sâmbătă, 26 august 2023

 8. /27AUGUST 2023 - TEATRU/FILM


ȘTEFAN CIUBOTĂRAȘU

Ștefan Ciubotărașu
Stefan Ciubotarasu.JPG
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Vaslui, România Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de teatru[*]
actor de film Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan Ciubotărașu[1] (n. 21 martie 1910, Lipovăț, Vaslui — d. 27 august 1970, București) a fost un actor de film, radio, scenă și voce, precum și scriitor român. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași (1933).

„Talent înseamnă, înainte de toate, sinceritate. Să ai acea facultate înnăscută de a putea fi sincer, atât de sincer încât să te prindă tot ceea ce faci – fiindcă nu toți avem acest har, sărmanii de noi. Apoi, ca parte intrinsecă din sinceritate, trebuie să vină neapărat și modestia și numai după aceea meșteșugul și bineînțeles controversele despre talent.”

VIAȚA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Ștefan Ciubotărașu s-a născut la Lipovăț, Vaslui, județul Vaslui, într-o familie de țărani săraci. Prin anii 1921-1922, a sosit la București (cu un tren marfar; tatăl său lucra la regionala CFR), pentru a învăța meseria de pantofar, așa cum hotărâseră părinții. A rămas trei ani, nesimțindu-se atras de meserie, preferând alte munci și activități casnice. A avut primul contact cu „gustul de otravă dulce al teatrului”, potrivit propriei mărturisiri. În schimbul comisioanelor ce le făcea, primea bilete la teatru, unde a fost fascinat de piesele O scrisoare pierdută și piesa lui Victor Eftimiu Înșir'te, mărgărite.

A lucrat timp de un an, ca ucenic la un atelier de pictat firme. În 1924, într-o noapte friguroasă de octombrie, a hotărât să se întoarcă acasă, dezamăgit de mizeria traiului cotidian. Această perioadă, în care părinții i s-au mutat în Vaslui, actorul a numit-o „întoarcerea acasă”. La îndemnul mamei, se înscris la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, sărind peste câte două clase. Aici a debutat literar în paginile revistei liceului, întitulată „Năzuința”, și în paginile ziarului local, „Vasluiul”, sub pseudonimul Ciciricea (numele unui clovn popular). Împreună cu un coleg, a scos câteva numere ale unei reviste minuscule, „Uzina de umor”, iar mai târziu, la Iași, revista „Humorul literal”. A contribuit atunci și ulterior cu poezii, sonete și amintiri în paginile revistei „Luceafărul”.

În 1929 a absolvit liceul și s-a hotărât să plece la Iași, unde s-a înscris la Conservatorul de muzică și artă dramatică. Bacalaureatul și l-a dat în 1932 la Bârlad.

A traversat o perioadă dificilă în anii '30, prin faptul că proveniența socială determina închiderea multor uși. Încă de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector și i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotărașu avea talent literar. În 1932 și-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de pușcași mitraliori.

Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia și publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori și poeți marcanți, între care George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu. Acesta din urmă îl remarca la o sărbătoare a conservatorului, în cadrul căreia Ciubotărașu a declamat o poezie. Debutul ca actor a avut loc în 1934 și a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost Macbeth, despre care maestrul spunea cu melancolie și amuzament:

„În piesă e vorba de cele două roluri de ucigași, în care primul era actorul Iancu Profir, iar al doilea eram eu. Și nu mi-e rușine s-o spun: am fost un ucigaș desăvârșit, am ucis... rolul!”

Primul succes l-a avut cu rolul contelui Alexis Czerny, deși monorol, în piesa Țarina (Ninocika?) de Melchior (Menyhért) Lengyel. La Iași s-a căsătorit în 1934 cu Aurora Donose. În 1940 li s-a născut fiica Magda. În 1945 s-au stabilit în capitală unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia și teatrul Victoriei, stabilindu-se pe un registru interpretativ de comedie. În 1948 teatrele au fost restructurate, iar Ciubotărașu a fost repartizat la Arad, la primul teatru de stat din țară. Aici a desfășurat și o activitate de instructor artistic.

În 1950 a revenit la București, unde a fost solicitat la Teatrul Național.

În capitală a început perioada sa în care a realizat roluri de consistență uriașă. A jucat mult și variat, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”. Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieții. În 1959 a jucat în Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame, în Mândrie (1960), în Pădurea spânzuraților (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în Războiul domnițelor (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în Columna (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat cu diploma de merit la festivalul internațional de film de la Adelaide, Australia (același an). În 1968, a jucat și în Legenda (în regia lui Andrei Blaier). A jucat într-o mulțime de roluri în piese de teatru și multe piese de teatru radiofonic. Premii: în 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia,

A fost distins cu titlul de artist emerit (înainte de 1960). Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Ștefan Ciubotărașu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.[2]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[3]

DECES[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În dimineața zilei de 27 august 1970 s-a stins din viață când aștepta mașina care urma să-l ducă la Pitești pentru a turna filmul Așteptarea.

NUMISMATICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Monedă omagială din argint emisă de BNR în anul 2010 cu chipul actorului Ștefan Ciubotărașu în rolul tarabostesului ciung din Columna

Banca Națională a României a emis la 16 august 2010 o monedă comemorativă de argint, cu titlul de 999‰, de calitate proof[4], într-un tiraj de 1.000 de exemplare, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea talentatului actor Ștefan Ciubotărașu. Moneda este rotundă, cu un diametru de 37 de milimetri, o greutate de 31,103 grame, are valoarea nominală de 10 lei. Tăietura monedei este zimțată. [5] [6] [7][8]

Pe avers este sugerată activitatea lui Ștefan Ciubotărașu în domeniul teatrului și filmului. Tot pe avers este gravată stema României, valoarea nominală a monedei 10 lei, precum și milesimul 2010, anul emisiunii.[8]

Pe revers este gravat portretul lui Ștefan Ciubotărașu, într-unul din rolurile remarcabile, din filmul Columna[9], iar spre marginea monedei, în arc de cerc este gravat numele: „STEFAN CIOBOTARASU”. În partea de jos a monedei, sunt gravați anii între care a trăit cel comemorat: 1910 și 1970.[8]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

ANNA CHRISTIE cu Emanoil Petruț, Ștefan Ciubotărașu 🎭 Teatru Radiofonic Subtitrat


TELEGRAME





MIHAI MĂLAIMARE

Mihai Mălaimare
Mihai Mălaimare.jpg
Date personale
Nume la naștereMihai Adrian Mălaimare
Născut (70 de ani)
Botoșani
Căsătorit cuAnca Dana Florea
CopiiMihai Mălaimare Jr. Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
actor de teatru[*]
actor de film Modificați la Wikidata
Activitate
Cariera politică
Deputat al României Modificați la Wikidata
Partid politicPNL
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mihai Mălaimare (n. , Botoșani, România) este un actor de teatru și film, director al Teatrului Masca, fost deputat în legislaturile 2000-2004 pe listele PDSR și 2004-2008 pe listele PSD. Până în 2013, Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Național al Audivizualului (C.N.A.). În cadrul activității sale parlamentare, în legislatura 2000-2004, Mihai Mălaimare a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Bosnia și Herțegovina, Republica Finlanda, Statul Israel și Republica Orientală a Uruguayului. În legislatura 2004-2008, Mihai Mălaimare a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Bulgaria, Republica Austria și Muntenegru.

Actorul Mihai Mălaimare a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.[1]

Este tatăl directorului de imagine Mihai Mălaimare Jr.

FILMOGRAFIE

IMAGINI

  • Mihai Malaimare1.jpg
    •  
  • Mihai Malaimare2.jpg

Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Mihai Mălaimare şi Ion Anghel - Primarul activ


Coca Andornescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Mihai Mălaimare, Petre Lupu, George Ulmeni - Sorcova


Mihai Malaimare-Jungla





CLAUDIU BLEONȚ

Claudiu Bleonț
Date personale
Născut (63 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIrina Tapalaga (1981-1986)
Beatrice Bleonț (1986–2001)
Andra Negulescu (2001-2012)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieActor
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Claudiu Bleonț (n. 27 august 1959, București) este un actor român de film, teatru și o vedetă de televiziune, prezentator TV, al emisiunii „Duminica în familie”, alături de Ramona Bădescu[1].

Studii[modificare | modificare sursă]

Claudiu Bleonț s-a născut pe 27 august 1959 în București. A absolvit Liceul German Goethe din București (1979), după care a urmat Institutul de artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, clasa profesor Grigore Gonța (1979 - 1983). Roluri la absolvire: Ghiță Coscodan în „Agachi Flutur" de Vasile Alecsandri, regia Grigore Gonța și Melchior Gabor în „Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind, regia Gina Guzina.

Debut[modificare | modificare sursă]

  • Fata Morgana de Florian Grecea, regia: Elefterie Voiculescu, în rolul lui Daniel, 1980

Angajat[modificare | modificare sursă]

  • Teatrul din Petroșani [1983 - 1990]
  • Teatrul Național “I.L.CARAGIALE” București (din 1983, iar din 2004 Societar al TNB

Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]

Teatrul din Petroșani (1983 - 1990)

Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București:

Numeroase participări la festivaluri și turnee internaționale: Marea Britanie, Brazilia, Italia, Franța, Portugalia, Grecia.

Teatrul Național Radiofonic

Colaborări, proiecte independente[modificare | modificare sursă]

  • TEATRUL TEODOR COSTESCU - Richard al III-lea - "Căutându-l pe Shakespeare prin Richard al III-lea", regia Toma Enache2010
  • TEATRUL TEODOR COSTESCU - Salieri- "Amadeus" de Peter Shaffer, regia Toma Enache2009
  • TEATRUL ARCA BUCUREȘTI - "Top Dogs" de Urs Widmer, regia Teodora Herghelegi2005
  • FUNDAȚIA LA STEAUA - Rică Venturiano – "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale, regia Toma Enache 2005
  • FESTIVALUL DE TEATRU AVIGNON 2005 - Fiul, Soțul, Tatăl – "Caii La Fereastră" de Matei Vișniec, regia Radu Dinulescu, producție a Teatrului de Stat Arad (în limba franceză)
  • TEATRUL NOTTARA - "Nu se știe cum" de Luigi Pirandello, regia László Bocsárdi 2005
  • TEATRUL ODEON BUCUREȘTI (1996-1998)

Dr. Hinkfuss – "Astă seară se improvizează" de Luigi Pirandello, regia Alexa Visarion Mackie Knife – "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht, regia Beatrice Rancea

  • TEATRUL NAȚIONAL TIMIȘOARA (1996)

Poetul – "Cerșetorul" de Reinhard Johannes Sorge, regia Beatrice Rancea

  • TEATRUL BULANDRA BUCUREȘTI - UNIUNEA TEATRELOR DIN EUROPA (1991)

Moritz Stiefel – "Deșteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei

  • TEATRUL DE COMEDIE BUCUREȘTI (1981 – 1982)

Kolea – "Turnul de fildeș' de Victor Rozov, regia Cătălina Buzoianu Fugakawa – "Fantome la Kitahama" de Kobo Abe, regia Ion Cojar

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Roluri principale în filme românesti :

  • 2009 Călătoria lui Gruber, Regia Radu Gabrea
  • 2004 Femeia visurilor Regia Dan Pița
  • 1997 Cortul Regia: Bogdan Cristian Dragan
  • 1995 O vară de neuitat, Regia: Lucian Pintilie, Cannes - Selecția Oficială
  • 1991 Polul Sud, Regia: Radu Nicoară
  • 1989 Autor Anonim, Regia: Dan Pița
  • 1989 Vreme trece, vreme vine (1989) - scurtmetraj, regia: Octavian Branzei

Roluri principale în filme maghiare: 1996 Derengo, regia: Arpad Sopsici

  • Roluri secundare în filme internaționale :
  • Sultan Mahomed – Baiazid in « The Impaler » regia Joe Sapel
  • The Provider – « Dracula Ressurection » regia Patrick Loussier, MIRAMAX
  • Vlad Dracul – Vlad (2003)
  • Ossac - « Boudica », BBC
  • Andrei în « Ion » , directed by Thomas Bohn
  • 2003 - Hannibal în “Final Countdown” co-producție Parafilm International si ZDF Film (Germania)
  • 2004 Alexei– « Return of the living dead», directed by Ellroy Elkajem
  • 2005 Grigori Orlov – « Ecaterina cea Mare», directed by Paul Simons, BBC

Teatru TV:

Este cooptat în anumite proiecte de dublaj la filmele :

  • Aladdin - serial TV (1994)- în rolul lui Iago, vocea în original aparținându-i lui Gilbert Gottfried (1997)
  • Hercule (1997) - în rolul Panicii (Panic), vocea în original aparținându-i lui Matt Frewer - în cadrul filmului și a seriei,(1998)
  • Robin Hood (1973) - în rolul Șarpelui Hiss, vocea în original aparținându-i lui Terry-Thomas (2008)
  • Kung Fu Panda 2 (2011)- în rolul Lordului Shen, vocea în original aparținându-i lui Gary Oldman (2011)

Premii[modificare | modificare sursă]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Claudiu Bleonț la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[3]







la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...