5. /24 MAI 2023 - POEZIE

SIMION GHIMPU

Simion Ghimpu
Date personale
Născut	24 mai 1939 Colonița, Regatul României
Decedat	27 iulie 2010 (71 de ani)
Părinți	Irina și Tudor Ghimpu
Frați și surori	Mihai Ghimpu
Căsătorit cu	Veta Ghimpu-Munteanu
Copii	Tudor, Lucian, Anda-Cristina
Cetățenie	România URSS Republica Moldova
Etnie	Român
Ocupație	poet
Activitate
Alma mater	Academia de Arte Teatrale din Moscova Universitatea de Stat din Moldova
Patronaj	Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău
Rude	Gheorghe Ghimpu, Mihai Ghimpu (frați), Grigore Grigoriu (naș) Dorin Chirtoacă (nepot)
Modifică date / text

Simion Ghimpu (n. 24 mai 1939, Colonița – d. 27 iulie 2010) a fost un scriitor și poet liric din Republica Moldova, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A compus texte pentru peste 100 de cântece, o parte dintre ele devenind șlagăre.

BIOGRAFIE

Simion Ghimpu s-a născut la 24 mai 1939 în satul Colonița, lângă Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu. Tot acolo a și copilărit, alături de cei 4 frați ai săi: Gheorghe, Visarion, Valentina și Mihai.^[1] În 1957 a absolvit Școala Pedagogică din Călărași.^[2] Ulterior, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Istorie și Filologie (în 1964) și a făcut doctoratul la Academia de Arte din Moscova (în 1969).^[3]

Simion Ghimpu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.^[3] A fost poet liric și a compus texte pentru peste 100 de cântece, conlucrând cu compozitori ca Eugen Doga, Ion Aldea Teodorovici, Mihai Dolgan, Arkady Luxemburg ș.a. Piesele sale au fost și mai sunt cântate de formațiile Noroc și Orizont, și de interpreții: Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Frații Bivol, Olga Ciolacu, Alexandru Lozanciuc, Radu Dolgan, Ana Barbu, Larisa Arsenie, Nicolae Cibotaru ș.a. Mai multe cântece după textele lui Simion Ghimpu au devenit șlagăre. Printre acestea se numără: Numai tu, Iubiți învățători, Ce rost are?, Amor, amor, Lacrima, Casa noastră și altele.^[2]

Un timp a predat dicția și limba română (cu caractere latine) studenților moldoveni la Institutul Teatral Lunacearski din Moscova.^[4] În 1969 și-a susținut teza de doctor în studiul artelor. A fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău până în anul 2000.

Primul său volum de versuri, Mereu, a apărut în 1995. A publicat cronici teatrale, eseuri, corespondențe, studii etnofolclorice și monografii didactice.

În cadrul unei serate de creație din 24 mai 2009, atunci când împlinise 70 de ani, Simion Ghimpu a lansat romanul autobiografic Viață pe muchie de cuțit, împreună cu un dublu CD Cântece pe versuri de Simion Ghimpu, care include 40 din cele mai cunoscute melodii al căror textier este el. În roman, autorul dezvăluie activitatea unui tânăr încadrat în opera de conștientizare a adevărului științific și istoric în condițiile Chișinăului și, mai târziu, ale Moscovei anilor ‘70.^[5]

Simion Ghimpu a murit la 27 iulie 2010. Sicriul cu trupul său a fost expus la Uniunea Scriitorilor, iar apoi a fost dus la biserica Sfânta Teodora de la Sihla.^[6] Înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Central din Chișinău, la funeralii participând poeți și scriitori ca Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi și Ion Ciocanu. Traian Băsescu și Miheil Saakașvili și-au exprimat condolenanțele fratelui lui Simion, Mihai Ghimpu, care atunci era președinte interimar al Republicii Moldova.^[7]

LUCRĂRI

Volume și cărți

• Plai de cînt, plai de dor (1981)
• Mereu (ed. Hyperion, 1995)
• Reversul sentimentelor (editura Ruxanda, 2000)
• Dincolo (editura Pontos, 2003)
• Ghici, ce-s? (2003)
• Descifrări (2004)
• Stare de spirit (2007)
• Ia să-mi spui tu, spui (versuri pentru copii, 2008)
• Jeep-ul și Sania de la Colonița (nuvelă umoristică, 2008)
• Viață pe muchie de cuțit (roman autobiografic, 2009)

Altele

• Să vorbim corect și clar' (monografie didactică, 1988)
• Nunta și alte obiceiuri moldovenești (studiu etnofolcloric, 1990)

APRECIERI

„Simion Ghimpu face parte dintr-o generație de romantici întîrziați, care prin anii 60 ai secolului XX, crezînd că le pot face pe toate, într-o perioadă cînd era nevoie de toate, au făcut de toate, inclusiv poezie. Ca un ostaș în rezervă care-și îmbracă din cînd în cînd hainele militare, ca să nu-l uite cu totul propriul trecut – Simion Ghimpu, acest ostaș de odinioară al poeziei, își amintește de poezie ca de o parte din sine, pe care dacă ar uita-o, de care dacă s-ar dezice, ne dă dumnealui de înțeles, ar trebui să se dezică de sine însuși.”

—Nicolae Dabija^[4]

ADRIAN POPESCU

Adrian Popescu (n. 24 mai 1947, Cluj) este un poet, prozator și eseist român contemporan.

BIOGRAFIE

Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1971). Echinoxist din prima generație. A fost redactor al revistei literare „Steaua”, revistă lunară editată de Uniunea Scriitorilor din România, în prezent fiind redactor-șef. Debut absolut cu poezie în „Steaua“ (1964). I-au apărut volume traduse în limbile germană, maghiară, macedoneană și franceză.^{[necesită citare]}

VOLUME

Poeme

• Umbria , 1971
• Focul și sărbătoarea, 1975
• Câmpiile magnetice, 1976
• Curtea medicilor, 1979
• Suburbiile cerului, 1982
• O milă sălbatică , 1983
• Proba cu polen, 1984
• Vocea interioară, 1987
• Călătoria continuă, 1989
• Pisicile din Torcello, 1997
• Poezii, 1998
• Fără vârstă, 1998
• Umbria, 2000
• Drumul strâmt, 2001
• O dimineață în forul roman 2007

Eseuri - Publicistică

• Spuma și stânca, eseu, 1991
• Lancea frântă. Poezia lui Radu Gyr, eseu, 1995
• Italia subiectivă, note de călătorie, 1996
• Italia subiectivă, eseuri, 1997
• Revelații. Cuvinte despre poezie, eseuri, 2001
• Aur, argint, plumb, 2005 ^[3]

Proză

• Tânărul Francisc, roman, 1992; 1996
• Cortegiul magilor, roman, 1996

Traduceri

• Alessandro Baricco, Ocean mare, roman, 2003
• Alessandro Baricco, Mătase, roman, 2003
• Alessandro Baricco, Fără sânge, roman, 2004
• G. Caproni, Sămânța plânsului, 2005

Prezențe în antologii:

• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119
• Testment - Antologie de Poezie Română Modernă /Testament - Anthology of Modern Romanian Verse (versiune bilingvă română și engleză) ediția a doua- editor și traducator Daniel Ioniță, asistat de Eva Foster, Daniel Reynaud și Rochelle Bews. Editura Minerva, 2015. ISBN 978-973-21-1006-5
• Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik, Trad: Christian W. Schenk, Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666

Ediții

• A îngrijit, împreună cu Aurel Rău, antologia bilingvă Cântecul stelelor / Il canto delle stelle, versuri (Steaua 50), traduceri de Ștefan Damian și Bruno Rombi, 2004

AFILIERI

• Membru al Uniunii Scriitorilor din România

PREMII

• Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1971)
• Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1979; 1997)
• Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1989)
• Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, pentru volumul "Aur, argint, plumb" (2006)
• Nominalizat la premiul național pentru arte în 2008

FLORIN IARU

Florin Iaru
Date personale
Nume la naștere	Florin Râpă
Născut	24 mai 1954 București
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	poet
Pseudonim	Florin Iaru
Limbi	limba română
Studii	Universitatea din București[1]
Activitatea literară
Specie literară	poezie
Modifică date / text

Florin Iaru (pseudonimul lui Florin Râpă, n. 24 mai 1954, București) este un poet român.

BIOGRAFIE

După absolvirea facultății, a fost profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982. A devenit redactor al editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul.Florin Râpă s-a născut la 24 mai 1954 (în București), fiind fiul lui Ilie Râpă și al Luciei (n. Iaru). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Este căsătorit cu prozatoarea și publicista Cecilia Ștefănescu. A fost membru al Cenaclului de luni.

OPERA

Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista Luminița. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu.

În anul 1981, volumul sau Cântece de trecut strada se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante.

Un membru extrem de important al Cenaclului de luni, personaj emblematic al generației anilor '80 bucureștene, scenarist, Florin Iaru rămâne, conform spuselor marelui critic Nicolae Manolescu, „făptura închipuită de Modigliani, întrupare a ingenuității ce îi maschează puternica inteligență”.^[2]

OPERE (SELECȚIE)

• Cîntece de trecut strada, 1981
• Aer cu diamante, 1982
• La cea mai înaltă ficțiune, 1984
• Înnebunesc și-mi pare rău, 1990
• Poeme alese, 2002
• Fraier de București, 2011
• Povestiri cu final schimbat, 2013
• Sînii verzi, 2017

PREZENȚĂ ÎN ANTOLOGII

• Testament - Antologie de Poezie Română Modernă / Testament - Anthology of Modern Romanian Verse ediția a doua (versiune bilingvă română/engleză) - antologator și traducător Daniel Ioniță, cu Eva Foster, Rochelle Bews, și Prof.Dr.Daniel Reynaud - Editura Minerva, Ianuarie 2015. ISBN 978-973-21-1006-5;

• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119;

• Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik (selecție de lirică română), de Christian W. Schenk, Ed. Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666;

VOLUME COLECTIVE

• Prima mea beție, coord. de Gabriel H. Decuble; Ed. Art, 2009;
• Prima dată, coord. de Laura Albulescu și Andra Matzal; Ed. Art, 2013;
• Scriitori la poliție, coord. de Robert Șerban; Editura Polirom, 2016;

DAN BOGDAN HANU

Dan-Bogdan Hanu s-a născut la data de 24 mai, 1962 în Rădăuți. Tatăl, Constantin Hanu, a fost proiectant și fost deținut politic între anii 1947-1953 (încarcerat al penitenciarelor Aiud, Jilava, Pitești, Gherla, Suceava, Canal); mama, Rodica Silvia Hanu (născută Palamaru), inginer chimist. Școala primară și gimnaziul le-a absolvit la Bacău (1969-1977). Termină liceul de matematică-fizică “George Bacovia” din Bacău (1977-1981) iar apoi Facultatea de Geografie – Geologie, Secția de Inginerie Geofizică din cadrul Universității din București, în perioada 1982 – 1987. Din octombrie 1987 și până în aprilie 1991 este inginer coordonator de echipă la Secția Prospecțiuni Magnetometrice a IPGG București (actualmente „Prospecțiuni S.A.”).

În decembrie 1999 devine doctor în Magnetometrie cu teza de doctorat: Posibilități și limitări ale prospecțiunii magnetometrice în investigarea structurilor de platformă, la Universitatea București (teză de doctorat susținută în fața colectivului Catedrei de Geofizică). Din februarie 2003 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Colaborează la: "Antiteze", "Ateneu", "Bucovina literară", "Caiete medieșene", "Contrapunct", "Convorbiri literare" (unde, în perioada septembrie 1999 – aprilie 2002 susține rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), "Cronica", "Dacia literară", "Discobolul", "Euphorion" (unde, începând din 2002, figurează în colegiul de membri corespondenți), "Ex Ponto", "Hyperion", "Însemnări ieșene", "Kitej-grad" (revistă a comunității rușilor lipoveni din România, unde apare cu poeme traduse în limba rusă), "Luceafărul", "Meridian 27" (supliment cultural al "Ziarului de Bacău"), "Norii" (revistă electronică din New York, SUA, devenită începînd cu 2003 "Clouds magazine" și unde îi apar poeme traduse în limba engleză), "Paradigma", "Poezia", "Poesis", "România literară", "Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Vitraliu", "Ziua literară". Este prezent în antologiile “Biblioteca revistei Convorbiri literare” pe 2002, Editura revistei Convorbiri literare, Iași, 2003 și "Dosarul Cenaclului Euridice", vol. I, Editura Ziua, București, 2003.

CĂRȚI PUBLICATE

• Vindecarea de simetrie, poeme, Editura Cronica, Iași, 1999 (cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de Lucian Vasiliu);
• Portret în cuțit, poeme, Editura Vinea, București, 2001;
• Cartea invaziilor, poeme, Editura Vinea, București, 2004 (cu o prefață de Al. Cistelecan);
• Eyeless in Paris, jurnal, Editura Vinea, București, 2006.
• Poeme traduse în limba engleză, în revista electronică "Norii";
• Poeme traduse în limba engleză de un colectiv coordonat de prof. dr. Lidia Vianu, în vederea întocmirii unei antologii de poezie românească, publicabilă la o editură britanică sau americană.

PREMII LITERARE

• Premiul pentru poezie al Societății Culturale "Junimea ‘90", Iași, septembrie 1993;
• Premiul editurii "Cronica" pentru manuscrisul volumului Vindecarea de simetrie, la ediția iunie 1999 a concursului "Porni Luceafărul", Botoșani;
• Premiul național de poezie "Mihai Eminescu", ediția ianuarie 2000, pentru volumul de debut Vindecarea de simetrie, 1999 (președinte de juriu Laurențiu Ulici);
• Premiul revistei "Tomis" și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, la a VII-a ediție a Colocviilor Tomitane, decembrie 2001, pentru volumul Portret în cuțit, 2001;
• Premiul "George Bacovia" pentru poezie, acordat de revista "Ateneu", octombrie 2003;
• Premiul pentru poezie pentru anul 2003 oferit de revista electronică "Clouds Magazine", New York.

REFERINȚE CRITICE

În reviste

• Andreea–Luciana Dumitriu, "Cronica", nr.12, 1999;
• Nicolae Prelipceanu, "România liberă", 24 decembrie, 1999;
• Liviu Apetroaie, "Ziua de Iași", nr.544, 24 ianuarie, 2000;
• Bogdan Baghiu, "Independentul", 16 martie, 2000;
• Geo Vasile, "Viața Românească", nr.5-6, 2000;
• Florin Rogojan, "Steaua", nr.5-6, 2000;
• Vlad Sorianu, "Ateneu", nr.6, 2000;
• Nicolae Sava, "Antiteze", nr.5-6-7, 2000;
• Cristina Cîrstea, "Convorbiri literare", nr.9, 2000;
• C. Rogozanu, "Observator cultural", nr.28, 2000;
• Ioan Es. Pop, "Ziarul de duminică", 20 octombrie, 2000;
• Nicolae Savin, “Vatra”, nr.4-5, 2001; Dan Stanca, “România liberă”, 30 octombrie, 2001;
• Iancu Grama, “Cartea”, nr.8, 2001; Ioan Es. Pop, “Ziarul de duminică”, nr.49, decembrie 2001;
• Nichita Danilov, “Obiectiv”, 19 decembrie, 2001;
• Nicolae Motoc, “Tomis”, nr.12, 2001;
• Bucur Demetrian, “Ramuri”, nr.1, 2002;
• Nicolae Coande, “Cuvîntul libertății”, nr. ?, 2002;
• Alin Croitoru, “Observator cultural”, nr.108, 2002;
• Robert Șerban, “Focus Vest”, martie, 2002;
• Lucian Alecsa, “Hyperion”, nr.1, 2002;
• Marian Dopcea, “Poesis”, nr.3-4, 2002;
• Nicoleta Cliveț, “Piața literară”, nr.8, 2002;
• Vlad Sorianu, “Ateneu”, nr.4, 2002;
• Marin Mincu, “Luceafărul”, nr.19 (557), mai 2002;
• Nicolae Coande, “Paradigma”, nr.2, 2002;
• Marin Mincu, “Ziua literară”, nr.6, 2002;
• Viorel Dogaru, “Cuvîntul libertății”, 22-23 iunie, 2002;
• Simona Grazia Dima, “Universul cărții”, nr.6-7, 2002;
• Mircea A. Diaconu, “Convorbiri literare”, nr.7 (79), 2002;
• Onoriu Colăcel, “Bucovina literară”, nr.10 (140), 2002;
• George Popescu, “Cuvîntul libertății”, 28-29 decembrie, 2002;
• Nichita Danilov, “Ziarul de Iași”, 20 martie, 2003;
• George Popescu, “Paradigma”, nr.3-4, 2003;
• Ioan Pop, “Ziarul de duminică”, 10 decembrie 2004;
• Bogdan Alexandru Stănescu, “Ziua literară”, 11 decembrie 2004;
• Iulian Boldea, “Vatra” nr.1-2, 2005;
• Eleanor Mircea, “Ramuri”, nr. 2-3, 2005;
• Onoriu Colăcel, “Bucovina literară”, nr. 4-5, 2005;
• George Popescu, “Mozaicul”, nr. 5-6, 2005;
• Horea Poenar, “Echinox”, nr.7-8, 2005;
• Ancelin Roseti, "Dacia literară", nr. 62, 2005;
• Marius Manta, “Ateneu”, nr.11-12, 2005;
• Bogdan Crețu, “Adevărul literar și artistic”, 21 ianuarie 2006, Lucian Alexa, „Hyperion”, nr.2, 2006;
• Dan Perșa, „Ziarul de Bacău”, 18 iulie 2006;
• Dan Stanca, „România liberă” 5 ianuarie 2007;
• Ioan Es. Pop, „Ziarul de duminică”, 19 ianuarie 2007;
• Marius „Ateneu”, nr.6, 2007;
• Dan Perșa, „Vitraliu”, nr.3, 2007;
• Simona Grazia Dima, „Viața românească”, nr.6-7, 2007;
• Antonio Patraș, „Convorbiri literare”, nr.8, august 2007.

În volume

• Vlad Sorianu, Literatura cea de toate zilele, Editura Plumb, Bacău, 2001;
• Nicolae Busuioc, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor ieșeni contemporani (ediția a II-a), Editura Vasiliana ’98, Iași, 2002;
• Eugen Budău, Dicționarul scriitorilor băcăuani, Editura Corgal Press, Bacău, 2004;
• Marin Mincu, Fărîme critice, Editura Pontica, 2005;
• Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, Editura Contemporanul-Ideea Europeană, 2005;
• Nichita Danilov, Capete de rînd, Editura Paralela 45, 2006;
• Bogdan Crețu, Lecturi actuale, Editura Timpul, 2006.
• Simona Grazia Dima, "Labirint fArA minotaur", Editura Ideea European, (2008)