sâmbătă, 6 mai 2023

 4. /7 MAI 2023 - TEATRU/FILM


 SILVIA POPOVICI 

Imagini pentru silvia popovici actrita
Biografie
Silvia Popovici (n. 7 mai 1933Fundata, Brașov – d. 16 septembrie 1993București) a fost o actriță română.
A debutat în 1954 ca actriță în filmul „La mere”, realizat de studenți. În 1961, actrița devine celebră datorită rolului titular din pelicula de succes Darclee în regia lui Mihai Iacob, unde Silvia Popovici conturează o excepțională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu. Au urmat roluri în Omul de lângă tine (1961) și O dragoste lungă de-o seară (1963), ambele în regia lui Horea Popescu, precum și în Pădurea Spânzuraților (1967, r. Liviu Ciulei).
Consacrarea definitivă în cinematograful românesc a venit o dată cu debutul regizoarei Malvina Urșianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul Gioconda fără surâs (1967). Silvia Popovici va rămâne multă vreme fidelă regizoarei, cu care va realiza și Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1979).
O popularitate deosebită în rândul românilor a obținut cu rolul Oana din serialul TV Mușatinii, în regia Soranei Coroamă-Stanca (13 episoade).
Silvia Popovici s-a dedicat, însă, în principal teatrului, ea făcând parte din "Promoția de Aur" a teatrului românesc (1956), interpretând pe scenele Naționalelor din Craiova (1959-1963), Cluj (1963-1966) și București (1967-1993) nenumărate roluri, de o mare complexitate și valoare.
„Ea reprezenta cel mai bine eșalonul de absolvenți ai IATC care în 1956 au plecat cu profesorul lor Vlad Mugur la Craiova. De altfel însuși Vlad a declarat că fără Silvia n-ar fi făcut "această nebunie". Silvia era înzestrată cu toate darurile: frumoasă, inteligentă, fermecătoare, serioasă, talentată, autentică și spontană, sensibilă, dramatică, impecabilă în tot ce realiza. Toate realizările ei scenice și filmice au avut o cotă valorică ridicată pentru că era ea însăși un puternic caracter dramatic. Au rămas de neiutat Ofelia cu straniul ei cântec, Gwendolin de-un farmec inedit, Magda prin intransigența dovedită, Hilde prin dezinvoltura creată, Julietta prin acuratețea sentimentului, apoi Ana Petrovna, Andromaca, Euxinia, Anca, Margareta, Casandra, Drusilla și altele. (...)
Silvia a fost și un model de seriozitate și corectitudine profesională pentru toată lumea din teatru și colegii ei au iubit-o ca pe o ființă dragă plină de grație și energie. Delicată și rasată, Silvia a reprezentat pe scena românească tipul femeii moderne, senină și echilibrată, capabilă de orice victorie, o femeie tipic luptătoare. Luciditatea ei scenică a ajutat-o mult în realizarea marilor sale creații, de mare vibrație și încărcătură emoțională." ”
—Alexandru Lazăr - "Promotia 1965 - 50 de ani de teatru"
Viață personală
A fost căsătorită cu demnitarul comunist Maxim Berghianu.[1] În mod eronat, după Revoluție, s-a indus ideea că era prietenă cu Elena Ceaușescu. De fapt, Elena Ceaușescu nu o suporta, după cum declara și Emilia Marinela Macovescu, soția lui George Macovescu, ministru de Externe al României între 1972-1977
Distincții
A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[2]
Filmografie
·         Enigmele se explică în zori (1987)
·         Ancheta (1980)
·         Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980) - Doamna Ruxandra
·         Drumuri în cumpănă (1978)
·         Rătăcire (1978)
·         Trepte spre cer (1977) - Valeria Sădeanu
·         Im Staub der Sterne (1976) - Illyk
·         Trecătoarele iubiri (1974) - Lena
·         Mușatinii (1971)
·         Serata (1971)
·         Gioconda fără surâs (1968) - Irina
·         Pădurea spânzuraților (1965)
·         O dragoste lungă de-o seară (1963)
·         Omul de lângă tine (1961)
·         Darclée (1961) - Darclée
·         Furtuna (1961)
·         Bijuterii de familie (1957)
·         Ora H (1956)
·         Blanca (1955)
·         La mere (1953)

Recital de poezie cu Silvia Popovici (@Arhiva TVR)



MATTY ASLAN

Matty Aslan
Matty Aslan.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
IsmailIsmailRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecaricaturist Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database

Matei (Matty) Aslan (n. 7 mai 1924, orașul Ismail (astăzi în Ucraina); d. 21 septembrie 1995) a fost un caricaturist, regizor și scenarist de filme de animație.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Matei (Matty) Aslan s-a născut la data de 7 mai 1924 în orașul Ismail (astăzi în Ucraina), într-o familie de etnie armeană. Tatăl lui a fost director de bancă. Matty a copilărit apoi la Iași, Craiova și Pitești, liceul absolvindu-l la Iași.

Din anul 1946 publică desene și caricaturi în presă, făcând în același timp și ilustrație de carte. A absolvit în anul 1948 Academia de Arte Frumoase din București.

După încercarea din 1946 a lui Jean Moraru, abia în 1949, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său, Matty Aslan scoate scurt-metrajul de animație Punguța cu doi bani.

Matei Aslan participă din anul 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică. În anul 1965, el expune la Bruxelles, în cadrul Salonului Internațional al Umoriștilor. Matty Aslan cultiva umorul-poantă, incisivitatea satirică a grafiei fiind potențată de promptitudinea replicii literare care o însoțește și o explică. [1]

Matty Aslan a fost și regizor și scenarist de filme de animație. A fost angajat, împreună cu alți desenatori și graficieni, de către Studioul "Animafilm" din București. Printre acestea menționăm: O poveste cu ursuleți (1953), Formica (1973) și D-ale organigramei no.3 (1976). Seria „Formica” (formată din scurtmetrajele „Formica”, „Din nou Formica” și „Formica tot Formica”) era compusă din foarte concentrate fotograme ironice, destinate adulților.

Înainte de Revoluția din decembrie 1989, Matty Aslan era autor al unei rubrici permanente în ziarul „România liberă”, rubrică intitulată „Una pe zi de Matty”, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său (ridendo castigat mores) l-a făcut extrem de popular pentru aplombul și concizia adresei satirice directe.

Matty Aslan a decedat la data de 21 septembrie 1995.

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Regizor[modificare | modificare sursă]

  • O poveste cu ursuleți (1953)
  • Formica (1973) - 8 minute
  • D-ale organigramei no.3 (1976) - 10 minute

Scenarist[modificare | modificare sursă]



O scurta poveste (a filmului romanesc de animatie, de la inceputuri pana la 1990) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr