4. /19 IUNIE 2023 - TEATRU/FILM
MALVINA URȘIANU
Biografie Malvina Urșianu
Regizoarea si scenarista Malvina Urșianu s-a născut la 19 iunie 1927, in comuna Gușoieni, județul Vâlcea, intr-o familie de boieri.
A studiat Istoria Artelor la Institutul de muzeografie, paleografie si biblioteconomie de la Arhivele Statului si a urmat cursul experimental de cinematografie ținut de regizorul, scenaristul si actorul Jean Georgescu. A studiat singura filmele regizorilor străini si isi începea cariera ca asistenta de regie pentru documentarele lui Jean Georgescu numite Petrolul si Pădurile. A fost asistenta acestuia si la regizarea filmelor In sat la noi, Directorul nostru, apoi asistenta lui Dinu Negreanu la realizarea filmului Nepoții gornistului, a Marietei Sava si a lui Victor Iliu la regizarea filmului Mitrea Cocor.
Prima regie personală a fost cea a filmului Bijuterii de familie (1957), inspirat din nuvela lui Petru Dumitriu, dar in timpul filmărilor a fost intreruptă, a continuat cu Vânt de martie, tot după o din nuvela a lui Petru Dumitriu, filmul având aceeași soartă. In 1958 i s-a înscenat un proces de demascare si a fost acuzata de sabotaj ideologic si anticomunism, a fost arestată si închisă, iar timp de 8 ani a fost interzisă in cinematografie.
In perioada 1968-1987 a realizat 8 filme: Gioconda fără surâs (1968), Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Voda Lapușneanu (1979), Liniștea din adâncuri (1982), Pe malul stâng al Dunării albastre (1983), O lumină la etajul zece (1984), Figuranții (1987), la care a scris scenariile si pe care le-a regizat, a urmat o alta pauza de 8 ani, caci se înăsprise cenzura comunista. Pentru ca nu putea regiza filme dupa scenariile scrise de altcineva, si-a intrerupt activitatea.
A revenit in 1995 cu filmul de televiziune Aici nu mai locuiește nimeni, al cărui scenariu fusese refuzat de cinematografie, in anul 2002 a apărut filmul Ce lume veselă. In anul 2003 i s-a decernat premiul special al juriului la Premiile Uniunii Cineaștilor din România pentru acest film, marcând retragerea Malvinei Urșianu din activitate.
A fost căsătorită cu scriitorul si publicistul Paul Anghel, decedat in 1995.
A studiat Istoria Artelor la Institutul de muzeografie, paleografie si biblioteconomie de la Arhivele Statului si a urmat cursul experimental de cinematografie ținut de regizorul, scenaristul si actorul Jean Georgescu. A studiat singura filmele regizorilor străini si isi începea cariera ca asistenta de regie pentru documentarele lui Jean Georgescu numite Petrolul si Pădurile. A fost asistenta acestuia si la regizarea filmelor In sat la noi, Directorul nostru, apoi asistenta lui Dinu Negreanu la realizarea filmului Nepoții gornistului, a Marietei Sava si a lui Victor Iliu la regizarea filmului Mitrea Cocor.
Prima regie personală a fost cea a filmului Bijuterii de familie (1957), inspirat din nuvela lui Petru Dumitriu, dar in timpul filmărilor a fost intreruptă, a continuat cu Vânt de martie, tot după o din nuvela a lui Petru Dumitriu, filmul având aceeași soartă. In 1958 i s-a înscenat un proces de demascare si a fost acuzata de sabotaj ideologic si anticomunism, a fost arestată si închisă, iar timp de 8 ani a fost interzisă in cinematografie.
In perioada 1968-1987 a realizat 8 filme: Gioconda fără surâs (1968), Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Voda Lapușneanu (1979), Liniștea din adâncuri (1982), Pe malul stâng al Dunării albastre (1983), O lumină la etajul zece (1984), Figuranții (1987), la care a scris scenariile si pe care le-a regizat, a urmat o alta pauza de 8 ani, caci se înăsprise cenzura comunista. Pentru ca nu putea regiza filme dupa scenariile scrise de altcineva, si-a intrerupt activitatea.
A revenit in 1995 cu filmul de televiziune Aici nu mai locuiește nimeni, al cărui scenariu fusese refuzat de cinematografie, in anul 2002 a apărut filmul Ce lume veselă. In anul 2003 i s-a decernat premiul special al juriului la Premiile Uniunii Cineaștilor din România pentru acest film, marcând retragerea Malvinei Urșianu din activitate.
A fost căsătorită cu scriitorul si publicistul Paul Anghel, decedat in 1995.
· Ce lume veselă... (2002)
· Aici nu mai locuiește nimeni (1995)
· Figurantii (1987)
· Pe malul stâng al Dunării albastre (1983)
· Liniștea din adâncuri (1982)
· Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980)
· Trecătoarele iubiri (1974)
· Serata (1971)
Filmografie - scenarist
· Ce lume veselă... (2002)
· Aici nu mai locuiește nimeni (1995)
· Figurantii (1987)
· Pe malul stâng al Dunării albastre (1983)
· Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980)
· Trecătoarele iubiri (1974)
· Serata (1971)
· Bijuterii de familie (1957)
Filmografie - regizor secund
· Directorul nostru (1955) - regizor secund
Filmografie - asistent regie
· Petrolul (1949) - asistent regie
IRINA PETRESCU
Biografie Irina Petrescu
Irina Petrescu (*19 iunie 1941 Bucuresti). Intrase la Filologie, dar... a absolvit „Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale” (IATC) din București, promoția 1963, la clasa prof. Ion Șahighian, asistent regizorul David Esrig.
A fost descoperita inca din timpul studentiei, datorita regizorului Savel Stiopul, care o vazuse cu parintii ei la un restaurant. O chemase sa dea probe pt. un proiect de film in 1959, care nu s-a mai realizat, probe ce fusesera vazute si de regizorul Liviu Ciulei, care tocmai cauta o interpreta tanara pt. filmul lui astfel incat a distribuit-o in rolul principal Ana Strejan din "Valurile Dunarii” (1960). Urmeaza imediat roluri in: "Nu vreau sa ma insor” (1960), parteneri Toma Caragiu si Geo Barton, in regia lui Manole Marcus, "Poveste sentimentala” (1961), in regia lui Iulian Mihu, „Pași spre Lună” (1964) ca Artemis si in „Strainul” (1964) - eleva Sonia cu Stefan Iordache, Serban Cantacuzino, in regia lui Mihai Iacob.
In 1965 joaca in regila lui Ion Popescu Gopo rolul Fetei-vrajitoare din filmul sau "De-aș fi... Harap Alb” (1965), avandu-i ca parteneri pe Florin Piersic si Cristea Avram.
In acelasi an Lucian Pintilie o ia sa joace intr-un film deosebit: "Duminică la ora 6/Duminică la ora șase” (1966) - studenta la arhitectura Anca, partenera lui Dan Nutu (premiat la Mamaia in 1965 si la Mar del Plata in 1966), cu care va juca si in „Diminețile unui Băiat cuminte” (1967) - Mariana in regia lui Andrei Blaier in 1966.
Actrita se afla practic in drum spre Hollywood, cand soarta a lovit-o necrutator, ucigand-ui ambii parinti intr-un accident rutier... Alt necaz mare o ajunge cand o fasneata mai tanara ii seduce partenerul...
"Seful Sectorului Suflete” (1967) - Magdalena, dupa piesa cu acelasi nume a lui Alexandru Mirodan, partener Radu Beligan, regizor Gheorghe Vitanidis.
"Răutăciosul adolescent” (1968) - Ana, ecranizare dupa romanul lui Nicolae Breban, rolul Ana, partener Iurie Darie si Virgil Ogășanu, in regia lui Gheorghe Vitanidis (Premiul la Moscova in 1969).
In "Facerea Lumii” (1971) - Eva Filipache in regia lui Gheorghe Vitanidis, parteneri Liviu Ciulei, Colea Rautu, Clody Berthola, Dan Ionescu, Marga Barbu, film distins cu Premiul „ACIN” 1971.
Face cateva roluri importante în film, teatru radiofonic și teatru TV, în regia unor nume de prestigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu - Gopo, Diu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Pița, Mircea Veroiu fiind si cadru didactic.
A fost descoperita inca din timpul studentiei, datorita regizorului Savel Stiopul, care o vazuse cu parintii ei la un restaurant. O chemase sa dea probe pt. un proiect de film in 1959, care nu s-a mai realizat, probe ce fusesera vazute si de regizorul Liviu Ciulei, care tocmai cauta o interpreta tanara pt. filmul lui astfel incat a distribuit-o in rolul principal Ana Strejan din "Valurile Dunarii” (1960). Urmeaza imediat roluri in: "Nu vreau sa ma insor” (1960), parteneri Toma Caragiu si Geo Barton, in regia lui Manole Marcus, "Poveste sentimentala” (1961), in regia lui Iulian Mihu, „Pași spre Lună” (1964) ca Artemis si in „Strainul” (1964) - eleva Sonia cu Stefan Iordache, Serban Cantacuzino, in regia lui Mihai Iacob.
In 1965 joaca in regila lui Ion Popescu Gopo rolul Fetei-vrajitoare din filmul sau "De-aș fi... Harap Alb” (1965), avandu-i ca parteneri pe Florin Piersic si Cristea Avram.
In acelasi an Lucian Pintilie o ia sa joace intr-un film deosebit: "Duminică la ora 6/Duminică la ora șase” (1966) - studenta la arhitectura Anca, partenera lui Dan Nutu (premiat la Mamaia in 1965 si la Mar del Plata in 1966), cu care va juca si in „Diminețile unui Băiat cuminte” (1967) - Mariana in regia lui Andrei Blaier in 1966.
Actrita se afla practic in drum spre Hollywood, cand soarta a lovit-o necrutator, ucigand-ui ambii parinti intr-un accident rutier... Alt necaz mare o ajunge cand o fasneata mai tanara ii seduce partenerul...
"Seful Sectorului Suflete” (1967) - Magdalena, dupa piesa cu acelasi nume a lui Alexandru Mirodan, partener Radu Beligan, regizor Gheorghe Vitanidis.
"Răutăciosul adolescent” (1968) - Ana, ecranizare dupa romanul lui Nicolae Breban, rolul Ana, partener Iurie Darie si Virgil Ogășanu, in regia lui Gheorghe Vitanidis (Premiul la Moscova in 1969).
In "Facerea Lumii” (1971) - Eva Filipache in regia lui Gheorghe Vitanidis, parteneri Liviu Ciulei, Colea Rautu, Clody Berthola, Dan Ionescu, Marga Barbu, film distins cu Premiul „ACIN” 1971.
Face cateva roluri importante în film, teatru radiofonic și teatru TV, în regia unor nume de prestigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu - Gopo, Diu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Pița, Mircea Veroiu fiind si cadru didactic.
Irina Petrescu s-a stins din viata pe 19 martie 2013 la Spitalul Elias din Bucuresti.
· Despre IULIAN MIHU, așa cum a fost; Despre NOI, așa cum suntem / (2009) - ea insasi
· Stratul cel mai adanc al orasului (1994) - lectura comentariului
· Domnișoara Christina (1992) - D-ra Mosca
· Hotel de lux (1992)
· Cei care plătesc cu viața (1991)
· Stâlpii societății (1988)
· Cantec in zori (1987) - Directoarea azilului
· Al patrulea gard, langa debarcader (1986) - Mama lui Milicä
· Imposibila iubire (1983)
· Singur de cart (1983) - Iona
· Castelul din Carpați (1981) - Contesa Dora D'Istria
· In asteptarea lui Lefty / (1979)
· Acțiunea Autobuzul (1978) - agenta straina Dominique
· Dincolo de pod (1976) - Maica Aegidia
· Prin cenușa imperiului (1976) - sarboaica
· Trei zile și trei nopți (1976) - Hermina, iubita lui Dunca
· Șapte zile (1973)
· Stejar, extrema urgenta (1973)
· Facerea lumii (1971) - Eva Filipache
· Ofițerul recrutor (1969) - Silvia
· Răutăciosul adolescent (1969) - Ana Patriciu
· Realitatea ilustrata (1969) - ea insasi
· Diminețile unui băiat cuminte (1967) - Mariana
· Șeful sectorului de suflete (1967) - Magdalena
· Butaságom története (1966) - Jacqueline
· Duminică la ora 6 (1966) - Anca, studenta la arhitectură
· De-aș fi... Harap Alb (1965)
· Pași spre lună (1964) - Artemis
· Strainul / Străinul (1964) - eleva Sonia
JEAN PETROVICI
Jean Petrovici (n. 19 iunie 1924, Roman - d. 8 februarie 2005, București) a fost un regizor de filme documentare român.
La sfârşitul anilor '40 urmează studii de actorie şi regie în România, la Iaşi (Facultatea de regie din cadrul Conservatorului) şi URSS, la Moscova (VGIK). Din 1953 realizează filme documentare la Studioul "Alexandru Sahia" impunându-se printr-o carieră prolifică (peste 200 de titluri) şi de prestigiu (participări şi premii la festivaluri naţionale şi internaţionale).
Printre colaboratorii săi fideli se numără scenarista Eva Sîrbu care spune despre el: "Când priveşti o moară de vânt te gândeşti la Don Quijote... Eu mă gândesc la regizorul Jean Petrovici."
FILMOGRAFIE
- Pui de șoim (1953)
- Chemare (1957)
- O vizită prietenească (1958)
- Cartierul nostru (1959)
- Un om obișnuit (1960)
- Carnet de practică (1961)
- Oameni bogați (1962)
- Pretutindeni muncesc oameni (1963)
- Școala de la Meri (1964)
- Pasiuni (1965)
- Zilele Sighișoarei (1965)
- Scoica (1966)
- Ziua recoltei (1966)
- Tradiții (1967)
- Digul (1968)
- Muguri (1969)
- Atenție, fragil! (1969)
- Chimia în slujba agriculturii (1969)
- Cravata roșie (1969)
- Acoperișul (1970)
- Scurtcircuit (1970)
- Visele copilăriei (1971)
- A XXVII–a aniversare (1971)
- Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Finlanda (1971)
- Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Maroc (1971)
- Băile Felix (1972)
- Adunarea populară din 1 Mai (1972)
- Creșterea vacilor în I.A.S. (1972)
- Porumbeii și fanfara (1973)
- Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceausescu în județele Vaslui și Iași (1973)
- Vizita oficiala a tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări ale Americii Latine. Republica Cuba (1973)
- Vizita oficiala a tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări ale Americii Latine. Oaspeți de onoare ai Republicii Costa Rica (1973)
- 23 august 1973 (1973)
- Universul lor (1974)
- După 16 ani (1974)
- Orizont XXX Bacău (1975)
- Efectele biologice ale curentului electric (1975)
- Avanpremieră (1976)
- Chimia româneasca la TIBCO ’75 (1976)
- Mihai Eminescu (1976)
- Nivea – semicentenar (1976)
- Partener comercial de prestigiu, chimia (1976)
- Platformele de foraj marin (8 filme) (1976-1982)
- Docul uscat (1977)
- O industrie a frumuseții (1977)
- Fabricat în România – „Gloria” – Platforma de foraj marin (1978)
- La închiderea ediției (1978)
- Nivea 50 – La închiderea ediției (1978)
- Petronauții (1978)
- Premieră în largul Mării Negre (1978)
- Treptele pietrei (1978)
- Colaborare și cooperare reciproc avantajoase (1979)
- Drumul pietrei (1979)
- Imprudențe mici, consecințe mari (1979)
- Industria chimică româneasca – prezent și perspectivă (1979)
- Industrialexport la salonul chimiei (1979)
- ICECHIM XXX (Album festiv) (1980)
- O nouă premieră industrială (1980)
- Prim plan – Cercetarea științifică în dezvoltarea industriei chimice (1980)
- Trei starturi (1980)
- Vasilache și Mărioara (1981)
- Geneza (1982)
- Constantin Lucaci (1985)
- Virtuozitate (1987)
- Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari (1988)
- Flăcările din adâncuri (1989)
- Un vis prometeic (1989)
PREMII
- Un exemplu de urmat (Leipzig, 1960)
- Pretutindeni muncesc oameni (Mamaia, 1964)
- Pasiuni (Mamaia, 1966)
- Tradiții (Tarbes, 1973)
- La echinocțiul de toamnă (ACIN 1984)
- Constantin Lucaci (Padova, 1986)
- Virtuozitate (ACIN 1987)
- Flacăra din adâncuri (ACIN 1989)
ANDREI DUBAN
| Andrei Duban | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (48 de ani)[1]  București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actor |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Andrei Duban (n. ,[1] București, România) este actor de film, radio, televiziune, scenă și voce român. A studiat la Academia de Teatru și Film, secția Actorie, clasa profesor Ion Cojar.
ROLURI ÎN TEATRU
Teatrul „Ion Creangă”
- Pistruiatul, regia Emil Mandric
Teatrul Mic
- Fazanul, regia Emil Mandric
Teatrul „Bulandra”
- Visul unei nopți de vară, regia Liviu Ciulei
Teatrul Național I.L.Caragiale
- Vassa Jeleznova, regia Ion Cojar
- Romeo și Julieta, regia Beatrice Bleonț
- Parcul, regia Tudor Țepeneag
- Tamerlan, regia Victor Ioan Frunză
- Năluca, regia Dan Micu
- București, cuibușor de vijelii, regia Felicia Dalu
- Boabe de rouă pe frunza de lotus în bătaia lunii, regia Gelu Colceag
- Macbett de E.Ionesco, regia Beatrice Bleonț
- Moartea unui comis voiajor, regia Horea Popescu
- Omul din La Mancha, regia Ion Cojar
- Numele trandafirului de Umberto Eco, regia Grigore Gonța
- Revelion la Terzo Mondo de Ovidiu Moldovan, regia Mihai Manolescu
- O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, regia Grigore Gonța
- Anna Karenina de Helen Edmundson, regia Alice Barb
FILMOGRAFIE
- Acțiunea Zuzuc, 1983, regia Gheorghe Naghi
- De dragul tău, Anca!, 1983, regia Cristiana Nicolae
- Declarație de dragoste (1985)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Duminică în familie (1988)
- Stare de fapt (1995)
- Prietenia, film TV, regia Tatiana Sireteanu
- Mușchetarii în vacanță, regia Savel Știopul
- Neînvinsă-i dragostea, regia Mihnea Columbeanu
- Simplu soldat, Atlantis Film, Franța
- Lanțul rupt, Atlantis Film, Franța
- Nu sunt bărbat pentru o noapte, Atlantis Film Germania, regia Thomas Bonn
- Liceenii în alertă, regia Mircea Plangau
ROLURI ÎN FILME DE TELEVIZIUNE
- Mușcata din fereastră, TVR 1 , regia Olimpia Arghir - 1986
- Gâlceava zeilor, TVR 1, regia Silviu Jicman
- Făt-Frumos cu moț în frunte, regia Radu Popovici - 1993
- Seria "Mașina Timpului", regia Radu Popovici - 1993-1996
- Ali-Baba și cei 40 de hoți, regia Radu Popovici (Ibrahim Sângerosul) - 1994
COLABORĂRI
- Show-uri PRO TV, post-sincron desene animate
- Show-uri TELE 7 abc, realizator emisiunea de divertisment „Ora unu a venit”
- TVR 1 și TELE 7 abc, prezentarea extragerilor jocurilor „Loteriei Naționale Române”
- La Zambeck, Ungaria:
- Romeo și Julieta, regia B. Bleonț, 1993
- Maestrul și Margareta, regia B. Bleonț, 1994
- TVR 2 "Ulița spre Europa" 2007-2008 ... rol -Părintele Acache.
- TVR 2 "Polemica lui Procust" 2009, regia T. Dumitrache
- Kanal D - "Cafeaua de dimineață" 2011.
DUBLAJE DE VOCE
- Gemenii Cramp (Domnul Cramp) (sezonul 1+2)
- Orașul Purceilor (Mikey) voce
- Ce-i cu Andy? (Andy)
- Reclame
- M&M'S (Bulina Roșie)
- RedBull
PREMII
- Premiul de interpretare la Festivalul filmului pentru copii de la Tabuleiro, Spania, pentru rolul Zuzuc din „Acțiunea Zuzuc”, regia Gheorghe Naghi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu