5. /23 IUNIE 2023 - TEATRU/FILM

ALEXANDRU GIUGARU (n. 23 iunie 1897, Huși; d. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie.

Alexandru Giugaru
Date personale
Născut	23 iunie 1897  Huși, Vaslui, România
Decedat	15 martie 1986 (88 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Alexandru Giugaru (n. 23 iunie 1897, Huși, Vaslui, România – d. 15 martie 1986, București, România) a fost un actor român de comedie.

Alexandru Giugaru s-a născut la data de 23 iunie 1897, în Huși. A încetat din viață la data de 15 martie 1986. Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.

BIOGRAFIE

Vine din părinți grecii: Mama era Cadêjaj Îoneșcu,1877-1966 iar tatăl era din Neamul Opânoî din Moldova. Tatal sau se numea Sandu Préslov,1866-1919. Bunica lui a fost arsă de vie în casa unui prieten de afaceri în 1892 la data de 19 decembrie ora 9:12. Bunicul sau fusese condamnat la 2 ani de închisoare în anul 1868 la Bănești. Mama bunicului sau era Konra Îoneșcu,1808-1937. Bunicul sau avea numele de Puiu Hașotti,1829-1902.

PREMII ȘI DISTINCȚII

Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, actorului Alexandru Giugaru i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.^[1] Ulterior, în 1962, a primit și titlul de Artist al Poporului.^[2]

Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obținut Premiul de Stat.

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”,^[3] cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”^[4] și cu Ordinul 23 August clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[5]

Pe scena lui Constantin Tănase, la Teatrul „Eforie” și la grădina „Cărăbuș”, a cântat alături de Josephine Baker, care era pentru prima oara în România. A purtat inițial numele de scenă (la teatrul de revistă) "Sandy  Huși", schimbat mai apoi de profesoara sa, Lucia Sturza Bulandra.

A fost exilat pentru o perioadă la teatrul din Botoșani (datorită suspiciunii că ar fi avut simpatii legionare în tinerețe), după mărturia actorului Dan Puric într-un interviu din noiembrie 2017 la Antena 1. Dan Puric ar fi aflat acest detaliu de la actorii mai în vârstă, în timp ce își efectua stagiatura pe scena teatrului din Botoșani.

A fost și scriitor.

De ce am plecat din Hușul meu?

de Alexandru Giugaru

De ce am plecat din Hușul meu,

De ce am plecat adică,

Să fii rămas în el și eu

Cum a rămas Mitică.

O, vinul, vinul de la Huși,

Buchet de tămâioasă,

Îi simt aroma și acum

Și-n gură apă-mi lasă.

FILMOGRAFIE

• Legenda celor două cruci (1925)
• Năbădăile Cleopatrei (1925)
• Cererea în căsătorie (1926)
• Sturmflut der Liebe (1929)
• Take, Ianke și Cadîr (1932)
• O noapte furtunoasă (1943) - jupân Dumitrache
• O scrisoare pierdută (1954) - Zaharia Trahanache
• Steaua fără nume (teatru radiofonic, 1954) - Ispas, șeful gării
• Directorul nostru (1955) - directorul D.R.G.B.P.
• Popescu 10 în control (1955)
• Două lozuri (1957) - comisarul Turtureanu
• D-ale carnavalului (1959) - Iancu Pampon
• Băieții noștri (1959)
• Telegrame (1960) - procurorul
• Bădăranii (1960) - jupân Lunardo
• Post restant (1961)
• Doi băieți ca pâinea caldă {1962}
• Tudor (1963)
• Mofturi 1900 (1965)
• Corigența domnului profesor (1966)
• Haiducii (1966)
• Vin cicliștii (1968)
• Răpirea fecioarelor (1968) - Hristea Belivacă
• Bălcescu (1974)

TEATRU RADIOFONIC

• Bădăranii – de Carlo Goldoni
• Burghezul gentilom - de Moliere
• D’ale carnavalului – de I.L. Caragiale
• Escu – de Tudor Mușatescu
• Gramatica familiei – de Eugene Labiche
• O noapte furtunoasă – de I. L. Caragiale
• Pușculița – de Eugene Labiche
• Recomandația – de Max Maurey
• Revizorul – de N.V. Gogol
• Scafandrierii – de Tudor Mușatescu
• Viforul – de Barbu Ștefănescu Delavrancea

MIRCEA CIOCÂLTEI

Mircea Ciocâltei
Date personale
Născut	23 iunie 1952 (68 de ani)
Modifică date / text

Mircea Ciocâltei (n. 23 iunie 1952) este un editor de film român, care a realizat montajul mai multor filme de lung metraj.

BIOGRAFIE

A urmat cursurile Facultății de Film din cadrul Academiei de Teatru și Film din București (1987-1991), obținând licența în Artă cinematografică și specializându-se în imagine de film și televiziune. A obținut în anul 2003 titlul științific de doctor în cinematografie și media la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” - București.

După absolvirea facultății este cooptat în învățământul universitar, devenind pe rând preparator (1992-1993), asistent (1993-1999), lector (1999-2005), conferențiar (2005-2008) și profesor universitar (din 2008) la Facultatea de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A predat cursul de Montaj de film.

În perioada 1976 – 1998 a colaborat la realizarea a circa 100 de scurt metraje ale studenților de la Facultatea de Regie și de la Facultatea de Imagine Film din cadrul UNATC (Daniel Medvedov, Corneliu Medvedov, Claudia Nazoa, Petru Maier Bianu, Radu Nicoară, Sabina Pop, Daniel Ciubreag, Horea Lapteș, Sinișa Dragin, Silviu Anghel, Ionuț Teianu, Andrei Ghișe, Felix Alexa etc).

FILMOGRAFIE

• Nemuritorii (1974) - asistent de montaj
• Dincolo de pod (1976) - monteur secund
• Mere roșii (1976) - asistent de montaj
• Între oglinzi paralele (1979) - asistent de montaj
• Artista, dolarii și ardelenii (1980) - în colaborare cu Yolanda Mîntulescu
• Duios Anastasia trecea (1980) - asistent de montaj
• Am fost șaisprezece (1980) - în colaborare cu Yolanda Mîntulescu
• Casa dintre cîmpuri (1980) - monteur secund
• Mondo Umano (1980) - documentar lung metraj
• Castelul din Carpați (1981) - în colaborare cu Yolanda Mîntulescu
• Semnul șarpelui (1982)
• Așteptând un tren (1982)
• Ochi de urs (1983) - în colaborare cu Yolanda Mîntulescu
• Sfîrșitul nopții (1983)
• Să mori rănit din dragoste de viață(1984)
• Recorduri, lauri, amintiri (1984) – documentar lung metraj
• Cei mai frumoși 20 de ani (1985) – documentar lung metraj
• Adela (1985)
• Vulcanul stins (1986)
• Umbrele soarelui (1987)
• O vară cu Mara (1987)
• Moromeții (1987)
• Podul (1988) – regia Valeriu Drăgușanu, scurt metraj artistic
• Secretul armei secrete (1988)
• Km 36 (1989)
• Liliacul inflorește a doua oară (1989)
• Vânătoarea de lilieci (1990)
• Polul sud (1990)
• Doi haiduci și o crâșmăriță (1991)
• Timpul liber (1992)
• Unde fugi, maestre? (1992)
• Condamnați la fericire (1993) – documentar lung metraj
• Abel în codru (1994)
• Somnul insulei (1994)
• Stare de fapt (1995)
• Craii de curtea veche (1995)
• Asphalt tango (1996)
• Femeia în roșu (1997)
• Cortul (1998)
• Prison of the Dead (2000)

A mai realizat montajul a circa 250 filme utilitare realizate în cadrul Centrului de producție cinematografică București în perioada 1976-1992 și a peste 400 spoturi publicitare realizate la Castel Film și Abis Studio în perioada 1997–2004.

A mai colaborat la:

• 10 ani Dakino – documentar despre festivalul Dakino ajuns la a zecea ediție – 2000 - 45 min.
• Bran – proiect al Fundației Margareta – 2000 – 50 min.
• Săvîrșin – proiect al Fundației Margareta – 2001 – 40 min.
• Concertul – proiect al Fundației Aurel Mitran – 2005 – 90 min.
• Ediție specială – proiect al Fundației Aurel Mitran – 2006 – 90 min
• Descriptio Moldavie – documentar istoric în șase episoade a cite 26 min fiecare – 2007 - regia Stelian Tănase
• Memoria de piatră - documentar 40 de ani de la realizarea filmului Nunta de piatră - 2010 - regia Iosif Demian

PREMII

• Premiul UCIN pentru montaj - filmul Moromeții (1987)
• Premiul pentru cel mai bun film pe 35 mm la Festivalul de la Costinești – filmul Respirații (1990)
• Premiul UCIN pentru montaj - filmul Asphalt Tango (1997)

ANDI VASLUIANU

Nume real: Andrei Vasluianu · Locul naşterii: București · Data naşterii: 23.06.1974 (46 ani) · Ocupaţie: Actor · Zodia: Rac

POZE (67)

 Toate pozele »

• 
• 
• 
• 

BIOGRAFIE

Născut în 1974 la București, Andi Vasluianu este unul dintre cei mai apreciați tineri actori români, având până în prezent peste 100 de roluri în film și teatru. Foarte apreciat și folosit de regizori, în special de cei tineri atât pentru scurtmetraje cât și pentru filmele de lungmetraj, Vasluianu dă dovadă atât de o expresivitate foarte dezvoltată, cât și de o capacitate fantastică de a trece cu ușurință de la un rol la altul. Despre oameni și melci (r: Tudor Giurgiu), Cealaltă Irina (r: Andrei Gruzsniczki), Cea mai fericită fată din lume (r: Radu Jude), Hârtia va fi albastră (r: Radu Muntean), Marilena de la P7, California Dreamin' (nesfârșit) (r: Cristian Nemescu) sunt doar câteva din filmele din distribuția cărora a făcut parte Andi Vasluianu. În Rămâi cu mine, Andi Vasluianu este Adrian, actorul jucând pentru prima dată într-un serial de televiziune.