7. /23 OCTOMBRIE 2023 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
IOAN ALEXANDRESCU
Ioan Alexandrescu (n. 23 octombrie 1912, Bacău — d. 5 iulie 1997, București) a fost un compozitor, profesor și dirijor de cor român.
STUDIILE MUZICALE (1932-1937)[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A absolvit Conservatorul din București, avându-i ca profesori pe Alfred Alessandrescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie, contrapunct), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ștefan Popescu (dirijat cor), Silvio Florescu (vioară), George Breazul (enciclopedia și pedagogia muzicii), perfecționându-se apoi cu Ionel Perlea (dirijat orchestră, 1942-1944) și Dimitrie Cuclin (compoziție, 1944-1946).
CARIERA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- profesor de muzică în Giurgiu (1937-1939), București (1939-1946), Craiova (1946-1949);
- profesor de teorie-solfegiu și director la Școala populară de artă din Craiova (1948-1953);
- dirijor și director la Ansamblul de cântece și dansuri „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1953-1956);
- șeful secției muzicale din Casa Centrală a Creației Populare din București (1956-1959);
- profesor de teorie-solfegiu la Ansamblul de cântece și dansuri CCS din București (1959-1962);
- lector la clasa de teorie-solfegiu și șef de catedră la Facultatea de muzică a Institutul pedagogic din București (1959-1966);
- profesor de muzică la Liceul nr. 42 din București - azi Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes” din București unde, pe lângă cor, a înființat și a condus o orchestră de mandoline și chitări compusă din elevi formați de domnia sa, până în anul 1977 când s-a pensionat - (1966-1977);
ARTICOLE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A scris articole în „Muzica”, „Lupta de clasă”, „Cultura poporului”, „Munca” și „Gazeta învățământului”.
DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A fost distins cu mențiune la premiul de compoziție „George Enescu” (1946).
COMPOZIȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Muzică de teatru
- Comoara dacică (1981), operetă pentru copii în două acte, libretul de Anghel Th. Popescu.
Muzică simfonică
- Nocturnă pentru violoncel și orchestră (1951), primă audiție, Craiova, 29 septembrie 1952, Filarmonica „Oltenia”, Victor Popescu.
Muzică de cameră
- Suită pentru pian (1946).
Muzică corală
- Spre alte zări (1943), cor mixt, versuri de Ioan Alexandrescu;
- Răsună toaca (1943), cor mixt, versuri de Octavian Goga;
- Seară de Crăciun (1943), cor mixt, versuri de Ioan Alexandrescu;
- Doina (1944), cor mixt, versuri de I.U. Soricu;
- Lelițele (1947), cor mixt, versuri populare;
- Țara noastră (1947), cor mixt, versuri de I.U. Soricu;
- Floarea vieții (1951), cor mixt, versuri de Mircea Radovan;
- Doina Jiului (1953), pentru tenor și cor mixt, versuri populare;
- La joc (1955), cor mixt și pian (orchestră), versuri populare, în Cântece din țara mea, București, 1958;
- Scoală, scoală, Pierde-Vară (1957), pentru bariton și cor mixt, versuri populare, în „Îndrumătorul cultural” nr. 8, București, 1958; idem în Cântece din țara mea, București, 1958;
- Hora înfrățirii (1958), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman, în 700 de ani de la Unirea Principatelor, București, Casa Centrală a Creației Populare, 1958; idem în Cântecul prietenul nostru. Antologie, București, 1984 (Corul UGSR, Nicolae Ciobanu - dirijor);
- Te slăvim, zi de august (1959), cor mixt și voci egale, versuri de Nicolae Nasta, în „Coruri”, București, Casa Centrală a Creației Populare, 1959; idem în „Apărarea patriei”, București, 31 iulie 1959, și în „Munca”, București, 17 august 1960;
- Sărbătoarea recoltei (1960), cor mixt, versuri Mihail Cosma, în Cântecul, prietenul nostru. Antologie, București, 1984;
- Nalță cânt de ceferist (1961), cor mixt, versuri de Mihail Cosma;
- Amurg în sat (1963), cor pentru voci egale, versuri de Ion Socol, în Suntem a țării primăvară, București, 1963;
- Anicuța, neichii dragă (1963), cor mixt, versuri populare;
- Deșteptarea florilor (1964), cor pentru voci egale, versuri populare;
- Steaguri purpurii (1965), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Douăsprezece cântece polifonice pentru copii (1966), coruri pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure, în Cântece pentru copii, București, 1971;
- Patru cântece populare din Maramureș (1966), cor mixt și voci egale, versuri populare;
- Povestea gâștelor (1967), cor mixt, versuri de George Coșbuc;
- Suveicuță rândunea (1968), cor mixt și voci egale, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Vai de mine, mor de cald (1968), cor mixt, versuri populare;
- Cântec de noapte (1968), cor mixt, versuri de Panait Cerna;
- Cântec pentru eroi (1968), cor mixt, versuri de Ioan Meițoiu, în „Coruri”, București, 1968;
- Cântecul republicii (1969), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman, în „Coruri”, București, 1969;
- Voie bună, bun noroc (1969), cor mixt, versuri ce Dumitru Vasilescu-Liman în „Coruri”, București, 1969;
- Pământ, zestre strămoșească (1969), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman, în „Coruri”, București, 1969;
- Țară mândră, țară nouă (1970), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman, în „Coruri”, București, 1970;
- Privind Carpații (1970), cor bărbătesc, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman, în „Coruri”, București, 1970;
- Un cămin de păsărele (1970), cor pentru voci egale, versuri de Otilia Cazimir;
- Cântecul aviatorului (1972), cor bărbătesc, versuri de V. Moldoveanu;
- Tineret, zbor de albatros (1973), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Nu-i bai! (1973), cor pentru voci egale, versuri populare, în Coruri de compozitori români contemporani, București, 1973;
- Patru prelucrări de cântece populare din Oltenia (1973), coruri mixte, versuri populare;
- Mândră vreme azi e-n țară (1974), cor pentru voci egale, versuri de Ion Socol;
- Stegarii lui de mâine vrem să fim (1974), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Noi ai țării pionieri (1974), cor pentru voci egale, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Merge țara către mâine (1974), cor pentru voci egale, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Cine-n silă doar muncește (1974), cor mixt, versuri populare;
- Când amintirile (1975), cor mixt, versuri de Mihai Eminescu;
- Suită moldovenească (1975), cor pentru voci egale, versuri populare;
- Făurim prin muncă, slava ta (1976), cor mixt, versuri de Dumitru Vasilescu-Liman;
- Hora de la Plevna (1977), cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri;
- Mereu cu tine (1977), cor pentru voci egale, versuri de N. Constantinescu;
- Marș pionieresc (1977), cor pentru voci egale, versuri de Mihai Negulescu;
- Pământ al țării mele (1977), cor pentru voci egale, versuri de Valeria Boiculesi;
- Cântec nou de bucurie (1977), cor pentru voci egale, versuri populare, în Slăvită țară!, București, 1978;
- Cutezătorii (1977), cor pentru voci egale, versuri de Elena Dragoș;
- Câte mori sunt pe Vâlsan (1977), cor mixt, versuri populare;
- Suită oltenească (1978), cor pentru voci egale, versuri populare;
- Suită muntenească (1978), cor pentru voci egale, versuri populare;
- Până fu Horia-împărat (1979), cor mixt, versuri populare;
- Ne salută semafoare (1979), cor mixt, versuri de Ioan Alexandrescu;
- Lui Gheorghe Lazăr (1979), cor pentru voci egale, versuri de Al. Mitru și Aurel Tita;
- Limba noastră (1980), cor mixt, versuri de Virgil Carianopol;
- Republică, patria mea (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Nani, nani (1980), cor pentru voci egale, versuri de Otilia Cazimir;
- Vine ploaia (1980), cor pentru voci egale, versuri de George Coșbuc;
- Codru-n toamnă (1980), cor pentru voci egale, versuri de Ion Socol;
- Ursul (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Cloșca (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Vulpea cizmăriță (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Jocul (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Circul (1980), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- Trenulețul (1982), cor pentru voci egale, versuri de Dragoș Vicol;
- Cântec de leagăn (1983), cor pentru voci egale, versuri de Ion Socol;
- Melcul (1982), cor pentru voci egale, versuri de Victor Tulbure;
- S-a ridicat un monument în sat (1982), cor mixt, versuri de P.G. Gorun;
- Cântec nou de țapinar (1982), cor mixt, versuri de Angel Cârstea;
- Cântec pentru ceferiștii patriei (1983), cor mixt, versuri de Angel Cârstea;
- Veniți, cu toți, la Alba (1983), cor mixt, versuri de Dumitru Stănciulescu.
DANA NĂLBARU
| Dana Nălbaru | |
.JPG) Dana Nălbaru (sept 2012) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Daniela-Alina Nălbaru |
| Născută | (44 de ani) Brașov, RomaniaBrașov, România  |
| Căsătorită cu | Dragoș Bucur |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | muzician, compozitor |
| Activitate | |
| Gen muzical | pop, dance |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Interpretare cu | Hi-Q |
| Prezență online | |
| Site web | |
Modifică date / text  | |
Dana Nălbaru (n. 23 octombrie 1976, Brașov, România) este o cântăreață română. Este componentă a trupei Hi-Q și artist solo.
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Piese[modificare | modificare sursă]
| An lansare | Single | Format |
|---|---|---|
| 2013 | Iubire youtube link | descărcare gratuită |
| 2013 | Can't Get You Out Of My Head youtube link | descărcare gratuită |
Colaborări[modificare | modificare sursă]
| An | Trupa | Piesă |
|---|---|---|
| 1996 | Cassanova | Porno II youtube link |
| 1997 | Diabolic | Porno III youtube link |
| 2013 | Proconsul | Făra tine youtube link |
Albume[modificare | modificare sursă]
| An lansare | Album | Format |
|---|---|---|
| 2004 | Zbor | CD (Cat Music) |
| 2005 | Intră in joc | CD (Cat Music) |
| 2008 | Parfum | descărcare gratuită |
| 2010 | One Love | descărcare gratuită |
Zbor (2004)[modificare | modificare sursă]
| Nr. | Titlu | Lungime | |
|---|---|---|---|
| 1. | „Am nimic fără tine youtube link” | 3:20 | |
| 2. | „Băiatul rock” | 3:16 | |
| 3. | „Doar un copil” | 3:35 | |
| 4. | „Iartă-mă” | 2:13 | |
| 5. | „La la la (poftă de viață)” | 3:04 | |
| 6. | „Orașul (feat. Pio)” | 3:42 | |
| 7. | „Te Iubesc (overdose remix)” | 3:59 | |
| 8. | „Te iubesc” | 3:54 | |
| 9. | „Te-am căutat” | 3:37 | |
| 10. | „Zbor youtube link” | 3:44 |
Intră în joc (2005)[modificare | modificare sursă]
| Nr. | Titlu | Lungime | |
|---|---|---|---|
| 1. | „Intră în Joc youtube link” | 2:45 | |
| 2. | „Dacă” | 3:18 | |
| 3. | „Noi doi” | 3:28 | |
| 4. | „Ascultă muzica” | 3:03 | |
| 5. | „Inima mea” | 3:32 | |
| 6. | „Te iubesc (feat. Andrada)” | 3:59 | |
| 7. | „Poate-ntr-o zi (feat. Mihai Ogășanu)” | 2:41 | |
| 8. | „Ține-te bine” | 4:14 | |
| 9. | „Blockparty” | 3:25 |
Parfum (2008)[modificare | modificare sursă]
| Nr. | Titlu | Lungime | |
|---|---|---|---|
| 1. | „Mai e o zi youtube link” | 4:02 | |
| 2. | „Același suflet” | 3:44 | |
| 3. | „Parfum” | 4:43 | |
| 4. | „Tu youtube link” | 2:55 | |
| 5. | „Respect” | 3:06 | |
| 6. | „Cum vreau eu” | 3:35 | |
| 7. | „Lasă-mă in pace” | 3:51 | |
| 8. | „Lazy” | 3:46 | |
| 9. | „I Call Your Name” | 3:37 |
One Love (2010)[modificare | modificare sursă]
| Nr. | Titlu | Lungime | |
|---|---|---|---|
| 1. | „Words” | 3:15 | |
| 2. | „In Love” | 4:33 | |
| 3. | „I Call Your Name” | 3:15 | |
| 4. | „One Day” | 3:24 | |
| 5. | „Drop a Little Love” | 4:13 | |
| 6. | „Don't” | 2:42 | |
| 7. | „Love youtube link” | 3:46 | |
| 8. | „Hello” | 3:34 | |
9
| „On The Edge” | 3:13 |
Dana Nalbaru - Te-am cautat
Dana Nalbaru - Acelasi suflet
DASQ
TAMARA CIOBANU
| Tamara Ciobanu | |
.jpg) Cântăreața Tamara Ciobanu în anii 1970 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 22 noiembrie 1914 Berezlogi, județul Orhei, Basarabia |
| Decedată | (75 de ani) Chișinău, RSS Moldovenească, URSS |
| Înmormântată | Cimitirul Central din Chișinău |
| Cetățenie |  URSS |
| Ocupație | Cântăreață de operă |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
| Premii | Premiul Stalin Ordinul Lenin Artist al Poporului din URSS Ordinul Revoluției din Octombrie[*] Ordinul Prieteniei Popoarelor[*] Ordinul Steagul Roșu al Muncii Artist al poporului din RSS Moldovenească () Artist Emerit al RSS Moldovenești[*] () State Stalin Prize, 3rd degree[*] () |
| Modifică date / text | |
Tamara Ciobanu (născută Taratanskaia, n. 22 noiembrie 1914 – d. 23 octombrie 1990) a fost una din cele mai cunoscute cântărețe de operă și muzică populară ale Moldovei din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
În anii 1945–1951 a fost solistă a Radiodifuziunii din RSSM, între 1951–1973 a fost solistă a orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. În anii 1973–1980 a lucrat ca conferențiară a Catedrei de Canto a Academiei de Muzică „G. Musicescu”. Artistă a poporului din URSS. A interpretat rolul Tatianei în opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera cu același nume de Giacomo Puccini. Din 1972 a fost președinte a Societății muzical-corale din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În anul 1950 a primit premiul de Stat al URSS.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Tamara Ciobanu s-a născut pe 22 noiembrie 1914, în satul Berezlogi, județul Orhei, Basarabia.[1] După absolvirea liceului de fete "Principesa Dadiani" din Chișinău, își continua studiile la Școala de Medicină, apoi la conservatorul de la Saratov (1941-1944). În aceasta perioada participa in calitate de soprano in corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovschi. A luat lecții particulare de canto, ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studentilor din Praga, unde a cântat: Doina, Marioara, Leana, cântece care au devenit cartea de vizita a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I.
În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra “Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Și-a folosit statutul său de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezență la Moscova, în 1957, i s-a deschis drumul peste hotare. A fost în turnee în Germania Democrată, la Praga, Montreal, Tirana. A ajuns și pe litoralul Oceanului Indian. Aflându-se peste hotare, vizita muzee, monumente de istorie și cultură, în mod special, magazine cu flori. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit capul în mâini și a șoptit: “Dumnezeiește. Dumnezeiește.”[2]
În repertoriul interpretei sunt multe piese scrise de Dumitru Gheorghiță, Eugen Coca, Eugen Doga. Se spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogata viață culturală a Chișinăului de până la ocupația sovietică.[2]
Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice.[3]
Din 1989, numele Tamarei Ciobanu il poarta prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Sora Tamarei Ciobanu, Valentina Savițchi, a fost cântăreață de operă. Ea făcuse o carieră strălucită la Opera Națională, dar când Tamara Ciobanu a căzut la pat fiind paralizată, aceasta renunțase la scenă, îngrijind-o în ultimii șapte ani de viață.[2]
Numele său îl poartă astăzi și o stradă din sectorul Buiucani – strada Tamara Ciobanu (fosta str. Glazunov în perioada sovietică).[3]
DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Artistă a Poporului din URSS (1960)
- Premiul de Stat al URSS (1950)
- „Ordinul Lenin”
- „Ordinul Steagul Roșu al Muncii”
- Ordinul „Prietenia Popoarelor”
- Ordinul „Revoluția din Octombrie”[3]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu