3. /26 IULIE 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
- Sf Sfințit Mc Ermolae;
- Sf Mc Paraschevi din Roma;
- +) Sf Cuv Ioanichie cel Nou de la Muscel
Viața Sfântului Sfințit Mucenic Ermolae
Văzând Sfântul Ermolae pe Sfântul Pantelimon doctorul și vorbind cu dânsul cu cuvinte insuflate de Dumnezeu, l-a făcut creștin.
Sfântul Ermolae preotul, cu cei care au pătimit împreună cu el, Sfinții Mucenici Ermip și Ermocrat, au fost din clerul bisericii Nicomidiei. Ascunzându-se într-o casă, aceștia au scăpat vii din cei 20.000 de sfinți mucenici, care au fost arși în biserica Nicomidiei de Maximian și a căror pomenire se cinstește la 28 decembrie. Deci dintre toți rămânând acești trei slujitori ai Domnului, se ascundeau de frica păgânilor prin felurite locuri. Însă unde puteau, învățau pe credincioși sfânta și dreapta credință și îi întorceau către Hristos. Și văzând Sfântul Ermolae pe Sfântul Pantelimon doctorul și vorbind cu dânsul cu cuvinte insuflate de Dumnezeu, l-a făcut creștin. Iar când Pantelimon a fost prins și dus la muncire de același păgân, adică de Maximian, împăratul Romei, acela l-a întrebat de la cine a învățat credința creștinească, iar Sfântul Pantelimon, neputând să mintă, i-a spus despre Sfântul Ermolae, preotul creștin.
Deci, fiind prinși bătrânul Ermolae și robii lui Hristos cei împreună-slujitori cu dânsul, Ermip și Ermocrat, au fost aduși la judecata păgânească. Și fiind întrebați, au mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos, adevăratul Dumnezeu și au batjocorit pe necurații idoli și închinătorii lor. Pentru aceasta au luat de la chinuitor pedeapsa cu moartea, sfârșindu-se prin tăiere de sabie. Despre pătimirea lor se scrie mai pe larg în viața Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ce se prăznuiește în ziua de 27 iulie.
Sf Mc Paraschevi din Roma
Viața Sfintei Mucenițe Paraschevi din Roma
Cuvioasa Paraschevi se îndeletnicea de-a pururea și necontenit cu rugăciunea în biserică și, învățând Sfintele Scripturi, citea totdeauna sfintele cărți.
Sfânta Parascheva, cuvioasa muceniță a lui Hristos, s-a născut într-un sat din cele ce erau în hotarele Romei celei vechi, din părinți creștini cu numele Agaton și Politeia. Aceștia păzeau poruncile Domnului fără pregetare, dar n-aveau copii. Deci se rugau cu dinadinsul lui Dumnezeu ca să le dea copii, iar Ziditorul și Milostivul Dumnezeu, Care face voia celor ce se tem de El, ascultându-le rugăciunea, le-a dăruit pe această fiică, care s-a născut în ziua a șasea a săptămânii, și au numit-o la Sfântul Botez, Parascheva, după numele zilei în care se născuse, fiindcă ziua a șasea la greci se numește „paraschevi”, adică vineri. Iar după ce a fost înțărcată din tânără vârstă, s-a dăruit pe sine lui Dumnezeu și a fost învățată de maica sa toate tainele credinței creștinești. Deci se îndeletnicea de-a pururea și necontenit cu rugăciunea în biserică și, învățând Sfintele Scripturi, citea totdeauna sfintele cărți. Iar după ce s-au săvârșit părinții ei, a împărțit la săraci toate averile ce-i rămăseseră. Apoi, tunzându-se și îmbrăcându-se în chipul monahicesc, a ieșit, propovăduind numele adevăratului Dumnezeu și al Domnului nostru Iisus Hristos, și a întors pe mulți din elini la cunoștința lui Dumnezeu.
În vremile acelea, împărățind în Roma Antonin, niște iudei au pârât-o către dânsul, zicând: „O femeie oarecare, cu numele Parascheva, propovăduiește pe Iisus, Fiul Mariei, pe care părinții noștri L-au pironit pe cruce”. Iar împăratul, auzind acestea, a poruncit s-o aducă pe ea înaintea lui. Și când a văzut-o, s-a minunat de priceperea și frumusețea ei. Apoi a zis către dânsa: „Dacă te vei pleca mie și vei jertfi zeilor, te vei face moștenitoare a multor daruri, iar dacă nu te vei pleca, te voi da la cumplite chinuri”. Iar Sfânta Parascheva i-a răspuns: „Să nu-mi fie mie a mă lepăda de numele lui Hristos și al Dumnezeului meu, ci să piară zeii care n-au făcut cerul și pământul”. Atunci împăratul, aprinzându-se de mânie, a poruncit să pună pe capul ei un coif de fier, înroșit în foc. Acest lucru făcându-se, ea s-a păzit nevătămată cu dumnezeiasca rouă. Deci, pentru o minune ca aceasta, mulți au crezut în Hristos în acel ceas.
După aceasta, a poruncit să o arunce pe dânsa într-o căldare de aramă plină cu smoală și cu untdelemn înfierbântat. Și făcându-se acest lucru, sfânta se vedea stând în mijlocul căldării răcorindu-se; iar împăratul, văzând-o pe dânsa stând astfel, a zis: „O, Paraschevo, stropește-mă și pe mine cu smoală din căldare, ca să cunosc, dacă smoala și untdelemnul sunt fierbinți cu adevărat”. Atunci sfânta, umplându-și mâinile sale cu smoală și untdelemn din căldare, a aruncat-o în obrazul împăratului, care, fiind lovit în luminile ochilor, îndată a orbit și a strigat cu glas mare, zicând: „Miluiește-mă pe mine, roaba adevăratului Dumnezeu, și dă-mi mie lumina ochilor mei; și voi crede în Dumnezeul pe Care Îl propovăduiești tu!”. Iar sfânta făcând rugăciune către Dumnezeu, îndată împăratul Antonin a văzut și împreună cu toți din casa lui au crezut în adevăratul Dumnezeu, botezându-se în numele Preasfintei Treimi.
Iar Sfânta Parascheva, plecând de acolo, s-a dus prin alte cetăți și sate, propovăduind numele Domnului nostru Iisus Hristos. Și intrând într-o cetate, în care era ighemon oarecare Asclipie, a propovăduit preasfântul nume al lui Hristos, adevăratul Dumnezeu. Deci sfânta a fost adusă înaintea ighemonului și, chemând numele Mântuitorului Hristos și însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci, a mărturisit că este creștină și l-a propovăduit pe Hristos că este Dumnezeu al cerului și al pământului.
Iar ighemonul, tulburându-se și mâniindu-se pentru aceasta, a trimis-o pe dânsa la un balaur înfricoșat, care avea culcușul într-un loc în afara cetății și căruia îi dădeau spre mâncare, după obicei, pe cei osândiți la moarte. Și după ce sfânta a fost dusă în locul acela, balaurul, văzând-o pe dânsa, a șuierat tare și, deschizându-și gura, a scos mult fum. Iar sfânta, stând aproape de fiară, a zis: „O, fiară, a venit peste tine urgia lui Dumnezeu și pieirea”. Și suflând asupra acelui balaur și făcând semnul Sfintei Cruci peste el, fiara a șuierat tare și a crăpat în doua, făcându-se nevăzută. Atunci ighemonul și toți cei împreună cu dânsul, văzând acest lucru, au crezut în Dumnezeu. Iar sfânta, intrând iarăși în cetate, a propovăduit pretutindeni și pe mulți a întors la adevărata cunoștință de Dumnezeu.
După aceasta, Sfânta Parascheva a intrat în altă cetate, în care era stăpânitor un ighemon cu numele Tarasie, care, înștiințându-se despre dânsa, a adus-o înaintea divanului său. Deci, fiind întrebată de dânsul despre credință, a spus că este creștină și a mărturisit pe Hristos, adevăratul Dumnezeu. Pentru aceasta, a fost pusă înainte o căldare de aramă plină cu untdelemn, smoală și plumb; apoi făcându-se foc dedesubt și aceea fierbând tare, pe când clocotea, ighemonul a poruncit să fie aruncată sfânta într-însa. Dar, focul stingându-se prin venirea unui dumnezeiesc înger, căldarea s-a răcit și sfânta a rămas nevătămată. Apoi multe și felurite munci aducând tiranul asupra sfintei, nu a putut să clintească credința ei cea tare. Iar mai pe urmă i-a tăiat capul cu sabia și sufletul ei a mers la locașurile cele veșnice.
+) Sf Cuv Ioanichie cel Nou de la Muscel
Viața Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeș)
Sfântul Cuvios Ioanichie, râvnind fericitei vieți pustnicești și arzând pentru dragostea lui Hristos, s-a închis de bună voie într-o peșteră săpată în peretele muntelui și acolo s-a nevoit, neștiut de oameni, mai mult de 30 de ani.
Pe Valea Dâmboviței, între Târgoviște și Câmpulung, se află un deal înalt numit „Dealul Cetățuia” sau „Dealul lui Negru Vodă”. Prima așezare monahală cunoscută pe această colină datează de la începutul secolului al XIV-lea, când domnul Țării Românești întemeiază un schit cunoscut până azi cu numele de „Schitul Negru Vodă” (Cetățuia).
Pe versantul abrupt al dealului, în partea de sud-est, ca și pe valea pârâului Cetățuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste românești, între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea, aici s-au nevoit mulți sihaștri cu viață sfântă, ale căror nume nu se mai cunosc. Valea aceasta se numește de sute de ani „Valea Chiliilor”, din cauza numărului mare de sihaștri trăitori aici.
Unul din cei mai renumiți sihaștri ce s-a nevoit pe Valea Chiliilor în primele decenii ale secolului al XVII-lea, a fost Cuviosul schimonah Ioanichie. Se crede că era cu metania din Schitul Negru Vodă de alături, unde s-a nevoit la sfârșitul secolului al XVI-lea. Apoi, râvnind fericitei vieți pustnicești și arzând pentru dragostea lui Hristos, s-a închis de bună voie într-o peșteră săpată în peretele muntelui și acolo s-a nevoit, neștiut de oameni, mai mult de 30 de ani. Numai ucenicul său îi aducea pâine și apă o dată pe săptămână, pe care o cobora până la gura peșterii cu o frânghie, din cauza locului foarte abrupt. Sfintele Taine i le aducea din timp în timp egumenul schitului.
Cum s-a nevoit acolo schimonahul Ioanichie, câte ispite a răbdat și la ce măsură duhovnicească a ajuns, singur Dumnezeu știe. Însă, după o nevoință atât de aspră, cuviosul acesta, ajungând la măsura sfințeniei și cunoscându-și dinainte sfârșitul, și-a săpat singur mormântul în fundul peșterii. Apoi, culcându-se în mormânt, și-a dat sufletul în mâinile Domnului.
Cu trecerea anilor, numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat, iar peștera lui s-a părăsit din cauza muntelui abrupt. În primele decenii ale secolului XX, coborându-se egumenul schitului cu o frânghie în peșteră, a descoperit osemintele întregi ale acestui mare sihastru, așezate cu bunăcuviință în fundul peșterii. Erau galbene, binemirositoare și acoperite cu o pânză de păianjen. Deasupra mormântului erau săpate în piatră aceste cuvinte: „Ioanichie Schimonah, 1638”.
Preacuvioase Părinte Ioanichie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
A. GUSTĂRI
Roşii umplute cu salată
orientală cu ciuperci - preluare
* 6 roşii
potrivite,
* 6 linguri
salată orientală cu ciuperci,
* 1 salată
verde mică
Roşiile se spală, li se taie un capac, se îndepărtează miezul, se presară
puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos să se scurgă.
După ce s-au scurs se
umplu cu salată orientală cu ciuperci, apoi se aşază pe un platou, pe frunze de
salată verde.
B. SALATĂ
Salată de ardei copţi
Ingrediente:
Alegem ardei "drepti", de orice culoare (dar roşii sau galbeni sunt
mai gustoşi decât verzi), astfel încât să poată veni în contact cu suprafaţa
plitei în orice poziţie.
Instrucţiuni:
1 ) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate părţile până când cea mai mare
parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja superficială a început să se
desprindă.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi
acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un
castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
Dacă ardeii sunt prea mari, îi tăiem
longitudinal, îndepărtăm seminţele, însă lichidul din interior îl punem în
castron împreună cu ardeii.
Peste ardei putem pune şi puţin ulei (de măsline
preferabil).
C. SOSURI
Sos de soia
* 2 ardei graşi verzi,
* 2 cepe grase şi proaspete mari
* sos soia
* 2-3 linguri ulei
* orez cca 200 g (pt 2 porţii)
Fierbem orezul cu apă cât să-l acopere 2 degete la foc mare, când dă în clocot
îl acoperim şi dăm focul mic şi-l lăsăm cca 20 min.
Ceapa o tăiem în patru şi ardeii cât ceapa şi îi perpelim la foc mare cu
puţin ulei, amestecând continuu timp de 5-8 min să nu ajungă să fiarbă
(să rămână ardeii verzi frumoşi) iar la sfârşit adăugăm sosul de soia şi sare
dacă mai e necesar. Se serveşte lângă orez.
D. BORŞURI,
SUPE CREME DE LEGUME
Supă cremă de legume
Ingrediente:
- 3-4 morcovi
medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Mod de preparare:
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi
piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm
într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până
obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel
încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga
apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu
crutoane.
E. MÂNCĂRURI
Ardei umpluţi cu ciuperci
* 10 ardei,
* 2 cutii ciuperci,
* 100 g orez,
* 1 ceapă,
* ulei,
* sare,
* piper,
* cimbru,
* 1 kg roşii (3 linguri pastă de tomate),
* pătrunjel şi mărar verde
Ceapa tocată se pune împreună cu orezul spălat la călit în
ulei încins. Când ceapa devine sticloasă, se stinge cu o cană de apă şi se lasă
să fiarbă până când se înmoaie orezul. Se spală ciupercile, se toacă şi se
adaugă împreună cu verdeaţa tocată, puţin cimbru uscat, sare şi piper peste
orez. Cu acest amestec se umplu ardeii, se pun capacele de roşii şi se aşază
într-o cratiţă, în picioare. Se pune apa amestecată cu roşiile tocate rămase,
sau cu pasta de tomate, cât să acopere ardeii. Cratiţa se dă la cuptor pentru
45 min., sau se poate fierbe mâncarea şi pe aragaz.
F. DULCIURI
Fursecuri cu alune
Ingrediente:
* 150 g margarină,
* 2 linguri cu miere,
* 5 linguri zahăr tos,
* 20 linguri zahăr pudră,
* 250 g făină albă,
* 80 g alune prăjite (nesărate),
* 1 lingură zeamă de lămâie,
* 1 linguriţă rasă de amoniac (bicarbonat de
amoniu),
* un praf de sare.
Instructiuni:
1 ) Frecăm spumă margarina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie,
amoniacul şi sarea.
2 ) Adaugăm făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat
omogen.
3 ) Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care facem o
biluţă. Aşa procedăm până terminăm tot aluatul.
4 ) Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă
ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră şi prin alune pisate. Căutăm să le
apăsăm uşor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele.
5 ) Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa uşor cu furculiţa şi le
aşezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt.
6 ) În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o
culoare aurie frumoasă.
Dacă dorim după ce am format fursecurile, le putem unge deasupra cu puţină apă, presărăm zahăr
pudră şi alune pisate, căpătând un aspect mai plăcut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu