22 NOIEMBRIE 2017

Bună dimineața, prieteni!

RELIGIE ORTODOXĂ 22 Noiembrie

Sfântul Apostol Filimon, Arhip, Apfia si Onisim; Sf. Mc. Cecilia

În această lună, în ziua a douăzeci şi doua, pomenirea Sfinţilor Apostoli din cei şaptezeci, Filimon, Arhip, Onisim şi Apfia, cei ce au fost ucenici ai Apostolului Pavel.

Onisim a vieţuit pe vremea împăratului Nero, fiind următor şi ucenic al Sfântului Apostol Pavel; a pătimit pentru Hristos de la necredincioşii elini, în Kolasia.

Aceştia au fost pe vremea împărăţiei lui Nero, ucenici fiind Sfântului Pavel, şi au mărturisit la Colose oraşul Frigiei, aproape de Laodiceea. Făcând păgânii praznic Artemidei, în capiştea lor din Colose, sfinţii, cu alţi creştini dimpreună, lăudau pe Dumnezeu în sfânta biserică. Retrăgându-se ceilalţi când au năvălit idolatrii, au rămas numai ei singuri cu Apfia, credincioasă fiind şi ea, dorind de mărturisirea lui Hristos. Deci, prinzându-i, i-au adus la Androcleu mai-marele Efesului şi au fost bătuţi de el, dar nesupunându-se a face jertfa la idolul ce se chema de dânşii Mina, i-au îngropat până la brâu şi aşa i-au ucis cu pietre, săgetaţi fiind întâi de copii mici cu săgeţile.

Acesti sfinti au vietuit pe vremea imparatului Nero, fiind urmatori si ucenici ai Sfantului Apostol Pavel; si au patimit pentru Hristos de la necredinciosii elini, in Kolasia. Caci, cand isi inaltau rugaciunile lor catre Dumnezeu in sfanta biserica, dimpreuna cu ceilalti crestini, atunci au navalit asupra lor inchinatorii de idoli care erau contra crestinilor. Atunci toti credinciosii care erau in biserica, au fugit, si au ramas numai Filimon, Arhip si Apfia, pe care, luandu-i paganii, i-au dus la Artoklis facatorul de piine al Efesului. Atunci a fost batut aspru Sfantul Arhip si strapuns cu cutite peste tot trupul, de oamenii care treceau pe acolo si de copii. Dupa aceasta Sfantul Filimon a fost batut fara mila si, fiind improscat cu pietre, s-a savarsit. Asemenea si Sfanta Apfia a fost ucisa cu pietre si in astfel de munci au trecut sfintii catre Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Muceniţe Cecilia.

Şi era popor mult atunci în casa ei, bărbaţi şi femei, care ascultau învăţătura ei cea folositoare. Atunci a întrebat sfânta pe toţi, zicându-le cu glas tare: „Oare credeţi că sunt adevărate toate cele grăite de mine?” Iar ei cu o gură au răspuns: „Credem cu adevărat şi mărturisim pe Hristos cel propovăduit de tine, a fi Dumnezeul nostru adevărat, care te are pe tine ca roabă a Sa”.

Aceştia au suferit pe vremea împărăţiei lui Diocleţian. Cecilia era din Roma, din neam strălucit. Deci măritând-o după Valerian, l-a adus la credinţa în Hristos şi l-a hotărât a petrece în curăţie. Iar Valerian a întors pe Tiburtie, care îi era frate bun, şi la atâta faptă bună s-a ridicat Tiburtie încât şi cu îngerii vorbea în toate zilele. Dar, fiindcă îngropau ei moaştele mucenicilor lui Hristos, au fost pârâţi la Tuschie Almachie prefectul cetăţii şi, fiind aduşi înaintea lui şi mărturisind ei pe Hristos, au fost daţi pe seama lui Capelarie Maxim să li se taie capetele. Acesta după ce a tăiat pe sfinţi, văzând îngeri petrecând şi purtând ca nişte odoare sufletele mucenicilor, a crezut şi el. Iar Sfânta Cecilia, fiind băgată într-o baie foarte tare înfierbântată, a fost silita să stea în ea trei zile. Apoi din porunca prefectului i s-a tăiat capul acolo în baie.

Sfanta fecioara Cecilia s-a nascut in Roma din parinti cinstiti si bogati. Apoi, auzind propovaduirea Sfintei Evanghelii, a crezut in Hristos; si ranindu-se cu dragostea inimii catre Dansul, a pus in mintea sa ca sa nu se marite; ci curata sa-si pazeasca fecioria, inchinand-o Mirelui Hristos Dumnezeu. Insa fara voia sa, parintii au logodit-o cu un tanar de bun neam, dar necredincios, anume Valerian, care in toate zilele o impodobea cu haine de mult pret si cu podoabe de aur. Iar ea pe dedesubtul hainelor de mult pret purta o haina aspra de par, iar in inima purta pe Hristos si neincetat se ruga catre Dansul cu caldura Duhului; ca El, cu judecatile pe care le stie, sa o pazeasca curata si sloboda de legatura nuntii.

Deci, sosind ziua nuntii si cantand organele muzicale, ea, oftand din inima, in taina se ruga lui Dumnezeu, zicand: Fie inima mea fara prihana, intru indreptarile Tale, Doamne, ca sa nu ma rusinez. Si il ruga pe El cu sarguinta si cu multe lacrimi sa-i trimita pe ingerul Sau pentru pazirea fecioriei sale. Sosind noaptea si fiind tinerii in casa, fecioara a zis catre Valerian, mirele sau: "Iubite, tinere, voiesc sa-ti descopar o taina. Iata, precum ma vezi, eu am pe ingerul lui Dumnezeu care imi pazeste fecioria si pe care tu nu-l vezi. De te vei atinge de mine, apoi indata te va omori, pentru ca sta aici gata sa ma apere, pe mine roaba Sa".

Auzind acestea Valerian s-a temut caci, cu adevarat sta acolo ingerul nevazut trimis din cer, ca sa pazeasca pe mireasa lui Hristos de necuratia necredinciosului tanar. Atunci a inceput Valerian a ruga pe fecioara sa-i arate si lui ingerul ca sa-l vada. Fecioara a raspuns: "Tu esti om care nu cunosti pe Dumnezeul cel adevarat. Pentru aceasta dar, nu poti sa vezi pe ingerul lui Dumnezeu, pana cand nu te vei lepada de necuratia necredintei tale".

Atunci Valerian a intrebat-o: "Cum ma voi curati?" Fecioara a raspuns: "Este un batran cu numele Urban episcopul, acela stie a curati cu Sfantul Botez pe cei necredinciosi si mai inainte a-i pregati pentru vederea ingereasca. De voiesti sa te cureti si sa vezi pe ingerul lui Dumnezeu, apoi mergi la dansul si-i spune toate cele ce ai auzit de la mine. Apoi, dupa ce te va curati, sa te intorci aici si vei vedea ingerul si tot ce vrei vei obtine de la dansul".

Valerian a zis: "Unde voi gasi pe batranul acela?" Fecioara a raspuns: "Mergi pe calea lui Apie. Acolo vei afla niste saraci langa cale si zi catre dansii: "Cecilia m-a trimis la voi, ca sa ma duceti la batranul Urban, pentru ca voieste sa-i spuna lui o taina prin mine". Deci, mergand Valerian, a aflat langa calea lui Apie, dupa cuvantul logodnicei sale, niste saraci care stiau bine pe Sfanta Cecilia, pentru milostenia ce primeau de la dansa. Aceia l-au dus la fericitul Urban episcopul, care se ascundea dinaintea chinuitorilor prin morminte, prin pesteri si prin casele saracilor.

Atunci Urban, cand i-a spus Valerian toate cuvintele sfintei fecioare, s-a umplut de mare bucurie si, plecandu-si genunchii la pamant si mainile ridicandu-le catre cer, a zis cu lacrimi: "Au doar astfel este roaba ta Cecilia, Doamne Iisuse, care, ca o albina iubitoare de osteneala, aduce miere Bisericii Tale? Caci iata pe tanarul acesta l-a primit ca pe un leu in camara sa, iar catre mine l-a trimis ca pe un miel si de n-ar fi crezut el invatatura ei, n-ar fi venit la mine. Deci deschide, Doamne, inima lui, pana la sfarsit ca sa Te cunoasca pe Tine adevaratul Dumnezeu, iar de satana si de toate lucrurile lui sa se lepede".

Asa rugandu-se el, indata s-a aratat un batran cinstit, imbracat in vesminte albe ca zapada si avea in mana sa o carte. Acela, stand inaintea lui Valerian, i-a deschis cartea ca sa citeasca, iar Valerian infricosandu-se de o vedenie ca aceasta, a cazut la pamant. Dar cinstitul batran care se aratase l-a ridicat si i-a zis: "Citeste, fiule, cele ce sunt scrise in aceasta carte, ca sa te invrednicesti a fi curatat si sa-l vezi pe ingerul pe care a fagaduit logodnica ta a-l arata tie". Privind Valerian pe carte, a vazut si a citit aceste cuvinte scrise cu slove de aur: "Un Domn, o credinta, un Botez; un Dumnezeu si Parintele tuturor, Care este peste toti si prin toti, si intru noi toti. Amin".

Acestea citindu-le Valerian, i-a zis batranul care se aratase: "Oare crezi, fiule, ca acestea sunt adevarate, sau inca te indoiesti?" Iar Valerian a raspuns cu mare glas: "Cu adevarat nu este nimic sub cer mai vrednic de crezut decat aceasta". Si indata, cel ce se aratase, s-a facut nevazut. Apoi fericitul episcop Urban a inceput cu cuvintele a invata din destul pe Valerian si, botezandu-l, l-a trimis la sfanta lui logodnica.

Intorcandu-se Valerian, a aflat pe fecioara in casa, rugandu-se, si a vazut ingerul stand langa dansa cu mare stralucire si frumusete nepovestita, tinand in mainile sale doua cununi impletite din trandafiri rosii si din crini albi, care imprastiau buna mireasma. O cununa a pus-o pe capul fecioarei, iar cealalta pe capul lui Valerian, zicand: "Paziti-va cununile acestea cu inima curata si cu trup neintinat, caci din raiul lui Dumnezeu vi le-am adus si au puterea aceasta, ca niciodata nu se vestejesc, nici isi pierd buna mireasma; si nimeni nu poate sa le vada, fara numai cel ce iubeste curatia ca si voi. Iar tu Valerian, de vreme ce te-ai invoit la sfatul curatiei, pentru aceea m-a trimis Dumnezeu ca sa ma arat tie, ca sa primesti orice vei cere de la El".

Valerian, cazand in genunchi si inchinandu-se, a zis: "Nimic nu-mi este mai iubit, in lumea aceasta, decat fratele meu Tivurtie; deci ma rog Domnului ca, precum pe mine, asa si pe fratele meu, izbavindu-l de pierderea draceasca, sa-l intoarca spre Sine si sa ne dea noua, amandurora, numele Sau cel sfant. Iar ingerul a zis catre dansul, cu fata vesela: "Bineplacuta este Domnului cererea ta, si-ti va implini dorinta inimii tale; precum te-a mantuit pe tine prin aceasta fecioara, asa va mantui si pe fratele tau Tivurtie, prin tine si impreuna cu dansul vei intra la nevointa muceniceasca".

Acestea zicand, ingerul s-a facut nevazut. Iar fericitul Valerian, dimpreuna cu sfanta fecioara, veselindu-se intru Hristos, se indeletniceau cu vorbe folositoare de suflet. In acea vreme a intrat la dansii Tivurtie, fratele lui Valerian si a zis: "Ma minunez foarte ca am mirosit aici o buna mireasma de trandafiri si de crini. De unde vine aceasta mireasma atat de placuta prin care atat m-am indulcit, incat mi se pare a fi cu totul innoit? Iar Valerian a zis catre dansul: "Da, ai mirosit buna mireasma, iubite frate, caci eu am rugat pe Dumnezeu pentru tine, ca si tu sa te invrednicesti cununii celei nevestejite si sa iubesti pe Acela al Carui sange este rosu ca trandafirul, iar trupul alb cum e crinul". Tivurtie a zis: "Oare in vis aud eu aceste cuvinte sau adevarat graiesti, frate?"

Valerian a raspuns: "Pana acum ca in somn am vietuit, inchinandu-ne zeilor celor mincinosi si necuratilor draci. Iar acum umblam intru adevar si in darul lui Dumnezeu". Tivurtie a zis: "Cine te-a invatat pe tine acestea?" Iar Valerian a raspuns: "Ingerul lui Dumnezeu m-a invatat, pe care si tu vei putea sa-l vezi, daca te vei lepada de inchinaciunile idolesti". Tivurtie voia sa vada ingerul, dar Valerian il sfatuia sa creada mai intai intr-Unul adevaratul Dumnezeu si sa primeasca Sfantul Botez si dupa aceea sa astepte aratarea ingereasca. Iar Sfanta fecioara Cecilia, deschizandu-si gura sa cea plina de dar, a inceput a-l invata sfanta credinta, aratandu-i inselaciunea zeilor pagani, celor mincinosi, si neputinta idolilor celor fara de suflet, descoperindu-i puterea adevaratului Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos.

Atat de puternica a fost invatatura sfintei fecioare de Dumnezeu inteleptita, incat indata s-a schimbat Tivurtie. Din necredincios, a devenit credincios si a zis: "Cred ca nu este alt Dumnezeu afara de Cel crestinesc, si de acum inainte Acestuia voiesc a-I sluji". Acestea auzindu-le fecioara, s-a umplut de multa bucurie, invatandu-l cu mai multa sarguinta si spunandu-i despre intruparea Fiului lui Dumnezeu, despre minunile Lui, despre patima si moartea cea de bunavoie, pe care le-a luat pentru dragostea catre neamul omenesc. Iar Tivurtie, ascultand niste cuvinte ca acestea, se umilea cu inima si se aprindea cu dragostea Domnului.

Vazand fecioara intru dansul atata credinta arzatoare, a zis catre el: "Daca crezi in Domnul nostru Iisus Hristos, apoi mergi impreuna cu fratele tau la episcopul nostru crestinesc si primeste de la dansul Sfantul Botez, prin care, curatindu-te de pacate, te vei invrednici vederii ingeresti". Iar Tivurtie, adresandu-se catre fratele sau, a zis: "Catre cine vrei sa ma duci?" Valerian i-a raspuns: "Catre Urban, omul lui Dumnezeu, vom merge. Acela este episcop crestinesc, om batran, intelept si drept, a carui fata este ca de inger, si graiurile lui adevarate". Iar Tivurtie a zis: "Dar despre acel Urban spui, de care am auzit ca a fost osandit la moarte de doua ori? De vom merge la dansul, apoi cei ce-l cauta pe el sa-l ucida, si pe noi ne vor ucide, aflandu-ne la dansul".

La aceste cuvinte ale lui Tivurtie, raspunzand fecioara, a inceput a grai despre viata cea vesnica si neschimbata in veci, care este in cer, si despre rasplatirea sfintilor mucenici, pentru moartea pe care o au rabdat pentru Hristos. Atunci Tivurtie aprinzandu-se cu dorire dumnezeiasca, a zis: "Aceasta viata de putina vreme s-o iubeasca oamenii cei fara de minte, iar eu viata cea vesnica o iubesc. Deci, du-ma, frate, degraba la episcopul Urban, ca sa ma curateasca si sa ma faca partas al vietii vesnice".

Ducandu-l fratele sau la fericitul Urban, i-a vestit toate cele ce se facusera. Iar Urban s-a bucurat foarte mult de intoarcerea lui Tivurtie si, primindu-l cu dragoste, l-a botezat si l-a tinut la sine sapte zile, pana cand l-a invatat desavarsit tainele sfintei credinte. Dupa botez s-a invrednicit Sfantul Tivurtie de atata dar incat adesea vedea pe Sfintii Ingeri si vorbea cu dansii, si toate cele ce le cerea de la Dumnezeu le primea. Si multe minuni facea, impreuna cu fratele sau, tamaduind pe cei bolnavi, si isi impartea averile sale crestinilor saraci, orfanilor si vaduvelor. Pe cei de prin inchisori ii rascumpara si ingropa trupurile sfintilor mucenici cu cinste, care, pe vremea aceea erau omoriti pentru Hristos.

Eparhul cetatii, cu numele de Almah, auzind de toate acestea de la un om clevetitor, care cu porunca imparatului varsa fara crutare sangele robilor lui Dumnezeu, chinuind si omorand pe cei credinciosi, indata a poruncit sa prinda pe Tivurtie si pe Valerian. Aducandu-i inaintea sa, a zis: "Pentru ce ocariti neamul vostru cel bun si ingropati pe aceia pe care imparatii au poruncit a-i omori pentru multe faradelegi? Si pentru ce impartiti averile voastre oamenilor celor lepadati? Sau doar si voi in aceeasi ratacire cu dansii sunteti si vreti sa fiti ceea ce sunt ei?" Tivurtie a raspuns, ca cel ce era frate mai mare: "O! de ne-ar invrednici Dumnezeu si pe noi sa fim socotiti in numarul robilor Lui, care au lepadat ceea ce se pare a fi si nu este, si au aflat ceea ce se pare a nu fi si este".

Eparhul l-a intrebat: "Ce este ceea ce zici tu ca se pare a fi si nu este? Nu pricep ce zici". Iar Tivurtie i-a tilcuit lui ca toate cele de putina vreme pe care le are lumea aceasta, apoi le arata si le fagaduieste a le da, acelea se par a fi, dar nu sunt, pentru ca degraba pier; iar viata ce va sa fie se pare oamenilor, celor iubitori de lume, a nu fi, caci nu o vad; dar aceea este cu adevarat si in veac neincetat va fi, unde celor buni si credinciosi multa rasplatire li se va da; iar cei rai si necredinciosi vor avea parte de focul si de chinul cel fara de sfarsit. Apoi eparhul, vorbind mai mult cu ei, ii auzea graind despre sfanta credinta si despre lepadarea de lume si alte intelepte invataturi pe care el nevrand a le primi, poruncea sa aduca jertfa zeilor.

Sfintii neplecandu-se la porunca eparhului, acesta a poruncit sa bata cu toiage pe Valerian. Dar sfantul fiind batut, bucurandu-se zicea: "Iata vremea pe care foarte mult am dorit-o, iata praznicul si ziua veseliei mele". Iar eparhul striga: "Nu defaima pe zei si pe zeite". Apoi striga si Sfantul Mucenic Valerian catre popor, zicand: "Barbati, cetateni ai Romei, va rog sa nu va scoata pe voi de la adevar aceste chinuri ale mele, ci fiti tari, si pe zeii cei de piatra si de lemn sfaramati-i, pentru ca toti cei ce se inchina lor vor fi arsi in focul cel vesnic".

Dupa aceea s-a apropiat de eparhul lor un sfetnic cu numele Tarvinie, si i-a zis in taina: "De nu vei pierde degraba pe acestia, apoi toata avutia lor va fi impartita la saraci, si tie nu-ti mai ramane nimic". Iar eparhul, ascultand sfatul lui, a poruncit sa-i duca pe amandoi la locul ce se cheama Pag, pe langa capistea lui Zeus Jupiter, si de nu vor vrea sa aduca jertfa, sa li se taie capetele. Apoi a trimis impreuna cu spectatorii si cu ostasii, pe postelnicul sau Maxim, ca sub a lui purtare de grija sa se savarseasca taierea mucenicilor.

Mergand Maxim impreuna cu dansii si uitandu-se la sfintii rabdatori de chinuri, plangea zicand: "O, flori scumpe ale tineretilor! O, legatura a dragostei fratesti! O, frumoasa pereche de tineri de neam bun si cinstit! Pentru ce de buna voie va grabiti a merge spre moarte, ca spre un ospat mare? Iar Sfantul Tivurtie a zis catre dansul: "Daca n-am fi stiut despre viata cea vesnica, ce are sa fie dupa moartea aceasta, apoi nu ne-am fi bucurat lipsindu-ne de aceasta viata vremelnica". Iar Maxim a intrebat: "Care viata este dupa viata aceasta?" Tivurtie a raspuns: "Precum trupul este imbracat cu haina, asa si sufletul este acoperit cu trupul. Deci trupul dupa moarte se preface in tarana, dar, ca pasarea ce se cheama "fenix", va invia cand va veni vremea; iar sufletul, de va fi sfant si drept, indata se va duce in bunatatile Raiului si acolo, petrecand intru bucurie, asteapta invierea".

Deci Maxim, uimindu-se de acele cuvinte, a zis: "Si eu as fi lepadat aceasta viata vremelnica daca as fi stiut cu siguranta ca ma voi invrednici de viata aceea de care imi spui tu". Iar Valerian a zis catre dansul: "De voiesti sa te incredintezi de viata cea vesnica, apoi fagaduieste noua cu adevarat ca te vei pocai, si, departandu-te de la ratacire, te vei intoarce catre Dumnezeul cel propovaduit de noi. Iar noi fagaduim tie ca atunci cand se vor taia capetele noastre, va deschide Dumnezeu ochii tai si vei vedea slava vietii celei vesnice, ce se va da noua".

Maxim a fagaduit cu juramant zicand: "Sa ard cu foc de nu voi crede in acel ceas intru-Unul Dumnezeu, Care da viata vesnica dupa aceasta vremelnica, numai voi sa impliniti ceea ce mi-ati fagaduit mie". Iar sfintii au zis: "Porunceste dar slugilor sa nu ne opreasca a intra in casa ta, iar noi ne vom sargui a chema la tine un om care va lumina sufletul tau, ca sa poti vedea luminat cele fagaduite de noi". Iar Maxim i-a luat cu bucurie in casa sa, neindraznind nici unul din ostasi sa-i zica ceva impotriva.

Deci, mergand sfintii in casa lui Maxim, au tinut cuvant pentru mantuire si-l invatau pe el sa creada in Domnul nostru Iisus Hristos. Si toti din casa i-au ascultat cu luare aminte pana noaptea. Apoi Maxim a crezut cu toata casa sa, cum si multi din ostasi. Iar dupa ce s-a facut noapte, a venit la dansii Sfanta fecioara Cecilia cu niste preoti si s-au botezat cei ce au crezut, petrecand toata noaptea in rugaciune si in vorbire despre viata cea vesnica.

Incepand a rasari luceafarul, Sfanta Cecilia a zis catre rabdatorii de chinuri ai lui Hristos: "Fiti tari si cu sufletele rabdatori, ostasii Domnului! Iata ca trece intunericul noptii si luna rasare; deci si voi imbracati-va in arma luminii si iesiti de va savarsiti alergarea voastra; caci cu buna nevointa v-ati nevoit si credinta ati pazit. Mergeti dar de luati cununile dreptatii, pe care vi le va da voua Domnul". Si-au pornit sfintii cu sarguinta la locul cel zis; iar cand treceau pe langa capistea lui Zeus, au fost siliti de slujitorii idolesti sa aduca tamaie pe altarul lui, pentru ca era cu neputinta cuiva a trece de capistea aceea, daca nu ar fi adus jertfa. Si toti cei ce intrau si ieseau din cetate erau opriti la locul acela si siliti sa aduca jertfa.

Oprindu-i si pe sfintii mucenici, ii sileau sa puna tamaie pe altar, iar ei nu numai ca nu au ascultat, ci au batjocorit nebunia lor si pentru aceea indata le-au taiat capetele lor cele sfinte. Fiind taiati, Maxim a adeverit cu juramant tuturor celor ce stateau de fata, zicand: "Iata, vad pe ingerii lui Dumnezeu stralucind ca soarele, care, scotand din trupuri sufletele mucenicilor celor taiati, ca pe niste fecioare preafrumoase din camara, le ridica cu mare slava catre ceruri". Acestea zicand, unii din necredinciosi au crezut in Hristos.

Instiintandu-se eparhul ca Maxim a primit credinta crestineasca, a poruncit sa-l bata tare cu vergi, pana intr-atat incat si-a dat sufletul in mana lui Dumnezeu. Iar trupul lui, luandu-l Sfanta fecioara Cecilia, l-a ingropat impreuna cu trupurile mucenicilor Tivurtie si Valerian. Apoi a poruncit sa se inchipuiasca la mormantul Sfantului Maxim o pasare ce se chema fenix, aratand credinta sfantului, caci din pilda acestei pasari, a crezut in invierea mortilor ce are sa fie. Dupa acestea, eparhul a poruncit sa caute averea lui Tivurtie si a lui Valerian, dar n-au aflat-o, pentru ca Sfanta Cecilia o impartise toata saracilor. De aceea a trimis slugile sale sa o prinda.

Venind slugile la dansa, sfanta le-a zis: "Ascultati-ma pe mine, vecinii si fratii mei, ca desi sunteti slugi ale eparhului, insa mie mi se pare ca nu aveti credinta lui. Eu doresc sa patimesc si sa mor pentru Hristos Domnul meu, pentru ca nu voiesc sa am tovarasie cu viata aceasta vremelnica, ci caut viata cea vesnica. De aceea ca sa trec mai degraba la ea, luati-ma si nu crutati neputinta tineretilor mele, chinuiti-ma si ma dati mortii".

Iar slugile, auzind cuvintele ei, le era jale pentru dansa, vazand o fecioara ca aceea frumoasa, de bun neam, inteleapta, care doreste moartea. Deci o rugau ca sa nu piarda cu moartea o asa frumusete. Iar ea a zis catre dansii: "Nu pierd frumusetea tineretilor mele, ci spre mai bine o schimb; caci dau tina pentru aur si hirb pentru piatra scumpa, iar casa pamanteasca a trupului o dau pentru locasurile ceresti cele prealuminate. Au doara nu este buna o negutatorie ca aceasta, pe care si voua v-o doresc?"

Deci ea a grait multe despre rasplatirea dreptilor, incat s-au uimit toti cei ce o ascultau. Si era popor mult atunci in casa ei, barbati si femei, care ascultau invatatura ei cea folositoare. Atunci a intrebat sfanta pe toti, zicandu-le cu glas tare: "Oare credeti ca sunt adevarate toate cele graite de mine?" Iar ei cu o gura au raspuns: "Credem cu adevarat si marturisim pe Hristos cel propovaduit de tine, a fi Dumnezeul nostru adevarat, care te are pe tine ca roaba a Sa".

Atunci sfanta fecioara s-a umplut de nespusa bucurie si indata a plecat sa cheme pe episcopul Urban, care venind in casa ei, a botezat pe cei ce au crezut, pana la patru sute de suflete, parte barbateasca si femeiasca; si s-a facut casa ei biserica a lui Hristos. Dupa acestea, eparhul a dus la nedreapta sa judecata pe roaba cea dreapta a lui Hristos si, intreband-o despre credinta, a auzit de la dansa propovaduindu-se cu indrazneala numele lui Hristos. Iar el a zis catre dansa cu asprime: "De unde ai indrazneala aceasta?" Sfanta a raspuns: "Din buna stiinta si neindoita credinta". Judecatorul a zis: "Dar nu stii, ticaloaso, ca am stapanire de la imparati sa omor si sa fac viu?" Sfanta a raspuns: "Spui minciuni, zicand ca ai voie a face viu; caci se cadea tie sa zici ca a omori ai putere, iar nu si a invia; ca a omori poti, iar a face viu nu poti". Iar judecatorul a zis: "Jertfeste si leapada-te de Hristos, ca sa fii libera". Iar sfanta indata s-a aratat gata a muri pentru Hristos.

Deci a poruncit judecatorul sa o duca in casa ei si acolo sa o omoare, intr-un cuptor aprins. Si a fost chinuita cu fum si cu foc trei zile si trei nopti, dar cu darul lui Dumnezeu a fost racorita si tinuta vie. Instiintandu-se despre aceasta Almah, ca de atata vreme se afla inca vie mucenita in cuptorul acela, a poruncit sa o taie acolo cu sabia. Venind chinuitorul, a lovit-o peste grumaz cu sabia de trei ori si nu i-a taiat capul; si asa lasand-o, s-a dus. Iar credinciosii au adunat sangele ei cu burete si cu panza. Sfanta Cecilia a mai trait trei zile, graind cu buna pricepere si intarind pe credinciosi in credinta. Apoi, rugandu-se, si-a dat duhul in mainile lui Dumnezeu si a fost ingropata cu cinste. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 22 Noiembrie

A.    GUSTĂRI

Roşii umplute cu mere şi hrean

·       4 roşii mari

·       2 – 3 mere

·       ½ rădăcină hrean

·       1 pumn de nuci măcinate

·       Zeamă de lămâie

·       Puţin zahăr

·       Sare

·       1 salată verde

Se taie un căpăcel la fiecare roşie, se scobeşte miezul şi se presară cu sare.

Se lasă câteva minute cu gura în jos să se scurgă.

Se taie merele subţiri, se amestecă cu hreanul ras pe răzătoarea mică, nucile măcinate şi se adaugă zeamă de lămâie şi puţin zahăr.

Se umplu roşiile şi se aşază pe un platou, garnisit cu foi de salată.

B: SALATE

Salată de fasole boabe

·       400 g fasole boabe;

·       2 cepe mijlocii;

·       5 linguri untdelemn;

·       Oţet;

·       Sare;

·       Piper;

·       Mărar

Se fierbe fasolea. Când este bine fiartă se strecoară, se pune în salatieră şi se amestecă, fierbinte fiind, cu ceapa tăiată solzişori, ulei, oţet şi piper, iar pe deasupra se presară mărar fin tocat sau frunze de ţelină.

C: SOSURI

Sos de mărar

·       1 lingură ulei;

·       1 lingură făină;

·       1 ceapă;

·       2 – 3 legături mărar;

·       ½ linguriţă zahăr;

·       1 lingură oţet;

·       ½ lingură sare;

·       1 ceaşcă apă

Ceapa tăiată mărunt se căleşte puţin în ulei, se adaugă zahărul şi făina, amestecând cu grijă să nu se lipească.

Se stinge cu o ceaşcă de apă şi se lasă să fiarbă 10 minute.

Se adaugă mărarul tocat fin şi se mai fierbe câteva minute.

La sfârşit se adaugă sarea şi piperul.

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Cremă de ţelină

·       4 ţeline;

·       2 linguri ulei;

·       ½ lingură făină;

·       Sare;

·       Pătrunjel

Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.

Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se înmoaie.

Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să fiarbă.

Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.

Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin toată zeama în care a fiert.

Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½ lingură făină şi puţină apă.

Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc pentru a mai da un clocot.

Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.

Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz, sau crema de gulii.

E: MÂNCĂRURI

Chiftele din fasole boabe cu garnitură de orez

·       2 ceşti fasole boabe;

·       1 ceaşcă pâine înmuiată;

·       2 cepe;

·       1 căpăţână usturoi;

·       1 morcov;

·       1 păstârnac;

·       Sare;

·        Piper;

·       Cimbru;

·       Foi de dafin;

·       Mărar;

·       Pătrunjel;

·       1 ceaşcă orez;

·       Ulei

Se fierbe fasolea după procedura cunoscută.

După ce se schimbă prima apă se pun zarzavaturile tocate, sarea şi 2 foi de dafin.

Când este fiartă bine fasolea, se separă boabele într-un castron.

Se adaugă pâinea înmuiată în zeama reţinută de la fiertul fasolei, condimentele, usturoiul pisat şi verdeaţa.

Se dau prin maşina de tocat.

Se fac mingiuţe, se dau prin făină şi se coc în ulei bine încins.

Din restul de zeamă rămasă de la fiertul fasolei se prepară un orez dintr-o ceaşcă de orez şi trei ceşti de zeamă.

Când orezul se înmoaie bine, se sărează, se pune mărar mult şi se serveşte rece, ca garnitură pentru chiftelele din fasole.

F: DULCIURI

Prăjitură „Ziua şi noaptea”

·       12 linguri ulei;

·       14 linguri zahăr;

·       14 linguri apă;

·       18 linguri făină;

·       2 linguriţe praf de copt;

·       1 vanilie;

·       2 – 3 linguri cacao;

·       1 cană nucă măcinată

Se amestecă bine ingredientele cu mixerul, se adaugă făină în care s-a amestecat praf de copt şi vanilie.

La sfârşit se adaugă nuca.

În tava unsă şi tapetată cu făină se toarnă jumătate din compoziţie.

Deasupra se toarnă cealaltă jumătate în care s-a adăugat cacao.

ISTORIE PE ZILE 22 Noiembrie

Evenimente

·         498: Dupa moartea papei Anastasius al II-lea la palatul Lateran din Roma este ales papa Symachus, in acelasi timp fiind uns la biserica Santa Maria Maggiore, papa Laurentius, fapt care a  produs o schisma grava in sanul  Bisericii Catolice,  prin alegerea simultana a doi suverani pontifi. Cu ocazia alegerilor papale din anul 498, majoritatea clerului şi o parte din Senat au dorit un papă energic şi autoritar care să reprezinte cât mai bine poziţia Bisericii Romane şi interesele naţionale ale poporului italian care se forma. În acest scop au votat pe diaconul sardinian Symmachus, un nou convertit din pagânism, ale cărui ambiţii continuau pretenţiile papei Gelasius (492-496) care afirmase principiul că autoritatea papală este mai presus de cea imperială, şi că papii au primit coroana nu de la puteri pământeşti ci de la Christos. Majoritatea din Senat şi o minoritate a clerului au ales, în aceeasi zi, pe prezbiterul Laurentius care avea să domnească – ca “antipapă” – între anii 408-507, concomitent cu Symmachus. În anul  501, senatorul Festus, susținător al antipapei Laurențiu, l-a acuzat pe Papa Simachus de diferite delicte. Papa a refuzat să apară în fața regelui Theodoric, pentru a răspunde la acuzații, afirmând că puterea seculară nu are jurisdicție asupra suveranului pontif. Competiţia dintre cele două partide a antrenat şi arbitrajul regelui ostrogot Teodoric şi o serie de sinoade sau, mai bine zis, sesiuni ale sinodului roman care au avut loc între anii 501-502. Svmmachus era  sprijinit de o majoritate eclesiastică şi de personalităţi ale Bisericii din Galia, Italia şi Alexandria. Sinodul Pamaris a fost convocat de regele Theodoric, a confirmat punctul de vedere al papei, declarând că decizia de judecată a papei trebuie lăsată doar lui Dumnezeu și că Papa Simachus a fost absolvit de toate delictele de care era acuzat și l-a confirmat pe scaunul papal. La 23 octombrie  501, Sinodul întrunit pentru a-l judeca pe papă, conchide că o asemenea judecată nu ţine de autoritatea omenească, numai Dumnezeu ar putea judeca pe un papă. Văzând că nu se poate rezolva cazul, laurenţienii au recurs la violenţă, iar Laurenţius a reuşit să se instaleze in Lateran – vechiul palat al cezarilor pe care Constantin cel Mare îl cedase episcopilor de Roma cu ocazia mutării capitalei imperiale. În cele din urmă, Symmachus s-a declarat de acord cu un sinod care să judece cazul. După câteva sesiuni de tergiversare, la 15 sept. 502, episcopii adunaţi în sinod au declarat că ei nu pot judeca pe papa, deoarece nu a existat nici un caz în care un ocupant al “Sfântului Scaun” să fi fost judecat de către alţi episcopi. Ei au facut apel la clericii laurenţieni să se supună lui Symmachus. O nouă sesiune a sinodului, la 23 oct.502, cunoscută în istorie sub numele de Synodus Palmaris, a pus punct acestor dispute, hotarând că papa nu poate fi judecat de nimeni. Symmachus a fost declarat liber de orice acuzaţie şi reinvestit cu toată autoritatea papală. Toată proprietatea Bisericii a fost pusă sub administrarea sa şi s-a hotarât ca toţi episcopii care i se vor supune să fie scutiţi de pedeapsă. Documentul a fost semnat de 75 de episcopi italieni, inclusiv de cei din Milano şi Ravenna. A urmat încă o sesiune în bazilica Sf. Petru, cu uşile închise, la 6 noiembrie  502, unde Symmachus a prezidat sinodul şi dând, în ciuda lui Teodoric, un nou edict referitor la administrarea moşiilor şi tezaurului „Sfântului Petru”. Disputa a mai durat circa patru ani de lupte furibunde între cele două partide, în care timp s-au dat pe faţă moravuri tipic medievale.
Papa Symmachus a instituit beneficiile eclesiastice  mai întâi în Galia si de asemenea, noua liturghie romană care a apărut cam în acelaşi timp. In comparaţie cu vechea liturghie de origine bizantină, messa romana este mai scurtă, sunt scoase lungile mulţumiri pentru binecuvântările divine şi este omisă epicleza—invocarea Spiritului Sfânt. Instalarea papei ca judecător suprem şi imun în creştinătate, înlocuind oficiul permanent al Domnului Iisus, a avut loc în anii 507/508. Acest moment istoric a însemnat, totodată, începutul războaielor religioase în Europa. Se poate susţine că anul 508 reprezintă instaurarea jurisdicţiei supreme papale în creştinătatea occidentala, cel mai elaborat şi mai apologizat cult al personalităţii.

·         845: Primul rege al tuturor bretonilor, Nominoe, il învinge pe  regele franc Carol cel Pleșuv în bătălia de la Ballon, lângă Redon.  Nominoë (in bretona Nevenoe), născut aprox. anul 800, m. la 7 martie 851), a fost domn al Britaniei de la 845 la 851. El a fost intemeietorul Britaniei unificate și independente,,fiind considerat de nationalistii bretoni ” Tatăl Patriei” („Tad AR VRO„).

·         1220: Frederic al II-lea este încoronat în Roma de către papa Papa Honoriu al III-lea ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. Frederick al II-lea  (26 decembrie 1194 – 13 decembrie 1250), a fost unul dintre cei  mai puternici imparati ai  Sfântului Imperiu Romano-German  şi şef al Casei de Hohenstaufen.

·         1574:  Navigatorul spaniol Juan Fernández, care naviga spre sud între Callao și Valparaíso descoperă un arhipeleag și numește insulele Más Afuera, Más un Tierra și Santa Clara. Mai târziu arhipeleagul va fi denumit Insulele Juan Fernández. Insulele Juan Fernández sunt un grup de insule situate în Pacificul de Sud. Din punct de vedere politico-administrativ, ele aparțin de Regiunea Valparaíso din Chile. Arhipelagul este format din insulele Santa Clara, Robinson Crusoe și Alejandro Selkirk. Insulele se află la circa 600, respectiv 750 km de coasta statului Chile. Arhipelagul a fost descoperit în anul 1574 de navigatorul spaniol Juan Fernández. Pe insule domnește o climă caldă și umedă, temperatura medie fiind de circa 15 °C.

·         1635:  Forţele  coloniale olandeze  au ocupat centrul si sudul insulei  Taiwan.

·         1806:  Începe un nou război ruso–turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intra în componența Rusiei. Ajungând la Nistru, Imperiul rus nici nu se gândea să se oprească aici. La 22 noiembrie 1806 izbucnea noul război ruso-turc, purtat în întregime pe teritoriul ţărilor române. Ca dovadă a intenţiilor Rusiei, deja la 8 ianuarie 1807 Poarta acuza Rusia că tratează principatele ca pe o posesiune a sa, amestecându-se grosolan în treburile lor intene. Să menţionăm că în 1806 relaţiile Rusiei cu Franţa lui Napoleon nu erau deloc bune, după ce ruşii au acordat sprijin Prusiei împotriva acestuia în bătăliile de la Jena şi Auerstädt (10-14 octombrie 1806), unde au fost învinşi. Probabil căutând să se răzbune pentru pierderile suferite, ruşii au atacat din nou Turcia, socotită deja de multă vreme ca „omul bolnav al Europei”. Ruşii se arătau foarte indignaţi pentru pretinsele încălcări de către turci ale tratatului bilateral din 1802. Armata rusă şi-a început ofensiva sub comanda generalului Michelson. La 11 noiembrie 1806 avangarda trecea Nistrul sub comanda contelui Dolgoruki, în dreptul oraşului Moghilău. La 12 noiembrie erau ocupaţi Bălţii şi la 14 noiembrie ruşii treceau Prutul lângă Sculeni. În aceeaşi zi Hotinul era ocupat de trupele generalului Essen, iar la 24 noiembrie, Tighina de generalul Meiendorf. Celelalte cetăţi moldoveneşti, precum Cetatea Albă, Chilia etc., s-au predat fără împotrivire. Singura care avea să opună rezistenţă va fi cetatea Ismailului, care va capitula definitiv abia la 14 septembrie 1809. Dar ruşii, ca de obicei, declarau că nu au nicio intenţie criminală. Ministrul rus de externe, Budberg, afirma la 26 noiembrie 1806 că ţarul „nu are nicio intenţie de a face cuceriri pe seama turcilor; ocuparea militară a Moldovei şi Ţării Româneşti nu are alt scop decât acela de a readuce Poarta la restabilirea vechilor raporturi existente între ea şi Rusia conform tratatelor.” (1) Însă chiar la 3 decembrie 1806, de la Slobozia, unde se refugiase, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, îi scria lui Napoleon că nu-şi poate ocupa tronul datorită intrării trupelor ruseşti în ţară. Iar la 12 decembrie 1806, ţarul Alexandru I adresa un manifest plin de promisiuni divanurilor principatelor. El asigura divanurile că la va păzi „de toate relele care ameninţă pământul lor” şi că le va apăra „sloboda lucrare a credinţei, desfăşurarea tuturor privilegiilor şi obiceiurilor lor.” (2) În continuarea înaintării lor nestăvilite, ruşii ajunseră rapid în apropiere de Bucureşti, învingând primele trupe turceşti ieşite în întâmpinare la Ferbinţi (11 decembrie). Bucureştiul a fost ocupat la 23 decembrie de trupele generalului de origine sârbească Miloradović. Acolo ruşii l-au pus domn pe Alexandru Ipsilanti. În acest timp, marile puteri occidentale începeau să ia poziţie faţă de conflictul ruso-turc. În funcţie de interesele proprii, ele începeau să sprijine o parte sau alta din cele aflate în război. Franţa, adversara Rusiei, se apropia de Turcia. În schimb, Anglia, adversara Franţei, încerca slăbirea Imperiului otoman. La 25 ianuarie 1807, ambasadorul Angliei la Constantinopol, Arbuthnot, cerea Porţii între altele cedarea principatelor către Rusia. Luptele „diplomatice” se vor desfăşura paralel şi chiar mai intens decât operaţiunile militare. În luna aprilie 1807 se emitea memoriul diplomatului francez Le Clerc, propunând unirea principatelor într-un stat vasal Porţii, cu domnie ereditară, dejucându-se prin aceasta planurile ruseşti de ocupare şi anexare a principatelor şi recunoscându-se implicit unitatea românilor locuind aici. La 7 iulie 1807 se încheia pacea ruso-franceză de la Tilsit. Prin articolul XXII al tratatului, Rusia se obliga să-şi retragă toate trupele din Ţara Românească şi Moldova. Dar planurile viitoare ale Rusiei şi Franţei, acum aliate împotriva Angliei, erau mult mai neliniştitoare: Imperiul otoman urma a fi împărţit între ele, cu unele generoase „cedări” şi Austriei. Deocamdată însă, se semnă un armistiţiu ruso-turc la Slobozia (24 august 1807), care prevedea evacuarea trupelor ruseşti din Ţara Românească şi Moldova. Dar acest tratat nu s-a aplicat, întrucât ţarul a refuzat ratificarea lui, acuzându-l chiar pe generalul Meiendorf că a acordat condiţii prea favorabile Turciei. Ostilităţile vor fi reluate în 1809. Chiar în 1807, la 19 noiembrie, bucurându-se acum de marea sa trecere la Napoleon, ţarul Alexandru I îi cerea acestuia asentimentul pentru anexarea principatelor, acord comunicat prin ambasadorul francez la Petersburg, Coulaincourt, în februarie 1808: „Anexarea Valahiei şi Moldovei umple o pagină a istoriei. Imperiul Majestăţii Voastre realizează ce au dorit înaintaşii.” (3) Iar la 1 mai acelaşi an, ţarul îi spunea încă o dată lui Coulaincourt că: „Ambiţia mea nu va fi alta decât Valahia şi Moldova.” (4) Înţelegând însă că francezii n-aveau destulă putere în regiune, ruşii au început tratative separate şi cu Austria. La 31 mai 1808, la Petersburg, s-a perfectat un plan austro-rus de unire a principatelor române, care urmau a fi încredinţate unui frate al împăratului Austriei care să se căsătorească cu marea ducesă Ecaterina a Rusiei. Dar adevărata dorinţă a ruşilor era să ocupe ei singuri ţările române. În tratatul secret încheiat cu Napoleon la Erfurt la 12 octombrie 1808, împăratul francez „accepta” anexarea de către Rusia a principatelor şi atingerea de către ea a liniei Dunării. Ca urmare, Turcia se reconcilia cu Anglia. Se părea că soarta principatelor era pecetluită. Încă la 2 februarie 1808, Napoleon îi cerea ambasadorului Coulaincourt să comunice ruşilor că: „Noi nu putem să ne ciocnim; lumea e prea mare. Eu nu voi insista ca dânsul (ţarul) să evacueze Moldova şi Valahia. Să nu insiste nici el ca eu să evacuez Prusia.” (5) Bineînţeles, scrisoarea lui Napoleon a produs mare bucurie la Petersburg. Ruşii începeau să fie tot mai convinşi că frontiera Dunării nu mai putea să le scape. Iar la 3 decembrie 1809 fericirea lor putea fi deplină. Napoleon declara la deschiderea Corpului Legiuitor al Franţei că prietenul şi aliatul său, ţarul Alexandru I, „a reunit la vastul său imperiu Finlanda, Moldova şi Valahia.” (6) În aceste condiţii, ruşii reluau ofensiva în 1809. Imediat era ocupat Ismailul, apoi treceau în sudul Dunării şi în 1810 cucereau Turtucaia, Bazargicul şi Silistra. Iar la 15 aprilie 1810 ruşii notificau oficial încorporarea principatelor române. Problema era ca şi rezolvată. „Împăratul Alexandru doreşte foarte mult terminarea acestui război, dar, la încheierea păcii, consideră indispensabil să obţină întreaga suveranitate asupra provinciilor Moldova şi Valahia”, comunica după patru zile ministrul american la Petersburg, viitorul preşedinte J.Q. Adams. (7) De altfel, arăta el la 31 iulie acelaşi an, „Valahia şi Moldova, după cum puteţi observa din extrasele gazetelor (ruseşti), sunt deja anexate la Imperiul rus.” (8) Situaţia ţărilor române era foarte gravă, după cum rezultă şi din această afirmaţie a contelui Rumeanţev din 20 iulie 1810: „M.S. Împăratul, considerând Moldova şi Valahia ca provincii ale imperiului său, şi care, prin urmare, vor fi administrate cu legile imperiului său, a hotărât să suprime în aceste teritorii executarea drepturilor ce sunt practicate numai în Turcia… orice individ născut în aceste provincii nu trebuie să fie considerat altfel decât un supus rus.” (9) Încă de mai înainte, principatele au fost puse sub oblăduirea unor cârmuitori ruşi. În 1808 în fruntea lor se afla senatorul Kuşnikov, iar în 1810 senatorul Krasno-Milaşevici. Iar după celebra notificare a încorporării lor la Rusia, principele Prozorovski realiza şi un proiect de divizare a lor în patru gubernii: Basarabia, Moldova, Muntenia şi Oltenia. Iar generalul Kamenski, comandantul armatei dunărene, îi propunea deja ţarului să cedeze Oltenia Austriei în shimbul Bucovinei. Această propunere chiar a fost făcută Austriei, dar curtea vieneză a respins-o. Din punct de vedere al organizării bisericeşti, prin ukazul (decretul) ţarului Alexandru I, ţările române formau un exarhat cuprinzând Moldova, Valahia şi Basarabia, supus ierarhic sinodului rus. Ca exarh a fost numit Gavriil Bănulescu-Bodoni, român trecut de mult în slujba Rusiei, şi care de curând demisionase din funcţia de mitropolit al Kievului. În Basarabia el l-a chemat în 1809 pe protopopul Teodor Maleavinski, venit din eparhia Ekaterinoslavului. Şi pentru că turcii refuzau să recunoască anexarea principatelor, ţarul hotărî să dea lovitura decisivă. La 7 aprilie 1811, Kamenski era înlocuit de la comanda armatei cu generalul Kutuzov. Ca urmare, la 2 octombrie, ruşii obţineau cea mai mare victorie a lor la Slobozia. Imediat se începură tratativele de pace. 

·         1850: Domnul Munteniei, Barbu Ştirbei, dă un ofis prin care se interzice ca familiile de ţigani să mai fie despărţite prin donaţie sau vînzare. Totodată, prin acelaşi ofis, se interzic vînzările de ţigani între particulari. Barbu Dimitrie Știrbei (n. august 1799, Craiova – d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856.

·         1850: Se finalizează amenajarea grădinii Cişmigiu din Bucureşti, Muntenia, ale carei  lucrări începuseră încă din 1837.

·         1858: Este fondat orasul  Denver din statul american  Colorado.

·         1861: În urma consensului stabilit la Conferința reprezentanților Porții Otomane și ai Puterilor garante, Poarta Otomană emană "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei" prin care admite unirea administrativă și politică a Principatelor.

·         1869: S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu.

·         1880: Principele Carol I primește acordul scris din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin Constituție: "În lipsă de descendenți de sex masculin în linie dreaptă ai A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau descendenților lor..." Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. In baza acestui Acord,  Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, urma să devină succesor la tronul României. În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, regele Carol I. Ferdinand I va domni in România  până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. 

·         1906: La Convenția Internațională de Radio și telegrafie de la Berlin, s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol.

·         1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului "Mr. Gh. Pastia" din Focșani. Construcția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia, care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”. O comisie condusă de renumitul arhitect  Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a apreciat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu. După anul 2000 Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004. În memoria ctitirului Teatrului, pe esplanada din fața Teatrului Municipal a fost ridicat bustul în bronz al maiorului Gheorghe Pastia realizat de sculptorul Gabriel Tăicuțu.

·         1918: Marele Duce Friedrich al II-lea de Baden, care renunțase deja la 13 noiembrie provizoriu la afacerile de stat, demisionează anunțând oficial abdicarea liniei de Baden. Frederic al II-lea, Mare Duce de Baden (9 iulie 1857 – 8 august/9 august 1928), ultimul Mare Duce de Baden.

·         1931: Se deschide pentru public, din iniţiativa unor particulari entuziaşti, în “Casa cu lanţuri”, de pe Calea Victoriei, care aparţinea boierului Moruzi,  Muzeului Comunal București, primul muzeu dedicat Bucureştilor. Astăzi, acea clădire nu mai există, în toamna anului 1940 aceasta  fiind grav avariată de cutremur. Colecţiile sale su fost mutate, în parte, în imobilele din str. Ştirbei Vodă nr. 34 şi 47. Deoarece vechea casă Moruzi nu a mai putut fi restaurată şi a fost supusă demolării, în anul 1942, Primăria oraşului Bucureşti a cumpărat imobilul din Calea Victoriei nr. 151 (fosta casă Cesianu) unde s-au adunat toate colecţiile muzeului Municipal, dispersate în diferite localuri. În timpul bombardamentelor aeriene la care a fost supusă Capitala în 1944, cele mai preţioase materiale ale muzeului au fost evacuate în com. Rasnic (Dolj). Până în anul 1948 muzeul a fost închis. În 1959 Muzeul Comunal București a fost redenumit Muzeul de Istorie al Municipiului București , inaugurat la 23 ianuarie 1959, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Palatul Suţu, de la Universitate. În 1984, Muzeul de Artă al Municipiului București și Muzeul de Istorie s-au unificat sub denumirea Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. În 1999 numele muzeului s-a modificat din nou, luând denumirea sa actuală de Muzeul Municipiului București.

·         1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad, generalul Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este înconjurată de Armata Roșie.

·         1943: Al Doilea Război Mondial: Președintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrangere a Japoniei.

·         1943: Libanul își câștigă independența față de Franța.

·         1956: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).

·         1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreșdintele Lyndon B. Johnson depune jurămâtul ca nou președinte.

·         1968: The Beatles lansează dublul album The Beatles mai cunoscut drept, The White Album.

·         1973: Organizatia italiana de orientare neofascista Ordine Nuovo este desfiintata.

·         1975: Juan Carlos de Burbon este proclamat Rege al Spaniei după moartea dictatorului Francisco Franco. Juan Carlos I de Bourbon (n. 5 ianuarie 1938, Roma), rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, este conform Constitutiei Spaniei, rege și simbol de unitate națională, legitim moștenitor al dinastiei istorice. Juan Carlos I are ca titlu monarhic (Juan Carlos Alfonso Victor Maria de Borbon y Borbon-Dos Sicilias) este nepotul lui Alfonso XIII si fiul lui Juan de Borbon conte de Barcelona și al Mariei de Las Mercedes de Borbon si Orleans, prințesă a celor două Sicilii.

·         1988: A fost elaborat prototipul avionului militar Northop B-2 Spirit. Prototipul B-2 venea să înlocuiască bombardierul strategic american Boeing B-52 Stratofortress ce se afla în dotarea United State Air Force (USAF) din 1952. Bombardierul Northrop B-2 Spirit este unul dintre cele mai celebre avioane actuale elaborate în Statele Unite ale Americii şi unul dintre cele mai costisitoare din lume, având un preţ unitar de 2,2 miliarde de dolari. Primul zbor al prototipului avionului militar Northop B-2 Spirit a avut loc la 17 iulie 1989, iar primul avion pus în serviciul USAF în 1993. Se estimează că acest model va fi serviciul USAF până în 2040.

·         1990: Premierul Margaret Thacher al Marii Britanii demisionează. Margaret Hilda Thatcher, Baroneasă Thatcher, (n 13 octombrie 1925 – d. 8 aprilie 2013), om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit între 1979 și 1990. Mandatul ei de prim-ministru britanic a fost cel mai lung mandat al secolului 20, depășindu-l pe cel al lui William Gladstone și pe cel al Lordului Liverpool , ca cel mai lung mandat continuu. Baroneasa Thatcher este si singura femeie aleasă prim-ministru sau lider al unui partid politic major în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

·         2000: Președintele Alberto Fujimori a fost destituit de către legislativul peruan.

·         2002: Romfilatelia a lansat prima serie de mărci poştale tematice cu holograma dedicată aderării României la NATO. Emisiunea de mărci poştale „România invitată la NATO – Praga 21 Noiembrie 2002” reprezintă o premieră în activitatea de editare a poştei Române, fiind primul timbru cu hologramă din ţara noastră.

·         2003: Revoluția Trandafirilor din Georgia: Opoziția, purtând trandafiri în mâini, ocupă Parlamentul din Tbilisi și cere demisia președintelui Eduard Șevardnadze. Revoluția Trandafirilor a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003. Revoluţia Trandafirilor, noul certificat de naştere al Georgiei

·         2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie.

·         2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei. Angela Dorothea Merkel, (n. 17 iulie 1954, Hamburg, Republica Federală Germania), prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale Germania. A fost aleasă în această funcție la data de 22 noiembrie 2005 de către Bundestag, parlamentul german, realeasă la 28 octombrie 2009 respectiv 17 decembrie 2013.

·         2005: Trupa Rolling Stones lansează noul album intitulat Rarities; albumul conține 16 piese și este realizat de Hear Music în colaborare cu Virgin Records.

·         2009: Primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral.

·         2011  - Deputaţii au adoptat cu 285 de voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă" şi 6 abţineri, iniţiativa legislativă care prevede declararea zilei de 22 decembrie drept Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii. Camera Deputaţilor este forul decizional.

Nașteri

·         1533: Alfonso di Ercole II d'Este, Duce de Ferrara (d. 1597)

·         1602: Elisabeta a Franței, prima soție a regelui Filip al IV-lea al Spaniei (d. 1644)

·         1693: Louise Élisabeth de Bourbon, Prințesă Conti, Ducesă de Étampes (d. 1775

·         1706: Charles Spencer, Duce de Marlborough (d. 1758)

·         1710: Wilhelm Friedemann Bach, compozitor german, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (d. 1784).

·         1727: Ercole al III-lea d'Este, fiul ducelui Francesco al III-lea d'Este (d. 1803)

·         1728: Karl Frederic, Mare Duce de Baden (d. 1811). Karl Frederic, Mare Duce de Baden (22 noiembrie 1728 – 10 iunie 1811), margraf, elector și mai târziu primul Mare Duce de Baden (inițial numai margraf de Baden-Durlach) din 1738 până la moartea sa. A fost stră-străbunicul regelui Carol I al României.

·         1770: Prințesa Caroline de Parma (d. 1804)

·         1780: Conradin Kreutzer, compozitor german (d. 1849)

·         1787: Rasmus Rask, filozof danez (d. 1832)

·         1792: Ferdinand, Prinț Ereditar al Danemarcei, nepot al regelui Frederic al V-lea al Danemarcei (d. 1863)

·         1808: Thomas Cook, investitor britanic (d. 1892)

·         1819: S-a născut George Eliot (Mary Ann Evans), scriitoare reprezentativă pentru epoca victoriană a culturii britanice (romane “Adam Bede”, “Moara de pe Floss”); (m. 22 decembrie 1880). Mary Anne (Mary Ann, Marian) mai bine cunoscută sub pseudonimul George Eliot (n. 22 noiembrie 1819, Nuneaton/Warwickshire – d. 22 decembrie 1880, Londra), romancieră din Anglia.

·         1840: Émile Lemoine, matematician francez (d. 1912)

·         1842: José María de Heredia, scriitoare cubaneză, de limbă franceză (d. 1905)

·         1849: Fritz Mauthner, scriitor și filozof german (d. 1923)

·         1850: Georg Dehio, istoric de artă german (d. 1932)

·         1852: S-a nascut Paul Henri d’Estournelles de Constant, politician francez şi scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909; (d. 15.05.1924).

·         1857: George Gissing, scriitor englez (d. 1903)

·         1866: Oskar Messter, producător german (d. 1943)

·         1867: Ernst Sachs, industriaș german (d. 1932)

·         1869 - S-a născut prozatorul, dramaturgul şi criticul literar André Gide. André (Paul Guillame) Gide (n. 22 noiembrie 1869, Paris – d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1947. Romanul său “Falsificatorii de bani” a avut o contribuţie importantă la înnoirea formulei romanului în secolul XX. In 1947, pentru acest roman, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură; (m. 19 februarie 1951).

·         1870 (22 noiembrie / 4 decembrie): S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician care  a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România. A fost unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895) si membru corespondent al Academiei Române din 1919; (m. 1946).

·         1877: Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 1919)

·         1878 - S-a născut Nicolae al II-lea Romanov, ultimul ţar al Rusiei, canonizat drept sfânt al bisericii ortodoxe ruse. (d. 22 iunie 1918).

·         1883: Prințul Konrad de Bavaria, membru al casei regale bavareze de Wittelsbach (d. 1969)

·         1884: Alexandru Rusu, episcop greco-catolic și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (d. 1963)

·         1890: S-a născut Charles de Gaulle, preşedinte al Franţei (1959-1969); (m. 9 noiembrie 1970). Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) general și un politician francez. In timpul celui de-al doilea război mondial s-a opus guvernului progerman de la Vichy, organizând, în exil, Comitetul Francez de Eliberare, transformat, la 3 iunie1944, în guvern provizoriu al Republicii Franceze; în anul 1962 a pus capăt crizei algeriene, acordând independenţa tuturor fostelor colonii franceze;

·         1899: Hoagy Carmichael, compozitor american (d. 1981)

·         1901: Joaquín Rodrigo, compozitor spaniol (d. 1999)

·         1904: Louis Néel, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în 1970 (d. 2000)

·         1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu; (m. 1994).

·         1917: Andrew Huxley, medic britanic, laureat al Premiului Nobel în 1963 (d. 2012)

·         1919: S-a născut la Cluj, muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu; (m. 21 martie 1995, Cluj). A absolvit Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). A fost profesor universitar, muzicolog și pianist,rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

·         1923: S-a născut regizorul Arthur Hiller, realizator în 1970, după un best-seller de Eric Segal, al filmului “Love Story”, ce s–a bucurat de un mare succes de public.

·         1924: S-a născut actriţa americana Geraldine Page;(filmele “Vară şi fum”, “Dulcea pasăre a tinereţii”) ; (m. 13 iunie 1987).

·         1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu; (m. 1995).

·         1930 - S–a născut actorul de teatru şi film Ion Marinescu. Din filmografie: „Gioconda fără surâs”, 1967, regia Malvina Urşianu, „Craii de Curtea Veche”, 1995, regia Mircea Veroiu (m.septembrie 1998).

·         1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea.

·         1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel. A fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României ; (m. 12 septembrie 2014).

·         1940: Terry Gilliam, regizor american

·         1941 - S-a născut Ron McClure, basist american (Blood, Sweat & Tears).

·         1942 - S-a născut Steve Caldwell, vocalist american (Orlons).

·         1942 - S-a născut Jamie Troy, vocalist american (Classics).

·         1946 - S-a născut Aston Barrett, basist jamaican (Upsetters, Wailers).

·         1947: Nevio Scala, antrenor italian de fotbal

·         1948 - S-a născut Dennis Larden, chitarist şi vocalist american (duo Every Mother's Son).

·         1949 - S-a născut Will Danford, basist şi vocalist sud-african (Proudfoot).

·         1950 - S-a născut Tina Weymouth, basistă, clăpară, vocalistă şi compozitoare americană (Talking Heads, Tom Tom Club).

·         1950 - S-a născut Little Steven (Van Zandt), chitarist, vocalist şi compozitor american (Bruce Springsteen Band).

·         1958: S-a nascut  Jamie Lee Curtis, actriţă americană, fiica legendarului actor Tony Curtis.

·         1960: Bruce Payne, actor britanic

·         1965: Mads Mikkelsen, actor danez

·         1967: S-a născut Boris Becker, tenisman german

·         1967: Mark Ruffalo, actor american

·         1969: Katrin Krabbe, atletă germană

·         1973: Chad Trujillo, astronom american

·         1974: Finian Maynard, surfer cu record mondial

·         1976: Torsten Frings, fotbalist german

·         1976: Ville Hermanni Valo, cântăreț finlandez (H.I.M.)

·         1984: S-a născut Scarlett Johansson, actriță americană

·         1989: Gabriel Torje, fotbalist român

·         2007 - S-a născut arhimandritul Ioanichie Bălan, autor şi editor de lucrări de teologie ("Călăuza ortodoxă în biserică ", "Convorbiri cu teologi ortodocşi străini") (n. 10 februarie 1930)

Decese

·         1286: Regele danez Eric al V-lea este ucis în Iutlanda de asasini îmbrăcați în călugări franciscani. Eric al V-lea „Klipping” (n. 1249 – † 22 noiembrie 1286), rege al Danemarcei (1259-1286), fiul lui Christopher I.

·         1695 - A încetat din viaţă compozitorul Henry Purcell, considerat creatorul operei naţionale engleze (opera "Dido and Aeneas") (n. 1659)

·         1890: A murit la Oravita, folcloristul Simeon Mangiuca autorul unor studii de referinta  privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; (n. 2 septembrie 1831, Broșteni, Caraș-Severin, Imperiul Austriac). A publicat de asemenea lucrări de etnobotanică si afost membru de onoare al Academiei Române. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii sale data de 4.XII.1890.

·         1901: A decedat Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (n. 1834). V. A. Urechia, a fost un om politic liberal, deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; (n. 1834). De numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti). A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori.

·         1916: A încetat din viaţă scriitorul Jack London (John Griffith Chaney), cunoscut pentru romanele (“Colţ Alb” – 1906 “Călcîiul de fier”, “Martin Eden”); (n. 22 noiembrie 1876).  Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco – d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor și jurnalist american.

·         1932: Karl Petri, entomolog din Transilvania (n. 1852)

·         1939: A decedat Aghata Bârsescu, actriţă româncă de teatru. A fost prima actriţă româncă prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (roluri în piesele: “Medeea”, “Antigona” de Sofocle, “Maria Stuart” de Schiller); (n.09.09.1857).

·         1944: Arthur Eddington, astrofizician și matematician britanic (n. 1882)

·         1952:  Benedetto Croce, filosof, istoric și politician italian (n. 1866)

·         1963: A încetat din viaţă Aldous Huxley, scriitor reprezentativ pentru literatura britanica a secolului 20 , stabilit în 1937, în SUA; (n. 26 iulie 1894). A inovat formula romanului prin introducerea tehnicii contrapunctice (romanele “Punct contrapunct”, ”Galben de crom”, “Neînfricata lume nouă”); (n.26.07.1894).

·         1963: John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1917) a fost asasinat în Dallas, Texas. John Fitzgerald Kennedy (n. 29 mai 1917 – d. 22 noiembrie 1963), cunoscut și ca John F. Kennedy, JFK sau „Jack Kennedy”, a fost cel de-al treizeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea sa survenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas. A fost unul dintre membrii cei mai proeminenți ai familiei Kennedy implicați în politică, fiind totodată considerat un stindard al liberalismului american. Kennedy a fost ales pe 8 noiembrie 1960, primul președinte catolic de origine irlandeză, cu cea mai mică diferență de voturi din istorie: 34.220.984 pentru Kennedy contra 34.108.157 pentru Nixon.

·         1963: C. S. Lewis, scriitor britanic (n. 1898)

·         1972: A încetat din viaţă Horia Hulubei, fizician, unul din fondatorii învăţământului superior românesc în domeniul fizicii atomice şi nucleare, membru al Academiei Române; (n. 15 noiembrie 1896). In 1926 isi ia licența în științe fizico-chimice si se dedică învățământului, devenind pe rând, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizică a Universității din Iași. Lucrează ca cercetător cu întreruperi, între anii 1927— 1938, în Laboratorul de Chimie Fizică de la Sorbona, Paris, condus în acea perioadă de savantul Jean Perrin. În 1933, își ia doctoratul în fizică la Paris, ajungând director de cercetări la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activează susținut în țară, fiind, pe rând, conferențiar, profesor, la universitățile din Iași și apoi București, unde, pe lângă intensa muncă de cercetare științifică. În perioada 1941-1944, profesorul Horia Hulubei a deținut funcția de rector al Universității din București. A fost organizatorul primelor cercetări sistematice româneşti în domeniul fizicii atomice. Este acela care in 1949 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică a   Academiei Române din Bucureşti si în 1965, Institutul de Fizică Atomică.

·         1978: A murit la Bucuresti, compozitorul, violonistul şi profesorul Sandu Albu; (n.22 august 1897 la Sinaia, jud.PRAHOVA). Violonist-concertist în ţară şi în străinătate (1922-1975), a fost profesor de vioară şi violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York (1927-1928), la J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite (1928-1929), şef al controlului muzical la Radio-Bucureşti (1935-1937), profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad, Irak (1937-1939, 1945-1950), dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, Irak (1950-1958), profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti (1964-1965, 1967-1968), conferenţiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din Bucureşti (1962-1965), conferenţiar la clasele de muzică de cameră (1964-1966) şi de violă (1965-1967) la Conservatorul din Bucureşti.  A întreprins turnee artistice în Austria (1922, 1956), Cehoslovacia (1922, 1927, 1928, 1929, 1930, 1932, 1933, 1934), Irak (1937, 1938, 1939, 1946, 1952, 1955, 1958), Iran (1939, 1946), Italia (1940), Germania (1942), Iugoslavia (1942), Anglia (1947, 1954), Liban (1947), R.F. Germania (1952, 1954, 1956), Elveţia (1952, 1954, 1955, 1956), Olanda (1954) şi Turcia (1954). A susţinut emisiuni radiofonice. A publicat articole în revista „Muzica”. A fost distins cu Menţiunea I la Premiul de compoziţie „George Enescu” (1942).

·         198o: A încetat din viaţă actriţa Mae West, cunoscută pentru rolurile din filmele “Lady Lou” şi “Nu sunt un înger”; (n. 17 august 1893).

·         1989: În Beirut, o bombă explodează lângă masina presedintelui libanez Rene Moawad , omorandu-l.

·         1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană; (n. 1911)

·         1997: A încetat din viaţă Michael Hutchence, solistul vocal al formaţiei INXS; (n. 22 ianuarie 1960).

·         2000 - A încetat din viaţă atletul ceh Emil Zatopek, supranumit "locomotiva cehă"; a stabilit 18 recorduri mondiale în probele de 5 000 şi 10 000 metri lungime (n. 19 sept. 1922)

·         2002: Infanta Beatriz a Spaniei, fiica regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei (n. 1909)

·         2006: A murit criticul şi istoricul literar Lucian Raicu stabilit (1988) în Franţa. A fost redactor la Gazeta literară şi România literara, precum şi la Europa Liberă şi Radio France International. A scris “Liviu Rebreanu, o analiză meticuloasă a romanelor”, “Revelaţii dure”, “Scene din romanul literaturii”, “Practica scrisului şi experienţa lecturii”, “Reflecţii asupra spiritului creator”, “Scrisori din Paris”, “Scene, fragmente, reflecţii”, “Journal en miettes cu Eugene Ionesco”, “Critica – formă de viaţă”; (n. 12 mai 1934).

·         2007: A plecat la cele vesnice scriitorul, duhovnicul şi arhimandritul român Ioanichie Bălan;(n. 10.02.1930).

·         2007: A murit dansatorul si coregraful francez Maurice Bejart, unul dintre fondatorii dansului contemporan. A format una dintre cele mai cunoscute companii de dans din lume “Béjart Ballet Lausanne” ; 2007 – Maurice Béjart, dansator şi coregraf francez ; (n. 1 ianuarie 1927).

·         2009  - A murit vicepreşedintele "Cartel Alfa", Octavian Luca (n. 1958)

·         2011: Elisabeta, Ducesă de Hohenberg (n. 1922)

·         2011: A decedat fiica lui Stalin, Svetlana Alilueva (n.1926). A fost al treilea copil și singura fiică a dictatorului sovietic Stalin.. Allilueva a cauzat un scandal internațional în 1967,atunci cand s-a refugiat în SUA. După moartea lui Stalin în 1953, Svetlana a adoptat numele de fată al mamei sale și a lucrat în Moscova  ca profesoara și traducătoare. În 1963  l-a întâlnit pe Brajesh Singh, un comunist indian  în vizită în capitala sovietică. Brajesh a revenit la Moscova  în 1965 pentru a activa ca traducător. Celor doi nu li s-a permis căsătoria. Brajesh a murit în 1966, iar Svetlana a primit permisiunea să plece în India, pentru a-i duce familiei urna funerara, ca cenușa acestuia pentru să fie aruncată în fluviul Gange. Allilueva a stat în India timp de două luni, iar la 6 nartie 1967, după ce trecuse pe la ambasada sovietică din  capitala Indiei, New Delhi, Allilueva s-a dus la ambasada americană, unde a depus o cerere oficială de azil politic. Cererea i-a fost aprobată. Pentru a feri India de reacții sovietice neplăcute, Svetlana a fost scoasă imediat din țară și trimisă în Elvetia, de unde, după șase săptămâni, a plecat în Statele Unite La sosiresa în America (în aprilie 1967), Svetlana Allilueva a denunțat, într-o conferință de presă, atât regimul tatălui său, cât și cel al noilor lideri sovietici. Intenția ei de a publica lucrarea autobiografică Twenty Letters To A Friend (Douăzeci de scrisori către un prieten) în 1967, totodată anul celei de-a 50-a aniversări a “Marii Revolutii Socialiste din Octombrie”, a o stârnit opoziție acerba  în Uniunea Sovietică, guvernul sovietic amenințând cu publicarea unei versiuni neautorizate. Conflictul diplomatic a fost aplanat prin amânarea publicării în Occident.

·         2011: Danielle Mitterrand, soția fostului președinte francez François Mitterrand (n. 1924)

·         2012: Bryce Courtenay, scriitor australian (n. 1933)

·         2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului al XX-lea şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii; (n. 1924).

·         2014: A decedat la Bucuresti, fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu,  autorul unor  contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare, membru titular al Academiei Române din 1995; (n.30 octombrie 1943, in localitatea Roman, jud.Neamt). In literatura de specialitate s-au consacrat conceptele de „stari coerente in sensul lui Scutaru” si „sisteme covariante in sensul lui Scutaru”. De asemenea, potrivit Academiei Romane, Horia Scutaru are prioritate absoluta in introducerea conceptelor de entropie clasica a unei stari cuantice si in stabilirea dualitatii dintre simbolurile covariante si contravariante definite cu ajutorul „starilor coerente Scutaru”. Dintre contributiile sale, Academia Romana aminteste descrierea ciocnirilor hadron-hadron cu ajutorul nucleelor reproducatoare si descrierea nucleelor usoare. Intreaga sa activitate stiintifica este cuprinsa in numeroasele articole aparute in prestigioase reviste de specialitate din tara si din strainatate. Dupa ce, in anul 1987, impreuna cu Marius Iosifescu, a fost distins cu premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Romane, Horia Scutaru – Ungureanu a fost ales, in 1993, membru corespondent si, in 1995 membru titular al Academiei Romane si a fost presedintele Sectiei de Stiinte Fizice al acestui templu al stiintei si culturii romanesti.

Sărbători

·         Sfântul Apostol Filimon, Arhip, Apfia si Onisim; Sf. Mc. Cecilia (calendar crestin-ortodox)

·         Sfântul Cecilia (calendar romano-catolic)

·         Sfânții Cecilia, Valerian si Tiburtiu (calendar greco-catolic)

·         Liban: Ziua națională.Proclamarea independenței (1943) față de Franța.  Liban (numele oficial Republica Libaneză) este o țară în Asia de Sud-Vest (Orientul Apropiat), situată pe țărmul estic al Mării Mediterane. Se învecinează cu Siria la nord și est și cu Israel la sud.

ARTE 22 Noiembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ ȘI BALET 22 Noiembrie

Henry Purcell

Henry Purcell - Dido and Aeneas 

Maurice Bejart

"Béjart Ballet Lausanne"

Maurice Béjart - « Ballet For Life », par le Béjart Ballet Lausanne. Musique de Queen et Mozart: https://youtu.be/W47A_IkYyFI;

Maurice Béjart - « Casse-noisette », par le Béjart Ballet Lausanne. Musique de Tchaïkovski: https://youtu.be/fXAHwXKZBw4;

Maurice Béjart - « L'Amour - La Danse », ballet dansé par le Béjart Ballet Lausanne: https://youtu.be/erqRdYd9JjA.

MUZICĂ 22 Noiembrie

The Beatles

The White Album: https://youtu.be/AGd-wZe0Xac?list=PL8E5AB6E0148141D1.

Rolling Stones

Rolling Stones – Rarities: https://youtu.be/1wzRFduXgJw.

Wilhelm Friedemann Bach

Wilhelm Friedemann Bach Trio Sonatas: https://youtu.be/g_-G6yy76Ro.

Conradin Kreutzer, compozitor german

Conradin Kreutzer - Grand Septet in E-flat major, Op.62: https://youtu.be/IuWMhhGaYZQ.

Hoagy Carmichael, compozitor american

Hoagy Carmichael – Mix: https://youtu.be/9C1vJ2Z8aI0?list=PL7587C7D4516350CF.

Joaquín Rodrigo, compozitor spaniol

Joaquin Rodrigo Concerto Andaluz for 4 Guitars, Los Romeros: https://youtu.be/pjk3HMqRA1Q.

Ron McClure, basist american (Blood, Sweat & Tears)

Blood, Sweat & Tears - Mirror Image (Full Album): https://youtu.be/HrYHqulqaKI.

Steve Caldwell, vocalist american (Orlons)

The Orlons – HQ: https://youtu.be/n0_O_XicnlU?list=PL41A36858889D005D.

Jamie Troy, vocalist american (Classics)

THE CLASSICS - ''TILL THEN'' (1963): https://youtu.be/K1VSQHjIM1w.

Aston Barrett, basist jamaican (Upsetters, Wailers)

Aston Barrett – Popular: https://youtu.be/fJKtiEO6WVw?list=PLC7H8_H5d8eFyKhbV_-7NHv2BqN1SzbK2.

Dennis Larden, chitarist şi vocalist american (duo Every Mother's Son)

Every Mothers' Son - Dolls In The Clock...1967: https://youtu.be/7e-YC39WtA4.

Will Danford, basist şi vocalist sud-african (Proudfoot)

Glenn Proudfoot - Power Trio - 'Justify': https://youtu.be/ifg52z55b_Y.

Tina Weymouth, basistă, clăpară, vocalistă şi compozitoare americană (Talking Heads, Tom Tom Club) https://youtu.be/XIW4skg3Ceo?list=PLUToTElJeR_mQIkxHwjUsySqMCnEvYUg6.

Little Steven (Van Zandt), chitarist, vocalist şi compozitor american (Bruce Springsteen Band)

Bruce Springsteen & Little Steven: https://youtu.be/_NR9kuMvJ4o?list=PLiFP1ljms-8lIzoeIQBed64Kk-05LcFNr.

Ville Hermanni Valo, cântăreț finlandez (H.I.M.)

Ville Hermanni Valo - I Will Be The End Of You: https://youtu.be/5fp8gA_YKB0.

Michael Hutchence, solistul vocal al formaţiei INXS

The Vocal Range of Michael Hutchence: https://youtu.be/cd7AX7Aog4Q.

POEZIE 22 Noiembrie

Endre Ady

Biografie

Endre Ady, în maghiară Ady Endre, (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, judeţul Satu Mare – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX, şi ai literaturii maghiare în special.

S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lőrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoţi reformaţi. Ady Endre îşi începe studiile în Mincenţiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Din 1892 învaţă la Zalău. Face bacaleureatul in 1896.
Prima poezie publică în 22 martie 1896 in jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaşte pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuieşte la Paris şi este soţia unui om bogat. Ady se îndrogosteşte de ea, şi o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady.
Ady ducea o viaţa hedonistă: nu era străin de el alcoolul şi drogurile. În 1909 ajunge într-un sanatoriu de dezintoxicare. Cum se ridică pe scara popularităţii ca poet aşa coboară în viaţa sentimentală: se răceşte legătura cu Léda până când rupe orice legătură cu ea.
În 1914 se căsătoreşte cu Boncza Berta, cu care corespondea în scrisori încă din 1911. Pe Berta o cheamă în poezii "Csinszka".


Între Ady şi Octavian Goga se forma o prietenie sinceră.

Moare în 27 ianuarie 1919 la Budapesta

În literatura maghiară este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia lui este influenţată de Baudlaire, Verlaine. Este un poet simbolist. Simboluri des folosite: Dumnezeu, Bani, Léda. Întodeauna scrie simbolurile cu literă mare. Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci şi ca jurnalist.

Volume în limba maghiară
Versek (Debreţin, iunie 1899) (Poezii) 
Még egyszer (Oradea, 1903) (Incă o dată) 
Új versek (februarie 1906) (Poezi noi) 
Vér és arany (1907) (Sânge şi aur) 
Az Illés szekerén (1908) (Pe căruţa lui Illés) 
Szeretném, ha szeretnének (1909) (Aş vrea să fiu iubit) 
A Minden-Titkok versei (1910) (Poezia secretelor) 
A menekülő Élet (1912) (Viaţa fugitivă) 
Margita élni akar (1912) (Marghita vrea să trăiască) 
A Magunk szerelme (1913) (Iubirea noastră) 
Ki látott engem? (1914) (Cine m-a văzut?) 
A halottak élén (1918) (În fruntea morţilor) 
Az utolsó hajók (1923) (Ultimele vapoare) 

A trecut toamna prin Paris
(Párisban járt az ősz)


S-a furişat ieri toamna în Paris,
Şi-a trecut pe Saint Michel subit;
În arşiţă, sub mute frunzare,
Cu mine s-a-ntâlnit.

Tocmai mergeam alene spre Sena;
Foc de vreje-n suflet, mici melodii
Mă ardeau: stranii, triste, purpurii
La gândul că voi muri.

M-a prins din urmă, mi-a şoptit ceva,
A tresărit tot bulevardul Saint Michel,
Zum, zum: zburau jucăuşe frunze,
De-a lungul, pe el.

O clipă: Vara nici n-a băgat de seamă,
Toamna a şi fugit din Paris râzând.
A fost aici, eu singur ştiu că a trecut
Pe sub frunzare gemând

Traducere de Kocsis Francisko 

Mireasa Mea

Ce-mi pasa de-i a strazilor otreapa,
Dar sa ma însoteasca pân’ la groapa.

Pe-al verii crâncen jar sa-mi iasa-n fata:
“Mi-esti drag. Pe tine te astept de-o viata.”

Fie si târfa lumii lepadata,
Doar sa-i citesc în suflet câteodata.

De-ar fi-n furtuna blestemând sa plângem,
Alaturi sa ne frângem sau sa-nfrângem.

Si împlinire-n câte-o zi stapâna
S-aflam doar gura-n gura, mâna-n mâna.

De-ar fi sa ma doboare-n colburi strada,
Cu trupul ei sa-mi ocroteasca slava.

Foc sfânt si pur daca-mi strabate versul,
Alaturi sa strabatem universul.

Sa ma iubeasca fara osebire:
Ca-i bucurie, ca-i nenoricire.

Readucându-mi visele din ceata
Ce m-a pierdut, sa fie însasi viata.

De sulimanuri ochii mei o spala:
Sa-mi fie-n suflet crez si îndoiala.

Facând farâme legea care scrie-n carte
De zarva lumii-am râde pân’ la moarte.

Noi amândoi am râde si, fluturând din mâna,
Zeificându-ne-am muri-mpreuna.

Murind am zice: “În haznaua vietii
Doar noi am fost ca roua diminetii.” 

Vreau să te păstrez

Mă-nnebunesc săruturile-ţi toate,
Sunt ca-mplinirea unui grav destin;
O dăruire-adâncă, bunătate.

În poala ta căzând, plângând în şoaptă,
Femeia mea iubită, te implor,
Alungă-mă, aruncă-mă în noapte.

Când buza mea s-o-ntinde mai fierbinte,
Atunci îngheţe aspră buza ta.
Loveşte-mă, mă calcă, râzi, mă minte!

Dorinţa e-un călău ce ne pândeşte.
Blestem e chiar cel mai frumos prezent.
Te părăsesc, căci dorul mă striveşte.

Fiindcă vreau să te păstrez, drept pază
Eu ţi-am ales mai bine depărtarea,
Ce-ncântă, care idealizează.

Şi să rămâie visul meu ceresc:
Femeie dragă cărei să fiu drag,
Şi dincolo de moarte s-o iubesc.

TEATRU/FILM 22 Noiembrie

Cu Ion Marinescu.

 Din filmografie: „Gioconda fără surâs”, 1967, regia Malvina Urşianu, „Craii de Curtea Veche”, 1995, regia Mircea Veroiu

Gioconda fără surâs (1967) Film Romanesc Drama: https://youtu.be/sfSWg0wu7Tg.

Craii de Curtea Veche HQ: https://youtu.be/_Mg6SHBuNW0.

SFATURI UTILE 22 Noiembrie

Fenicul (Foeniculum vulgare) - beneficii şi proprietăţi

Autor: Paula Rotaru

Cuprins

Descriere

Fenicul - Compoziţie

Fenicul - Acţiune

Fenicul - Indicaţii terapeutice

Fenicul - Precauţii şi contraindicaţii

Fenicul - În cosmetică

• Denumire populară: fenicul, anason dulce, chimion, marariu de casa
• Denumire științifică: Foeniculum vulgare

Descriere

Această plantă perenă înaltă, cu frunze în formă de pană, este originară din bazinul mediteraneean şi a fost cultivată încă din Antichitate. Toate părţile componente ale feniculului au un miros puternic de anason, el fiind o plantă alimentară foarte populară. Florile mici, galben-verzui, cresc pe capete mari şi late. Seminţele mici, galben-maronii şi aplatizate au miros şi gust aromat.

În scop terapeutic se folosesc seminţele, care se recoltează toamna, când se îngălbenesc şi se folosesc întregi sau se extrage din ele un ulei esenţial.

sus

Fenicul - Compoziţie

Uleiul esenţial alcătuieşte până la 6% din seminţe şi conţine în principal anetol, plus estragol şi fenconă. Seminţele conţin fitosteroli, flavonoide şi cumarine.

De asemenea, în seminţe se găsesc vitamine A, B, C, saruri minerale de fosfor, potasiu, sodium, fier , uleiuri volatile ,anetol, fencona, camfen, limonen, felandren, fitosteroli, triterpene, tocoferoli, cumarine, furano-cumarine, acid clorogenic, glucide, pectide etc .

sus

Fenicul - Acţiune

Seminţele de fenicul au efect antiseptic, antispastic, carminativ, stomahic, in flatulenta, calmant gastric, laxativ, diuretic galactogen ( stimuleaza secretia lactata la mamele care alapteaza ), tonic, vermifug, antiparazitar, sedativ nervos,avand efect calmant, confera o stare de multumire, eficient in stari de nervozitate, iritabilitate, efect afrodisiac, antiemetic (antivomitiv).

sus

Fenicul - Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de fenicul sunt recomandate în caz de: sindroame dispeptice, atonie digestiva, balonare, digestie lenta,constipatie, colici abdominale la bebelusi, colita, enterocolita, insuficienta dezvoltare a sanilor si alte caractere feminine, tulburari de ciclu menstrual, tulburari de menopauza, stimularea secretiei lactate la mamele care alapteaza si/sau care prezinta agalactie, insomnie.

Mestecarea seminţelor este un remediu pentru halenă şi, deoarece feniculul are proprietăţi antiinflamatorii şi antimicrobiene, este folosit adesea la fabricarea pastelor de dinţi naturale.

Feniculul este un cunoscut remediu în curele de slăbire, deoarece taie pofta de mâncare şi stimulează metabolismul. Din câte se pare, planta ameliorează diverse tipuri de greaţă.

Feniculul este utilizat şi pentru calmarea inflamaţiilor (în spălături oculare) şi ale gâtului. Este de asemenea expectorant şi, datorită acţiunii sale antispastice, poate fi folosit în tratamentul tusei.

Administrare:

Uz intern: tinctura de fenicul - se ia o linguriţă într-un sfert de pahar înainte de fiecare masă.

Uz extern: în iritaţii ale tenului se indică comprese cu infuzie de fenicul (este calmantă), antiseptic, antiinflamator ocular, antiseptic al căilor respiratorii superioare, expectorant; înlatură halena neplăcută, urât mirositoare a gurii (sub forma de gargară).

Uleiul esenţial de fenicul este folosit sub formă de aromoterapie.

sus

Fenicul - Precauţii şi contraindicaţii

Femeile care suferă de cancer uterin sau mamar trebuie să evite feniculul. De asemenea, persoanele alergice la morcovi sau ţelină pot avea reacţii alergice şi la fenicul.

Feniculul poate produce greaţă şi vărsături, lichid în pleură şi poate provoca sensibilitate faţă de razele solare, poate induce menstre la femeile aflate la menopauză, iar femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să consume cantităţi mai mari decât cele care se găsesc de obicei în alimente.

sus

Fenicul - În cosmetică

Este indicat persoanelor cu ten iritat (comprese cu infuzie de fenicul sau tinctură diluată în apă).

GÂNDURI PESTE TIMP 22 Noiembrie