9 FEBRUARIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 9 Februarie

Odovania praznicului Întâmpinării Domnului; Sf Mc Nichifor

Sfântul Mucenic Nichifor – A trăit în secolul al III-lea și a fost prieten cu preotul creștin Sapriciu. Odată preotul s-a supărat pe Sfântul Nichifor și a devenit invidios. În momentul în care împăratul Valerian (253-260) și Galian (253-268) au pornit persecuțiile împotriva creștinilor, preotul Sapriciu a fost prins și supus supliciilor, Nichifor i-a cerut iertare, dar preotul a refuzat împăcarea. În fața călăului, înverșunându-se și mai tare, Sapriciu a părăsit credința creștină și a adus jertfă idolilor. Atunci, Sfântul Nichifor L-a mărturisit pe Hristos și a fost ucis în locul prietenului său, primind trei cununi de biruință: a credinței, a smereniei și a dragostei.

Deci a fost tăiat pentru Hristos capul Sfântului Nichifor, în locul lui Saprichie, în nouă zile ale lunii Februarie, şi s-a dus, bucurându-se, către Hristos Domnul, ca să ia cununa biruinţei din dreapta Lui şi să stea în ceata sfinţilor mucenici.

Sfântul Nichifor a trăit pe vremea împăraţilor Valerian şi Galin, şi era om de jos. El avea ca prieten pe un preot al Bisericii creştine, cu numele de Sapriciu, care din îndemn diavolesc, s-a pornit cu ură asupra sfântului Nichifor şi-i purta pizmă. Însă când Sapriciu a fost prins de slujitorii idolilor şi supus la multe chinuri, sfântul Nichifor a trimis la el mijlocitori, cerându-i iertare, dar acesta nu a voit să audă de rugăciunile lui. Dar când sfântul Nichifor a văzut că duc pe Sapriciu să-i taie capul, a alergat şi a căzut la picioarele lui, cerându-i iertare. Şi, aducându-i aminte de poruncile lui Hristos privitoare la dragostea creştină, Sapriciu nu l-a ascultat. Şi, trecând prin multe chinuri şi apropiindu-se de cunună şi de răsplată, ca unul care urma să fie junghiat pentru Hristos, Sapriciu n-a primit să-i dea sfântului Nichifor iertare şi dezbrăcat fiind de ajutorul lui Dumnezeu, a zis călăilor: lăsaţi-mă, că voi aduce jertfă idolilor. Atunci sfântul Nichifor, văzând aceasta s-a dat pe sine călăilor, şi mărturisind pe faţă pe Hristos, i s-a tăiat capul din porunca tiranului, luând îndată răsplata dragostei pe care se nevoia să o plinească pentru Dătătorul dragostei, Hristos.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 9 Februarie

A.  PLĂCINTE, ANTREURI

Cupe din mere umplute cu ţelină

·       4 – 5 mere

·       1 ţelină rădăcină

·       Ulei

·       Zeamă de lămâie

·       Sare

·       1 salată verde

Se aleg mere rotunde, se taie în două şi se scobesc cu un cuţitaş.

        Ţelina se fierbe şi apoi se taie în cuburi mici, la fel şi miezul de mere care a fost curăţat de sâmburi.

        Se amestecă toate cu uleiul şi zeama de lămâie şi se potrivesc de sare.

        Se umplu merele scobite în formă de cupă cu acest amestec.

        Se aşază fiecare cupă pe câte o foaie de salată, iar acestea, pe un platou.

B.  SALATE

Salată de ridichi negre

·       1 ridiche neagră mare

·       Sare

·       Ulei

·       Măsline

Se curăţă ridichea, se spală şi se dă pe răzătoare; se pune într-o salatieră, se amestecă cu sare după gust şi ceva ulei şi se garniseşte cu măsline.

C.  SOSURI

Sos beşamel

·       7 linguri margarină sau ulei

·       10 linguri făină

·       7 ceşti apă

·       Sare

În margarina topită se pune făina, se amestecă continuu până devine aurie.

Se adaugă cu mare grijă apa (câte puţină) şi se amestecă cu telul.

Când este gata se adaugă sarea.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de urzici

·       ½ kg urzici

·       2 linguri zarzavat de ciorbă

·       1 l borş de putină

·       1 ceapă

·       ½ ceaşcă orez

·       Sare

·       Verdeaţă

Se curăţă, se spală, sa toacă şi se fierb urzicile cu ceapa, zarzavatul de ciorbă şi orezul.

        Se adaugă borşul, sarea şi verdeaţa şi se mai dă în câteva clocote.

E.  MÂNCĂRURI

Musaca de vinete

·       ½ kg vinete

·       5 roşii coapte

·       1 ceapă tăiată mărunt

·       5 căţei usturoi tăiaţi mărunt

·       ½ ceaşcă ulei

·       Sare

·       Piper

·       1 linguriţă zahăr

·       1 legătură pătrunjel

·       ½ kg macaroane groase

·       Sos beşamel conform reţetei date

Se spală şi se taie vinetele în bucăţi lungi şi groase.

        Se sărează şi se lasă 30 minute în strecurătoare pentru a se scurge sucul dăunător.

        Se decojesc şi se taie mărunt roşiile.

        Se călesc ceapa cu usturoiul şi pătrunjelul în ulei şi se adaugă roşiile.

Se spală din nou vinetele şi se lasă să se scurgă bine, după care se prăjesc uşor în ulei încins.

        Se fierb macaroanele în apă sărată şi se strecoară bine.

Se pun jumătate din macaroane într-o formă tapetată cu ulei, peste ele o parte din sosul sosul beşamel, vinetele prăjite, restul de macaroane şi se acoperă cu restul de sos beşamel.

Se dă la cuptor potrivit 30 – 40 minute.

F.  DULCIURI

Mere cu portocale şi prune

·       1 kg mere

·       1 portocală

·       Coajă de lămâie

·       200 g zahăr

·       10 – 11 prune uscate

·       Câteva bucăţele de coajă de portocală zaharată,

·       Puţin rom esenţă

·       10 – 11 nuci

Se prepară un compot din merele curăţate şi tăiate sferturi şi din zahăr.

        Se adaugă coaja de lămâie rasă şi cojile de portocale zaharate.

        Se aranjează pe un platou sferturile de mere din compot, se garnisesc cu felii de portocale, fără sâmburi, iar în mijlocul fiecărei felii de portocală se pune câte o prună fără sâmbure, umplută în locul sâmburelui cu nucă prăjită.

ISTORIE PE ZILE 9 Februarie

Evenimente

·         474 – Zeno este încoronat  co-împărat al Imperiului Bizantin .A domnit in anii 474-475 și din nou 476-491. Revoltele interne și vrajbă religioasă i-au afectat domnia, care totuși a reușit în probleme externe. In timpul sau  s-a  prabușit Imperiul Roman de Apus,  dar  Zenon a reusit sa  stabilizeze estul Imperiului.

·         772: Intronizarea papei Adrian I; (n. cca 700). Adrian I a fost papă de la 772 la 795. Sub pontificatul său a avut loc al doilea Conciliu de la Niceea din 787 si s-a încheiat prima criza iconoclastă (venerarea imaginilor şi icoanelor). Scrierile sale dogmatice pun în evidență o erudiție patristică cu totul deosebită. În ele abundă citarea Părinților greci, lucru foarte rar în occident în Evul Mediu. A murit pe 25 decembrie 795.

·         1621: Grigore al XV-lea devine papă.

·         1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Franța recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.

·         1826: Tarul rus Nicolae I aprobă hotărîrea Consiliului de Miniştri, privind statornicirea în Basarabia ţaristă a sîrbilor, aflaţi aici din 1814.

·         1849 – La Roma, rasculatii condusi de revolutionarul italian Giuseppe Mazzini proclama Republica. Giuseppe Mazzini (n. 22 iunie 1805, Genova – d. 10 martie 1872, Pisa) a fost un jurist, democrat și luptător italian în mișcarea „Risorgimento” (în traducere „Renașterea Italiei”) (1815-1870). Republica Romana a intrat in vigoare dupa ce guvernul Statelor Papale a fost înlocuit de un guvern provizoriu republican. A fost condusa de Carlo Armellini, Giuseppe Mazzini și Aurelio Saffi, care au format un triumvirat dupa modelul Romei antice. In Constituția republicii toate religiile puteau fi practicate în mod liber și Papei i-a fost garantat dreptul de a guverna Biserica Catolica. Constituția Republicii Romane a fost prima din lume care a abolit pedeapsa capitală.

·         1861: Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.

·         1863 – Alanson Crane obtine patentul pentru inventarea extinctorului.

·         1880 – N. Callimachi-Catargi, aflat in misiune speciala la Bruxelles, notifica regelui Belgiei, Leopold al II-lea, independenta Romaniei.

·         1895 – Americanul William G. Morgan a inventat voleiul, joc care initial a fost numit Mintonette.

·         1904:  Flota japoneză atacă pe neașteptate fortareața rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).

·         1919: România și Polonia au stabilit relații diplomatice.

·         1920: S-a semnat tratatul Spitzbergenului, prin care se recunoaștea suveranitatea Norvegiei asupra Insulelor Svalbard. Tratatul privind Spitsbergen, adesea denumit și Tratatul Svalbardului, din 9 februarie 1920, a fost cel prin care s-a recunoscut deplina suveranitate a Norvegiei asupra arhipelagului arctic Spitsbergen (astăzi denumit Svalbard). Suveranitatea statului norvegian este, totuși, supusă unor stipulări și nu se aplică toate legile norvegiene. Prin acest tratat, Svalbard a fost parțial demilitarizat și toate țările semnatare au primit drepturi egale de a practica activități comerciale în insule. Norvegia și Rusia încă utilizează acest drept. Nouă țări au fost primele state semnatare ale acordului, printre acestea fiind Statele Unite, Danemarca, Franța, Italia, Japonia, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit (inclusiv dominioanele de peste mări Irlanda, Canada, Australia, India, Africa de Sud și Noua Zeelandă). Alte țări au semnat tratatul în primii cinci ani de după ce a intrat în vigoare, inclusiv Uniunea Sovietică în 1924 și Germania și China în 1925. Astăzi, tratatul are peste 40 de semnatari. El a fost trimis pentru a fi înregistrat în cadrul Seriei de Tratate a Ligii Națiunilor la 21 octombrie 1920. Dintre semnatarele inițiale, Japonia a fost ultima care l-a ratificat la 2 august 1925. Ulterior, la 14 august 1925, tratatul a intrat în vigoare.Norvegia a preluat sarcinile de administrație a teritoriului și a luat imediat mai multe măsuri pentru protecția mediului.

·         1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia și Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Pactul a fost propus de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ca un tratat bilateral între Franța și Statele Unite ale Americii, prin care se scotea în afara legii folosirea războiului pentru rezolvarea problemelor dintre cele două țări. Briand a considerat că o asemenea inițiativă avea să încălzească relațiile răcite dintre foștii aliați și, mult mai important, avea să asigure o viitoare alianță a SUA cu Franța într-un eventual nou război european. Frank B. Kellogg, Secretarul de Stat al Statelor Unite, dorea, pe de altă parte, să evite orice altă implicare a SUA într-un război european, fiind din acest motiv neinteresat de propunerea franceză. Totuși, dacă s-ar fi opus tratatului, el ar fi trebuit să facă față atât atacurilor din Congresul Statelor Unite, cât și presiunilor exercitate de grupurile pacifiste. De aceea, Kellogg a răspuns cu o propunere pentru un pact multilateral împotriva războiului, deschis tuturor națiunilor doritoare de pace. Peste 10 ani, Rusia va invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia si va ocupa teritoriile romanesti Basarabia si Bucovina de Nord. Frank Billings Kellogg (* 22 decembrie 1856 – † 21 decembrie 1937) a fost un politician și om de stat american. Între anii 1925 și 1929 a fost Secretar de Stat al Statelor Unite în cabinetul Președintelui Calvin Coolidge. În 1928 a fost decorat cu ordinul Freedom of the City în Dublin, Irlanda și, în 1929, guvernul francez l-a făcut membru al Legiunii de Onoare.
În perioada în care a fost Secretar de Stat a devenit coautor al Pactului Kellogg-Briand, semnat în 1928. Tratatul, propus de ministrul francez de externe Aristide Briand, dorea să legifereze „renunțarea la război ca instrument al politicii naționale.” Frank Billings Kellogg a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1929.

·         1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanții României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei a Pactului Înțelegerii Balcanice (cu un protocol și o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare "își garantează mutual securitatea frontierelor balcanice" și "își iau obligația de a nu întreprinde nici o acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nici o obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți". Inițial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).

·         1943: S-a încheiat bătălia de la Guadalcanal cu o victorie a Aliaților pe frontul din Pacific din Al Doilea Război Mondial. Victoria de la Guadalcanal, reprezinta sfarsitul unei batalii care a durat din luna august 1942 si care a oferit trupelor generalului MacArthur, controlul asupra Noii Guinee si a insulelor Pacificul de Sud . Puterile Axei intra în defensivă. Această bătălie, ce a făcut parte din teatrul de operațiuni din Pacific în cel de-al Doilea Război Mondial, s-a purtat în zona insulei Guadalcanal, insulă ce a fost aprig disputată atât pe uscat, pe mare, cât și în aer, luptele de pe această insulă fiind prima ofensivă de amploare lansată de forțele aliate împotriva forțelor japoneze după atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941. Bătălia pentru Guadalcanal a fost începută în august 1942, când forțele americane, au inițiat debarcări în arhipelagul Solomon, pentru a împiedica utilizarea acestor insule de către japonezi ca baze de aprovizionare și de lansare a atacurilor aeriene. Aliații intenționau de asemenea, să utilizeze insulele Guadalcanal și Tulagi ca locații pentru neutralizarea puternicei baze japoneze de pe insula Rabaul ce amenința rutele de aprovizionare dintre SUA, Australia și Noua Zeelandă. Scopurile inițiale ale americanilor au fost însă anulate de intențiile liderilor japonezi care doreau preluarea controlului asupra acestor zone bogate în resurse naturale și crearea de baze militare strategice pentru apărarea Japoniei în sud-estul Pacificului. Bătălia decisivă pentru Guadalcanal a stârnit controverse în rândul Aliaților, întrucât englezii principali aliați ai americanilor, susțineau că prioritară este anihilarea Germaniei în Europa, însă șefii de stat major ai SUA au înțeles că pericolul cel mai mare pentru ei erau japonezii și de aceea au hotărât suplimentarea trupelor pentru atacul final asupra insulei Guadalcanal. Astfel, trei bătălii terestre majore, cinci bătălii navale şi bătălii aeriene aproape zilnice între trupele militare japoneze și soldații americani, au avut loc până în 9 februarie 1943, când niponii au evacuat forțele din insula Guadalcanal. Chiar dacă această campanie a avut  numeroase pierderi în rândul militarilor americani, victoria de la Guadalcanal a fost o victorie de o mare importanță strategică în lupta împotriva japonezilor, deoarece  ea deschis drumul americanilor către insulele din jurul arhipelagului nipon, drum ce va permite inițierea de masive atacuri aeriene asupra capitalei Tokyo și a altor orașe din Japonia.

·         1944: Acord economic romano-german privind modalitatile de achitare de catre Reich a produselor furnizate armatei germane din Romania.

·         1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist. Existența acestui depozit contrazicea declarația stîngii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.

·         1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publiciști și colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.

·         1953: Aparitia colectiei “Livre de poche”, care a cunoscut un succes remarcabil. Primul roman din colectie a fost „Koenigsmark”, de Pierre Benoit, ce purta numarul 1, dar in aceeasi zi au aparut si „Les Clef du royaume”, de Cronin, si „Zbor de noapte”, de Saint-Exupeery. Ideea de a edita autori de prima mana la un pret modic a fost luata de francezi de la americani (existenta colectiei romanesti Biblioteca pentru toti nu era cunoscuta pe malurile Senei). Numele colectiei fusese folosit deja, la inceputul secolului, de Tallandier, de la Hachette, pentru o serie de romane populare. Astazi colectia numara 3.500 de titluri si publica in jur de 360 de volume pe an.

·         1959: Japonia anunță renunțarea totală la armele nucleare.

·         1965: Razboiul din Vietnam.Primele trupe americane sunt trimise in aceasta tara.

·         1967 – Premiera, la Bucuresti, a filmului “Dacii” (debutul cu o pelicula de lung metraj a regizorului Sergiu Nicolaescu; (scenariul: Titus Popovici).

·         1969: Primul zbor al unui “jumbo jet”. Cel mai mare avion din lume, Boeing 747, poreclit “jumbo jet”, face primul test de zbor în Statele Unite.

·         1971 — Misiunea Apollo 14 s-a întors pe Pământ. A fost a treia misiune care a dus oameni pe Lună.

·         1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comuniști ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naștere” al dizidenței românești.

·         1990: In Romania se constituie CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională), prin restructurarea CFSN, organ legislativ şi al puterii de stat, avînd ca scop asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor programate pentru 20.05.1990. Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a fost înființat după ce, la 20 ianuarie 1990, PNȚCD, PNL și PSDR au cerut, printr-un comunicat publicat în ziarul „Dreptatea”, dizolvarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și preluarea puterii de un guvern de coaliție format din partidele înființate până la acea dată. La 27 ianuarie 1990, are loc o întâlnire — dialog a reprezentanților CFSN și ai PNȚCD, PNL și PSDR, în cadrul căreia s-a abordat posibilitatea participării partidelor nou înființate la conducerea politică a țării. Constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională s-a convenit la 1 februarie prin restructurarea CFSN. Prima ședință plenară a CPUN s-a desfășurat, la sediul Parlamentului din Dealul Mitropoliei.

·         1990 - Prin decret CFSN, Aurel Dragoş Munteanu se eliberează, la cerere, din funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii. Răzvan Theodorescu este numit în funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii Române.

·         1991: În timpul epidemiei de holeră, guvernul peruan numește o urgență națională. Acest lucru nu poate împiedica răspândirea epidemiei în Ecuador, Columbia,Mexic și Nicaragua. Din cei aproximativ 400.000 de pacienți mor aproximativ 12.000.

·         1991: Electoratul lituanian voteaza independenta tarii fata de fosta URSS.

·         1992 - Au avut loc primele alegeri libere în administraţia publică locală, după 1989.

·         1995: Alain Delon, actor, regizor și producător, primește "Ursul de aur" pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin.

·         1998: La Tbilisi, Eduard Șevardnadze, presdintele Georgiei independente si fost ministru de externe al URSS, supraviețuiește unui atentat îndreptat asupra lui.

·         2000 - A început a 50-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 09.02-20.02.2000. Festivalul s-a desfăşurat la Post Potsdamer Platz şi a avut în deschidere filmul lui Luc Besson, "Jeanne d'Arc", şi pe cel al realizatorului german Wim Wenders, "The Million Dollar Hotel".

·         2001: Reprezentanții Bisericii Catolice, Luterane și Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.

·         2006: A început Festivalul de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 9.02 – 20.02.2000. Festivalul s-a desfăşurat la Post Potsdamer Platz şi a avut în deschidere filmul lui Luc Besson, “Jeanne d’Arc”, şi pe cel al realizatorului german Wim Wenders, “The Million Dollar Hotel”.

Nașteri

·         1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (d. 1453)

·         1441: S-a nascut in orasul Herat, din vestul Afganistanului, poetul, ganditorul si omul de stat uzbec, Ali-Shir Nava’i
A scris in limbile uzbeca, tadjica si persana. Opera principala a lui Nizamaddin Navoi este considerata ciclul epic intitulat “Hamsa”; (d.03.01.1501).

·          1645: S-a nascut Johann Aegidius Bach (d.noiembrie 1716), organist, violistul, si dirijor de orchestră municipala in Erfurt, Germania. A fost unchiul lui Johann Sebastian Bach, fiul lui Johannes Bach si tatăl compozitorului Johann Bernhard Bach.

·          1729 – S-a nascut (9 februarie s.v /20 februarie s.n)  Fiodor Volkov, actor rus, numit de criticul literar Vissarion Belinski “parintele teatrului rus”. In 1750, Volkov, a organizat, la Iaroslavl, o trupa teatrala de amatori, din care o buna parte au intrat in componenta primului teatru public permanent din Rusia; (d.04.04.1763/ 15 aprilie s.n). Fiodor Grigorievici Volkov (n. 9 februarie/ 20 februarie 1729, Kostroma; d. 4 aprilie/ 15 aprilie 1763, Moscova) a fost un actor și regizor de teatru rus. El este considerat ca fiind unul din întemeietorii sălilor de spectacole din Imperiul Rus. In 1750, Volkov, a organizat, la Iaroslavl, o trupa teatrala de amatori, din care o buna parte au intrat in componenta primului teatru public permanent din Rusia; (d.04.04.1763/ 15 aprilie s.n).

·         1763: Ludovic I, Mare Duce de Baden (d. 1830)

·         1773 – S-a nascut  William Henry Harrison. A fost  primul presedinte al Statelor Unite ale Americii, asasinat dupa o guvernare de cateva luni; (d. 04.04.1841). William Henry Harrison (n. 9 februarie 1773 – d. 4 aprilie 1841) a fost un lider militar american, politician și cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841). Harrison a servit ca primul guvernator al Teritoriului Indiana și, mai târziu, ca membru al House of Representatives și senator din partea statului Ohio. Harrison a dobândit o faimă națională ca erou de război, după învingerea indienilor americani în bătălia de la Tippecanoe, din 1811, luptă în urma căreia a dobândit numele de „Tippecanoe” sau „Old Tippecanoe”. Ca general în Războiul din 1812, contribuția sa cea mai notabilă a fost obținerea victoriei în cadrul bătăliei cunoscută ca Battle of the Thames, victorie care a clarificat dominația americanilor asupra britanicilor în zona de care Harrison era responsabil. Când William Henry Harrison a ocupat oficial funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, în 1841, la vârsta de 68 de ani, era cel mai în vârstă președinte al țării, record ce a ținut 140 de ani, până la alegerea lui Ronald Reagan în alegerile prezidenţiale din 1980. Harrison a murit după doar 31 de zile de la ocuparea funcției, stabilind astfel un alt record, de data aceasta neegalat, acela de a fi președintele celei mai scurte președinții din istoria SUA. Harrison a fost, de asemenea, primul președinte american care a decedat în timpul mandatului său.

·         1775: S-a nascut Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei; (d.20.11.1856). A fost tatăl matematicianului János Bolyai.

·         1783: Vasili Jukovski, poet rus (d. 1852)

·         1830: Abdülaziz, sultan otoman (d. 1876)

·         1846 – S-a nascut  Wilhelm Maybach, celebru designer si constructor de masini; (d. 29.12.1929).

·         1874 - S-a nascut  Dmitri Gulia, scriitor, lingvist, istoric si etnograf abhaz; a fondat primul teatru din Abhazia in 1921; (d.7.04.1970). Deasemenea, Dmitri Gulia este cel care a creat alfabetul abhaz, pe baza celui chirilic. A scris poeme, povești și romane. A fost culegător de folclor și a întemeiat primul ziar abhaz, Apsna. El este considerat părintele literaturii abhaze.

·         1885: S-a născut Alban Berg, compozitor austriac (d. 1935)

·         1902 – S-a nascut Gabriel Peri, ziarist si erou al rezistentei franceze; (d.15.12.1941).

·         1903: Silvia Șerbescu, pianistă română (d. 1965)

·         1908: S-a nascut poetul român Cicerone Theodorescu; (d. 18.02.1974.

·         1910: S-a nascut Jacques Monod, biochimist,laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1965; (d. 31.05.1976).

·         1917: S-a nascut Oleg Danovski, balerin român, unul din intemeietoriil scolii nationale romane de balet modern;(d.21.10.1996). Oleg Danovski (n. 9 februarie 1917, Vosnesensk, Ucraina – d. 1996) a fost un dansator și coregraf român, întemeietorul școlii românești de balet modern, fondatorul și directorul primului teatru de balet din România, instituție care astăzi îi poartă numele – Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța. A apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate. A primit titlul de Artist Emerit (anterior anului 1965).

·         1924 - S-a născut poetul Teodor Balş (m.27.07.1983).

·         1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d. 1989)

·         1936 - S-a născut Andrei Pandrea, medic, etnolog, scriitor; stabilit din 1979 la Paris.

·         1936 - S-a născut Dorin Sarafoleanu, medic, şeful clinicii ORL de la Spitalul „Sfânta Maria”.

·         1939 - S-a născut Barry Mann, compozitor şi cântăreţ american.

·         1940: S-a nascut John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003.

·         1940 - S-a născut Brian Bennett, baterist şi compozitor britanic (The Shadows).

·         1940 - S-a născut Mircea Radu Iacoban, prozator şi dramaturg.

·         1941 - S-a născut scriitoarea Constanţa Călinescu.

·         1941 - S-a născut sociologul Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române.

·         1942 - S-a născut Carole King (Carole Klein), cântăreaţă şi compozitoare americană.

·         1942 - S-a născut Mark Mathis, vocalist american (The Newbeats).

·         1943 - S-a născut Barbara Lewis, cântăreaţă, compozitoare şi multi-instrumentistă americană.

·         1943: Joe Pesci, actor american

·         1945: Mia Farrow, actriță americană

·         1945: Ionela Târlea-Manolache, atletă română

·         1947 - S-a născut Major Harris, cântăreţ american (The Delfonics).

·         1951 - S-a născut Dennis "Dee Tee" Thomas, saxofonist american (Kool & The Gang).

·         1952 - S-a născut Florin Ochescu, compozitor şi instrumentist de muzică uşoară.

·         1970 - S-a născut Percy Nathan Rodgers, vocalist şi compozitor american (B.V.S.M.P.).

·         1986: Ciprian Tătărușanu, fotbalist român

·         1990: Alina Bercu, pianistă română

Decese

·         967 – A murit   Sayf al-Dawla, fondatorul Emiratului de Alep, care cuprindea cea mai mare parte a  nordului Siriei. S-a nascut la 22 iunie 916 si a domnit intre anii 945-967.

·         1011: Bernard I de Saxonia

·         1199 – A murit Minamoto no Yoritomo (n.9 mai 1147), fondatorul și primul shogun  al Shogunatului Kamakura din Japonia.A domnit din 1192 până în 1199

·         1450:  Agnès Sorel, metresa regelui Carol al VII-lea al Franței (n. 1421)

·         1640: A murit Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1612). Murad al IV-lea (n. 26/27 iulie 1612 – d. 9 februarie 1640) a fost sultan al Imperiului Otoman din 1623 până la moartea sa în 1640. S-a născut la Constantinopole ca fiu al sultanului Ahmed I și a soției sale, Kösem Sultan. Adus la putere printr-o conspirație de palat în 1623, el l-a succedat pe unchiul său, Mustafa I (domnie: 1617–18, 1622–23). Avea doar 11 ani când s-a urcat pe tron

·         1670: Frederick al III-lea al Danemarcei și al Norvegiei (n. 1609)

·         1709: François Louis, Prinț de Conti, general francez (n. 1664)

·         1874: A incetat din viata istoricul francez Jules Michelet (“Istoria Frantei”, “Istoria Revolutiei Franceze”); (n. 21 august 1798).

·         1881: A încetat din viaţă scriitorul rus Fiodor Mihailovici Dostoevski: "Crimă şi pedeapsă", "Idiotul", "Fraţii Karamazov", "Demonii". Este unul dintre cei mai importanţi autori din literatura universală, considerat părinte al existenţialismului. Cărţile sale sunt traduse şi comentate în întreaga lume, iar după ele s-au realizat numeroase spectacole de teatru şi filme. A suferit de patima jocurilor de noroc și de pe urma efectelor acestora. Se pare ca romanul Crimă și pedeapsă cel mai cunoscut roman al sau, a fost grabinc finalizat pentru a-l da spre publicare, fapt ce i-ar fi adus un avans in bani de la editura. Dostoievski a scris în același timp și nuvela Jucătorul pentru a-i satisface pretențiile editorului sau Stellovski care, potrivit contractului, dacă nu primea o operă nouă ar fi intrat în posesia drepturilor de autor a tuturor operelor dostoievskiene.

·         1957: Fostul dictator ungur Miklós Horthy, moare la Estoril in Portugalia. Miklós Horthy de Baia Mare, cavaler de Szeged și Otranto (în maghiară Vitéz Nagybányai Horthy Miklós; n. 18 iunie 1868, Kenderes – d. 9 februarie 1957, Estoril) a fost un amiral austro-ungar și guvernatorul Ungariei de la 1 martie 1920 până la 15 octombrie 1944. În urma Primului Război Mondial guvernul comunist al lui Béla Kun demisionează la 4 iunie 1919, iar la 6-7 august 1919 Béla Kun fuge în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei. Titlul lui era „Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar”. A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim autoritar l-a exercitat și în Transilvania, ocupată în urma Dictatului de la Viena. Tot de numele său este legată deportarea a peste 166.000 evrei români și maghiari

·         1977: A murit Serghei Iliusin,celebru proiectant de avioane rus. Serghei Vladimirovici Iliusin s-a născut la 30 martie 1894.

·         1979: A murit Dennis Gabor, fizician și inventator maghiar, celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971; (n.05.06.1900). Dennis Gabor (în maghiară Gábor Dénes) (n. 5 iunie 1900, Budapesta – d. 9 februarie 1979, Londra) fizician și inventator maghiar, celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971.

·         1981: A murit Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunsă în secţiunea pop în Billboard “Crazy Man Crazy”; (n.06.06.1925).

·         1984: A murit Iuri Vladimirovici Andropov, născut la 15 iunie 1914, a fost sef al politiei secrete sovietice, diplomat si secretar general al PCUS din 12 noiembrie 1982 până la moartea sa, şaisprezece luni mai târziu; (n. 15.06.1914). Înainte de a ajunge la conducerea URSS, el a condus KGB-ul (serviciul secret sovietic ) din 1967 pana in 1982.

·         1991: A murit poetul Florin Mugur. A scris versuri (“Visele de dimineaţă”, “Mituri”, “Piatra palidă” – Premiul Uniunii Scriitorilor), proză, eseistică şi publicistică literară (“Aproape noiembrie”, “Convorbiri cu Marin Preda”, “Profesiunea de scriitor”); (n.07.02.1934).

·         1994: A decedat Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea de avangardă. Din 1947, s-a stabilit la Paris. A semnat şi sub pseudonimele Costea Sar, Petre Malcoci; (n. 23.07.1913.

·         1995: A murit William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright; (n. 09.04.1905.

·         2002: Sora mai mică a reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, Principesa Margareta moare în urma unui accident vascular cerebral care a lăsat-o parţial oarba şi paralizata.

·         2008 - A încetat din viaţă Mădălina Sava, jurnalist radio, realizator de emisiuni la Radio România Actualităţi, Antena Bucureştilor şi Radio România Tineret (n. 4 iulie 1967).

·         2009 - A încetat din viaţă contrabasistul Orlando "Cachaito" Lopez, membru al celebrei formaţii Buena Vista Social Club (n. 1933)

Sărbători

·         Sf Mc Nichifor; Odovania praznicului Întâmpinării Domnului, în Calendarul creștin ortodox.

·         Sf. Apolonia, fecioară, martiră, în Calendarul romano-catolic;

·         Sf. Nichifor, martir († secolul al III-lea), în Calendarul greco-catolic

FILM DOCUMENTAR:

Incredibil - Dacia, descrisa in cronicile chineze stravechi (Teorii Incredibile)

ARTE 9 Februarie

MUZICĂ 9 Februarie

Alban Berg, compozitor austriac

Silvia Șerbescu

Silvia Șerbescu: Isaac Albeniz, El Puerto:

Barry Mann, compozitor şi cântăreţ american

Brian Bennett, baterist şi compozitor britanic (The Shadows)

Carole King (Carole Klein), cântăreaţă şi compozitoare americană

Mark Mathis, vocalist american (The Newbeats)

Barbara Lewis, cântăreaţă, compozitoare şi multi-instrumentistă americană

Major Harris, cântăreţ american (The Delfonics)

Dennis "Dee Tee" Thomas, saxofonist american (Kool & The Gang)

Florin Ochescu, compozitor şi instrumentist de muzică uşoară

Percy Nathan Rodgers, vocalist şi compozitor american (B.V.S.M.P)

Alina Bercu

Haydn Sonata in E flat major - Alina Bercu: 

Bill Haley

Orlando "Cachaito" Lopez, membru al celebrei formaţii Buena Vista Social Club

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Happy Classical Music - Uplifting, Inspiring & Motivational Classical Music

Peaceful Music, Relxing music, Instrumental Music "Snowey Castle" by Tim Janis

TOP 5 PIANO CONCERTOS - PART II - Brahms, Beethoven, Chopin

The Best of ABBA (new) - ABBA Greatest Hits - ABBA Top Songs

POEZIE 9 Februarie

Cicerone Theodorescu

MARINA (din volumul Oameni si Dragoste)

Pe obraji, ca-n oglinzi, trec amurguri batrane
Dar mai ard, pe obraji, stropi de soare marin;
O, din scumpele vraji ce putin ne ramane...
E atat de putin,
E atat de potin.

Soarbe ceru'n inel, fa-ti-l piatra albastra!
Trage marea in piept cu adancu-i suspin!
Lasa vantul gemand langa inima noastra...
E atat de putin,
E atat de putin.

Pentru ce am schimba fericirea'n osanda?
Balta spune de foc, spaime ard in tumult;
Peste tot ce ni-e drag iese moartea la panda...
Ne pandeste de mult,
O respingem de mult.

Lasa-mi clipa macar, numai clipa ce vine
- Cand mi-e sufletu-amar, cand mie dor si urat...
Numai zambetul tau, numai clipa cu tine...
Si ce mult e atat,
Si ce mult e atat.

Ada-ti stelele in parg, fa-le visine coapte,
Da-mi sa musc, sa respir, sa te simt, sa te-ascult;
Si secundele ard in tufisuri de noapte...
E atat de putin
Si atat e de mult. 

Intîmplarea din grădină (fragment)

..................................
Hei, prin ierburi lungi, subţiri,
Cîtă viaţă e, te miri!

Pe-o crenguţă de cîrmîz
Trei albine joacă bîz...

Iar bondarii, toată ziua
Joacă prinselea şi piua.

Trece şi-o lăcustă-n zbor:
Parcă e aviator.

Şi-ntre flori, pe-un lunecuş,
Tanc?...Ce-o fi? Ba cărăbuş!

Lume multă, gîze mici,
Gărgăriţe şi furnici,

Unele şi celelalte
Mici prin firele înalte

Ziulica-ntreagă, toate,
Fug la treburi, ocupate.

Trec vîlcele, urcă stînci,
Pe sub ierburile adînci.

...Pentru micile făpturi
Ierburile sînt păduri!

Şi-o gînganie pitică
Se tot uită-n sus, cu frică:

Sub o frunză, ca-ntr-o casă,
Stă şi zace, sperioasă:

-Ameţeală, parcă-mi vine!
Negru-i codrul, vai de mine!

Licuriciu-i spune-n şoapte:
-Las',ţi-l luminez, la noapte...

Iar gîngania, de-a buşa:
-Da, la noapte...Dar acuşa?

Poate voi veţi întreba:
-O fi codru chiar?...Sau ba?

Ce păduri or fi? Ce fel?
...Păi, păduri de pătrunjel!

Nu sînt codrii de stejar?
...Nu: Sunt brazde de mărar!

Şi pădurea asta vie?
...Leuştean e! Ce să fie?

Cum adică, ăsta mare
Nu-i chiar uriaşul, oare?

Vrejul lui sucit, poznaş,
Nu-i chiar bici de uriaş?

...Care uriaş, nepoate?
E-un bostan şi jumătate!
...........................

Primul an de şcoală

Primul an, al meu, de şcoală!
…Cei mai mici , băiat sau fată,
Greu se culcă, greu se scoală.
Eu nu-ntârzii niciodată.

Plin ghiozdanu-abia încape.
Cărţi, caiete, o grămadă.
Şcoala e aici aproape.
Casa e pe-aceiaşi stradă.

Mama, scumpa mea şi buna,
Chiar când seara mă mai ceartă,
Dimineaţa – totdeauna –
Mă aduce pân-la poartă.

Ce mulţime mare vine
Cu ghiozdanul între umeri…
Cred şi eu. E-aşa de bine
Să înveţi, să scrii, să numeri.

-Primul an, al tău, de şcoală…
Dragă-mi eşti şi tare mică!
Curtea noastră e mai goală,
Şi e singur Azorică.

Anul ăsta, se-nţelege,
Altfel eşti, în pragul toamnei.
Şcolăriţă eşti, în lege,
Da-mi lipseşti, comoara mamei!

Parcă spune: Ce mai fată!
Stă cu ochii umezi parcă.
Râde-apoi, un pic…Şi – iată –
Parcă lacrimi o încearcă.

Nu-i nimic. E bine. Numa
Vezi de-ascultă! Vezi de-nvaţă!
Coşcogea fetiţă-acuma,
Ai intrat, şi tu, în viaţă…

-Mamă! Asta-i supărare?
(Râde fata…) Ce-i adică?
Merg la şcoală, de, sunt mare,
Nu pot să rămân tot mică!

Biografie Cicerone Theodorescu

Cicerone Theodorescu (9 februarie 1908, Bucureşti - 18 februarie 1974, Bucureşti) este un poet şi traducător. Este fiu de muncitor ceferist. Urmează la Bucureşti liceul, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie. Este profesor la mai multe licee şi ziarist, colaborând mai ales la presa de stânga. După 1944 deţine funcţii înalte în Centrala Cărţii, este vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar din 1948 până în 1953 e redactor-şef la „Viaţa românească".

Debutează în 1925, la „Universul literar", iar editorial în 1936, cu volumul de versuri Cleştar. Colaborează la „Bilete de papagal", „Azi", „Cuvântul", „Cuvântul liber", „Facla", „România literară", „Lumea", „Sinteza", „Universul literar", „Vremea", „Zodiac", „Tribuna poporului", mai târziu la „Gazeta literară", „Luceafărul" etc. Traduce poezia lui Vladimir Maiakovski, de care este, de altfel, influenţat în lirica proprie, dar şi din alţi autori. Tălmăceşte, adaptează sau scrie literatură pentru copii. A mai semnat Radu Lăncieru, Victor Sângeru, C. Tudor, C. Tudoran. În versurile de început Theodorescu cultivă o formulă mixtă, o combinaţie de simbolism ermetic şi neoromantism cu tuşe expresioniste, vagul simbolist şi ambiguitatea fiind o constantă a liricii sale, păstrată chiar şi în formula social-militantă de după 1944. Temele şi decorul sunt însă de factură romantică: suferinţa fără nume, singurătatea, dragostea, amintirea, lacrimi, stele, albastru, luna etc.

Un poem precum Pentru cântecul întârziat ilustrează acest mixaj reuşit: „În nopţile cereşte înfrunzite, / În toamna-acestor întristate ore, / Albastrul, printre stelele coclite, / Întinde pretutindeni crengi sonore. // Cu-a ta prezenţă-n gând, oricine-ai fi, / Mi-mpodobesc singurătăţile-aurii / Sub luna care-şi cântă neatins / Pe ram albastru, / cântecul aprins. // Nu am prieten nici un om. / S-o cânt, prietenia ta o caut. / înclină crengile albastrului tău pom... / Ajută-mă să tai un flaut". În ciclul care dă titlul volumului tonalitatea melancolică alternează cu elanurile urieşeşti, adesea nesusţinute stilistic. Revolta, una de tip arghezian, de proporţii cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri şi o latură baudelairiană, în sensul apropierii de estetica urâtului: „Vreau inimii văpaia de sânge în nămol..." (Surdină).

Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănţuirea forţelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile" colcăitoare, roditoare, ale fiinţei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieţii, irozii / Subtilei beţii; / Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... // Mai lasă vioară // Şi-arcuş - pentru îngeri. / Urechea-ţi coboară / Vulcanicei plângeri..."(Îndemn). Frecvent simbolismul cedează locul unor aluzii sociale mai precise, cum ar fi în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare / Pe-al meu l-a ales dintre popoare". Peisajul apocaliptic, sentimente precum ura, dezgustul, revolta, angoasa predomină şi alcătuiesc un tablou alegoric terifiant al războiului.

Versurile din volumul Focul din amnar (1946), intitulat iniţial Vocile nopţii, citite iniţial în cenaclul Sburătorul, sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Şi aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul ameninţării se potenţează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmăşit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeaşi manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranţă - în intenţia autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine. / Vreau să dorm. Fără voi, fără mine. / Şi perna vrăjmaşă, de piatră, / Cavernă cu monştri întruna mă latră // [...] întreaga cornuta vedenie slută / A ţării-n robie căzută".

Se intensifică starea de revoltă, nevoia de răzbunare, ce se conturează clar acum, devenind predilecte în lirica militantă din anii '50 a lui Theodorescu, alături de tema războiului, a luptei de clasă şi a reconstrucţiei socialiste (cu insistenţă pe munca din uzine): Calea Griviţei (1949), Din toamna lui '39... (1949), Un cântec din uliţa noastră (1953). Deja se simte influenţa folclorică (Cântec pentru nevastă) şi apare o nouă dimensiune, aceea a universului mărunt, casnic, care anunţă vocaţia poetului ca autor de literatură pentru copii. De asemenea, el cultivă specii fixe, precum rondelul, care, alături de sonet, va fi specia favorită a liricii sale din anii '60-'70. În Întâmplarea din grădină (1952), Făurari de frumuseţe (1954) şi O şcolăriţă în pădure (1955) se află poeme fermecătoare cu animale şi plante, uzând de o versificaţie simplă, dar ingenioase ca limbaj, dinamice, ludice.

Începând cu Oameni şi dragoste (1958) un filon clasicist îşi face apariţia, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentaţia epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri" (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reuşit stilistic, pe alocuri fals, să adopte o tramă epică şi lirismul dialogat. Inventivitatea lingvistică a poetului găseşte în tiparul folcloric - ca şi în poezia pentru copii - bune modalităţi de a se exprima, între limitele inerente: „Nu mi-ajungi, abia te-apuc, / Şi de tine-s beat-năuc / Şi te sorb ca din uluc" (Cântec de răcoreală). Dacă Hronic şi Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărţi ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleştar (1967), şi el eclectic, se reţine ciclul Circul şi poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospeţimea limbajului şi umorul naiv.

În Ţărmul singuratic (1968) clasicizarea se produce, s-ar spune integral, la nivelul universului, tematicii, tonalităţii, stilului. Poemele, construite pe un rudiment epic, sunt plasate în Antichitatea latină, iar formula poetică are simplitatea versificaţiei populare şi revine la începuturile ermetizant-simboliste ale lui Theodorescu. Conotaţia socială, vagă, poate fi întrezărită în faptul că eul poetic adoptă perspectiva unui sclav aflat în captivitate la Roma. Ciclul Ţărm singuratic cuprinde poeme în care sentimentul naturii, mai ales marine, asociat erosului hieratic, melancolic, luminos, izbucneşte cu forţă, pentru prima şi ultima oară. Volumul postum Nebunul regelui (1976), eclectic, nu se distinge printr-o formulă inovatoare, pentru ca textul editat înDe bello dacico (1989) să continue experienţa clasicizantă din Ţărmul singuratic într-o amplă epopee despre războiul daco-roman şi cucerirea Daciei, interesantă ca idee şi prin construcţia de tip puzzle, care alternează perspectivele asupra evenimentelor, dar greoaie ca lectură.

Opera literară

• Cleştar, Bucureşti, 1936;

• C.F.R., Bucureşti, 1938;

• Cântece de galeră, Bucureşti, 1946;

• Focul din amnar, cu un portret şi şase planşe de Perahim, Bucureşti, 1946;

• Ograda minunată, cu desene de Florica Cordescu, Bucureşti, 1948;

• Povestea cu piticul boier, cu desene de Florica Cordescu, Bucureşti, 1948;

• Calea Griviţei, Bucureşti, 1949;

• Cântece de galeră, precedate de Cleştar, întregite cu Focul din amnar, Bucureşti, 1949;

• Din toamna lui '39..., Bucureşti, 1949;

• Întâmplarea din grădină, Bucureşti, 1952;

• Un an întreg, Bucureşti, 1952;

• Gogu Pintenogu, Bucureşti, 1953;

• Un cântec din uliţa noastră, Bucureşti,1953;

• Făurari de frumuseţe, Bucureşti, 1954;

• Păunită a crescut, Bucureşti, 1954;

• Scriitorul şi cartea la noi, Bucureşti, 1954;

• O şcolăriţă în pădure, Bucureşti, 1955;

• Versuri alese, I-II, Bucureşti, 1955;

• Vistavoiul dimineţii, cu ilustraţii de Iurie Darie, Bucureşti, 1956;

• Oameni şi dragoste, Bucureşti, 1958;

• Poezii, prefaţă de Ion Vitner, Bucureşti, 1959;

• Atenţie, copii..., Bucureşti, 1961;

• Copiii cartierului, cu ilustraţii de Perahim, Bucureşti, 1961;

• De dragoste, Bucureşti, 1961;

• Povestea Ioanei, Bucureşti, 1963;

• Băiatul cu poveştile, Bucureşti, 1964;

• Poteca lunii, prefaţă de Radu Popescu, Bucureşti, 1964;

• Hronic, Bucureşti, 1965;

• Zburătorul de larg, Bucureşti, 1965;

• Pădurea de cleştar, Bucureşti, 1967;

• Ţărmul singuratic, Bucureşti, 1968;

• Versuri, I-II, Bucureşti, 1969;

• Platoşa durata, Bucureşti, 1973;

• Poezii pentru copii, prefaţă de Radu Boureanu, Bucureşti, 1975;

• Nebunul regelui, prefaţă de Mihai Gafiţa, Bucureşti, 1976;

• De bello dacico, ediţie îngrijită de Coralia C. Theodorescu, postfaţă de Al. Balaci, Bucureşti, 1989.

Ediţii

• Izvoare fermecate, Bucureşti, 1958.

Traduceri

• Năpârstoc şi alte povestiri pentru copiii noştri, cu ilustraţii de Florica Cordescu, Bucureşti, 1946;

• Vladimir Maiakovski, în gura mare, cu ilustraţii de Perahim, Bucureşti, 1947, Lenin, Bucureşti, 1949, Lenin e cu noi. Vladimir Ilici. De vorbă cu tovarăşul Lenin. Lenin. Imn tineretului, în gura mare, Bucureşti, 1950, Vladimir Ilici Lenin,Bucureşti, 1954, Iubesc, Bucureşti, 1956, 150.000.000, Bucureşti, 1956, Ploşniţa, Bucureşti, 1957, Satire, Bucureşti, 1957,Tineretului, Bucureşti, 1957, Opera poetică, I-II, postfaţă Mihai Novicov, Bucureşti, 1961-1963, Versuri, Bucureşti, 1964, De vorbă cu copiii, cu ilustraţii de Perahim, Bucureşti, 1969, Trei poeme de dragoste, Bucureşti, 1970, Poeme, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Vasile Şerban, Bucureşti, 1973, Octombrie, ediţie îngrijită de Tamara Gane, Bucureşti, 1977;

• N. Măslin, Maiakovski, Bucureşti, 1951 (în colaborare cu Elena Constantinescu);

• Aleksandr Tvardovski, Vasili Tiorkin. Carte despre ostaş, cu ilustraţii de Perahim, Bucureşti, 1953;

• Antologia poeziei bulgare, Bucureşti, 1956;

• William Blake, Poeme, Bucureşti, 1958, Poems and Gravas - Poeme şi gravuri, ediţie bilingvă, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1999;

• Wladyslaw Broniewski, Versuri alese, Bucureşti, 1960;

• Lino Curci, Raport din Cosmos, Bucureşti, 1972;

• Jerome Carcopino, Viaţa cotidiană în Roma la apogeul Imperiului, prefaţă de Dumitru Tudor, Bucureşti, 1979.

Teodor Balş

Biografie

Teodor Balş (pseudonim al lui Emil Bălăşescu; 9 februarie 1924, Bucureşti - 27 iulie 1983, Bucureşti) este un poet şi traducător. Este fiul Mariei şi al lui Dumitru Bălăşescu, funcţionar. Urmează, la Bucureşti, Liceul „Mihai Viteazul", apoi Facultatea de Litere şi Filosofie. A fost şef al secţiei de poezie a Casei Centrale a Creaţiei Populare (1954-1956), redactor la „Luceafărul" (1958-1962, 1972-1982), secretar de redacţie la „Gazeta literară" şi „România literară" (1962-1972). A mai colaborat la „Târgoviştea", „Ancheta" şi „Fapta". Debutează în „Mugu­rul", revistă a Liceului „Mihai Viteazul".

Primele volume, 1907 (1957), Poarta soarelui (1964), Poeme (1965), stau sub semnul convenţiilor tematice şi stilistice ale epocii, evocând epic răscoalele ţărăneşti - figura lui Ştefan Furtună -, luptele greviste de la Griviţa (1933), războiul civil din Spania sau exaltând fapte în realitate obişnuite: lansarea la apă a unui cargou românesc, inaugurarea unei fabrici de conserve la Tecuci.

Din această producţie de versificaţie se salvează doar câteva secvenţe de evocare nostalgică a vechiului Bucureşti sau a vestigiilor dacice şi unele strofe de pastel: „Şi linişti galactice-adie; / sub albul lor cântec stelar / oraşul adoarme-n câmpie / cu lună în inelar" (Poarta soarelui). În continuare, Balş se va îndruma spre descripţia sobră, cu notaţie eliptică şi delicată.

Noaptea corridei (1976) reverberează o Spanie pitorească, patrie de elecţie a poetului, cu muntoase „spinări jupuite / de vânturi şi soare", reminiscenţe maure, toponime a căror simplă rostire induce atmosfera specifică. Cum s-a observat, volumul se resimte de contactul intim cu poezia lui Federico Garcia Lorca.

În genere, poemele lui Balş din această etapă a creaţiei sunt structurate binar: după o primă secvenţă sumar descriptivă, urmează prelungirea ei ca un ecou (sau ca un contrapunct) în inferioritatea eului liric: „Inima galbenă a lunii / arde pe vânturi şi lasă / vagi reverii de mătasă / cercului galben de astre / [...] / Singură / Inima mea, / pendulând / între lună şi soare".

 A tradus, singur sau în colaborare, din Cervantes, Lope de Vega, Federico Garcia Lorca, Miguel Hernandez. Antologia de „folclor poetic con­temporan" Pe-un picior de plai (1957) e lipsită de scrupulul fidelităţii şi autenticităţii.

Opera

• 1907, Bucureşti, 1957;

• Poarta soarelui, Bucureşti, 1964;

• Poeme, Bucureşti, 1965;

• Nord, Bucureşti, 1970;

• Pasărea de sunet, Bucureşti, 1975;

• Noaptea corridei, Bucureşti, 1976; ediţie bilingvă (Noaptea corridei - The Night of the Corrida), traducere de Mihaela Christi, Timişoara, 1997;

• Satul din pământ, Bucureşti, 1997.

Traduceri

• Federico Garcia Lorca, Carte de poeme, Bucureşti, 1958 (în colaborare cu Victor Const. Bercescu), Nunta însângerată, în Garcia Lorca, 4 piese de teatru, Bucureşti, 1958, Poeme-Poemas, ediţie bilingvă, Bucureşti, 1968, Romancero ţigan şi alte poeme, prefaţă de Vasile Nicolescu, Bucureşti, 1977;

• Lope de Vega, Mofturile Belissei şi Vitejiile Belissei, în Lope de Vega, Comedii, Bucureşti, 1962;

• Miguel Hernândez, Poeme, prefaţă de Andrei Ionescu, Bucureşti, 1968;

• Guillaume Apollinaire, Versuri, în Guillaume Apollinaire, Scrieri alese, ediţie îngrijită de Virgil Teodorescu, prefaţă de Vasile Nicolescu, Bucureşti, 1971;

• Miguel de Cervantes Saavedra, Asediul Numanciei, în Miguel de Cervantes Saavedra, Teatru, Bucureşti, 1971.

Florin Mugur

Frumoaso

mersul tău prin iarbă
şi felul cum te uiți în treacăt la mine
şi iarba care s-a înălțat
la un metru de pământ
să te urmărească de-aproape
zăpăcită de pofte

aş vrea să scriu despre tine
frumoaso
dar hârtia alunecă
de parcă-aş fi aşezat-o
pe-o moviliță de cireşe coapte 

Intrebari seara

Şi la ce bun onoarea şi la ce bun se-nchide
grădina pe curajul tău nebun
la ce bun cerul scurt care ucide
zărit deasupra glumei sfârşite – la ce bun

şi la ce mâine şi la ce jivine
la ce zbor de gândac lătrat de câini ?
S-au şi urcat furnicile pe tine
fierbinţi, cu lumânările în mâini.

La ce dezordine, la ce distrugere bătrână
pe care uluit încerci s-o spui
ca şi cum prinţul cu o carte-n mână
şi cartea arde şi nu-i pasă nimănui

ca şi cum nu e ultima grădină
sălbăticindu-se de-atâta fum
ca şi cum pietrele din cer, ca şi cum vina
de-a nu putea s-ar şterge, ca şi cum

dac-ai vorbi şi-ai spune te-ai mai putea salva
ca şi cum înc-ar fi speranţe, ca şi cum
i s-ar schimba culoarea sângelui cuiva
când te-ar vedea pe moarte, ca şi cum

rostind fragmente de făpturi divine
strigând neghiob nume de stele şi de câini
n-ai mai vedea cum urcă furnicile pe tine
lucioase, negre, roşii, cu lumânări în mâini. 

 Melodie

Cu pletele până-n pământ iscăliturile
acelor timpuri vechi şi geniale –
fiece nume ca o bătălie
de oameni aurii şi de-animale –
decizia ! onoarea ! răsucirile !
ce curbe-n dans ! ce blonde turbioane
Biblia mea e plină de numele lor, plină
de peri, de bucle aspre, de ciufuri grosolane
sucindu-se pe tâmpla cuvintelor, suspine
lăudăroase, tremolouri vagi –
o, prea frumoşii grandomani ai viziunilor
bunicii mei, profeţi inculţi şi magi.
Şi cărţile se umflă de fală şi se-nfoaie
mug turmele prelung, neîntrerupt
nişte păstori bătrâni, cu capul palid
scriu mane, tekel, fares pe cer – şi dedesubt
se iscălesc şi vitele-i urmează
pe drumul mult cotit, prin spinii suri
măgari, berbeci, oi blonde, turme ample
de bucle şi de ciufuri, de lungi iscălituri. 

Biografie

Florin Mugur (n. 7 februarie, 1934, Bucureşti; d. 9 februarie, 1991) a fost un poet, eseist şi prozator român de etnie evreiască.

A debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima carte a sa.[1]

A fost redactor la editura Cartea Românească, and redactor-şef adjunct al revistei Argeș.

Prieten apropiat al lui Norman Manea.

Când soţia, Iulia, a decedat, şi fiind şi el însuşi bolnav, s-a sinucis.

Scrieri
"Visele de dimineață" 
"Mituri" 
"Piatra palidă"- pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor 
"Aproape noiembrie" 
"Convorbiri cu Marin Preda" 
"Profesiunea de scriitor" 
"Ultima vară a lui Antim" 
"Scrisori la capătul zilelor" 
"Vârstele raţiunii" 
"Dansul cu cartea" 
"Viaţa obligatorie" 
"Portretul unui necunoscut" 
"Firea lucrurilor" 
"Schiţe despre fericire" 

Gherasim Luca

Ăia din noapte

Tăcere oameni buni!
azi noapte este noaptea nopţilor,
hoţii şi vagabonzii sunt atârnaţi de grinda caselor
şi sinucigaşii din mine sunt sus pe stâlpi, sus.

Ssst, tăcere! azi e noaptea nopţilor,
ssst tăcere!
Lăeţii cu turmele lor trec calmi şi calzi
pe alee sunt brazi
şi lumea-i ascunsă în cripte
ssst, tăcere!
În balonul oraşului mârâie vântul
Închis şi tăcut
balonul se sparge,
toţi hoţii se aruncă şi fură cu toţii
toţi vagabonzii îşi smulg ochii şi-şi întorc şepcile,
sinucigaşii, otrăvurile, stâlpii, etajele,
sforile şi săpunurile,
cuţitele, apele, farmaciile sunt sparte,
lumea umblă nebună
se zbat şi se bat
se muşcă şi mârâie
Numai lăeţii sunt domnii pământului
şi umblă cu turmele calzi cu pletele...

 Cu pasiune

pas pas paspaspas pas
pasppasppas pas paspas
pasul pas falsul pas pasul
paspaspas pas nefast
nefa nefast nefastul pas
paspas pas pasul papà
nefast papà nefastul pasul
paspas pasa paspaspasa
pasa pasa el pasa el pas pas
el pasa pasul pas de papa
de papa pe papa din pas din pasa
pass pasa paşi pe pe
pasul pasi pasi pasi pişați-va pe
papa pe papa pe el pe ea pe
pipa lui papà a papei pişați-va în masa
pass paass pasi paspasi pasa
basul pasi passpasi cu
pasiu pasiu basul jos
pas pasiune basul şi
şi nu do de jos nu
nu nu do pasa pasiupasiune do
nu do nu do nu pasi nu dominați
nu va dominați pasiunile pasive nu
nu va domino pasiu va va
ssis va pasiu nu dodo va
va dominouri de dor
e papacat de dodor
de pas pas nu domi
pas paspasa pasiu
va pas nu do nu do nu va dominați
pase pasiunile va pas va
va pas devo devorante nu do
nu va dominați raț
nu va ra
nu do devorante nu do nu va dominați
raț rațiunile voastre raț rațiuni nu nu
nu va dominați pasiunile rațiuni va
nu dominați va nu va nu do do
minați minați-va națiunile mi dar do
minați nu do nu mi nu nu va raț
rațiunile voastre pasionante de şoareci de pas
pas pasa pasiu minați nu
minați nu pasiunile voastre
raționantele voastre tocani de şoareci devo
devorați-le devo dedo do domi
dominați ast pas ast miros
de tocana de pas de pasa de
pasi de pasigrafie gra fifie
grafie fie de fie
fifie fena fenakiki
fenakisti coco
fenakisticope fifie
fofo fifi foto dodo
dominați do foto mimați fifie
fotomicrografiați-va gusturile
aceşti paduchi coregrafici fifie
ai dezgusturilor voastre ai dezastrelor voastre pas
pas asta pasiu pasiune de za
coco kistico za dezastrele pas
pasi pasi pasipas pasiune
pasiune pasionat nat nat
el s-a nascut de la ne
din nega ga din nega
din negațiune pasiune zgu scu
scuipați scu scuipați pe națiunile voastre scu
din nea el s-a el s-a nascut
pasionat nat el s-a nascut
la înot la nebunie el
s-a nascut la ne la necronatație sau nebunie el
el s-a nascut din ne din nega
nega ga scu scuipați din ne
din ga pas nega negațiune pasiune
pasionat nas pasiunea eu
eu te eu te iubesc eu
eu eu te-am eu tem
eu te iubesc cu pat cu pasiu te iu
eu te iubesc eu eu joc cu pas eu iubesc
pasionat at ap apar
aparea iubi mie mi mi place
sa ap apar at at pas
pasi pasi eeee em
em emersiune pasiune pasionat at eu
eu te eu te iubesc te iubesc
pass passio o pasio pasio o ma mea
mea ma scu scuipați pe rațiuni
marea mea ma me ma te
ma te mea ma mea marea mea te
teribila mea pasiune pasionat
eu te eu teri teribil de pasio eu
eu eu te iubesc te iubesc te iu te
iubesc iubesc besc te iubesc
pasionat at besc eu
te iubesc cu pasiu te iubesc
cu pasiune iubitoare eu
te iubesc te iubesc cu pasiune
eu te eu te iubesc pasionat nat
eu te iubesc pasionat
eu te iubesc cu pasiune te iubesc
eu te iubesc cu pas cu pasiune


(1947, publicat în limba franceza, traducere de Ştefania Mincu, din ant. Avangarda literara româneasca de Marin Mincu, 2006) 

Sfanta impartasanie parasisem uzina la 8 mai destramat ca oricand imbacsit de praf pe strazi langa domni in blanuri printre femei frumoase obosite si destramate si o scarba umeda imi umplea gura doamna aceea frumoasa ma ochise din automobil eram si eu destul de frumos — scuipatul nu se vedea ea purta par ondulat si automobil prezenta mea acolo imbacsita de praf ii provoca o tremurare suava sub ciorap si pana la usa apartamentului ei luxos, automobilul a lunecat usor unde lucrezi, m-a intrebat in timp ce-si scotea mantoul de cateva zile la uzina de gaz esti un baiat voinic si destul de frumos, ai putea castiga mai bine pana ieri timp de sase luni maneam odata la doua zile discutia noastra se putea prelungi la nesfarsit eu scoteam din mine vorbe mirosind a paine, a gaz ea ciripea ca dintr-un pian deschis vorbele asemeni unei romante la moda si cu toate astea felul barbatesc cum se coltura pe oase carnea mea facea sa ne intelegem de minune orele sunt inaintate, sa ne culcam patul mirosea a cald si a curat doamna stia sa faca dragoste mai bine decat vorbea Si mie imi placea parul ei fiindca aveam voie sa-l trag dimineata mi-a spus la revedere, dragul meu 'orele erau 5, la 6 deschide uzina) sa ne vedem diseara la 8, luam impreuna cina langa vorbele mele mirosind a paine, a gaz Pastram o gura plina de scuipat ea a vazut-o, ea s-a speriat doamna aceea frumoasa cu care o noapte intreaga m-am plimbat prin dragoste si automobil, — disparuse ln locul ei rumega o baba zbarcita si cu ochelari care citea de zor pagini din sfanta evanghelie.

Biografie Gherasim Luca

Gherasim Luca (sau Gherashim Luca) (23 iulie 1913 - 9 februarie 1994) a fost un teoretician al suprarealismului şi un poet evreu român, frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze si Félix Guattari. Aderă de foarte tânăr la mişcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, se alătură grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold.

Luca s-a născut la Bucureşti, şi era fiul unui croitor evreu. Vorbea patru limbi, idiş, româna, germana şi franceza.

Din 1938, a călătorit frecvent la Paris, Franţa, unde a intrat repede în cercurile mişcării Suprarealismului. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi accentuarea antisemitismului în România l-au forţat să se autoexileze.

Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artişti suprarealişti, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu şi Dolfi Trost.

La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania şi, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest "Dialectica dialecticii".

Hărţuit în România şi capturat în timp ce încerca să fugă din ţară, auto-intitulatul "étran-juif" a părăsit România în 1952, şi s-a mutat la Paris, prin Israel.

Într-o „lecţie de cubomanie în viaţa de toate zilele” Luca recomanda, pe urmele lui Tristan Tzara: „Alegeţi trei scaune, două pălării, câteva umbrele, câteva pietre, mai mulţi arbori, trei femei goale şi alte cinci bine îmbrăcate, şaizeci de bărbaţi, câteva case, vehicule din toate epocile, mănuşi, telescoape, etc. Tăiaţi totul în bucăţi mici (de exemplu, 6x6) şi amestecaţi-le bine într-o piaţă largă. Reconstituiţi după legile hazardului sau cum vi se năzare şi veţi obţine peisajul pe care vi l-aţi dorit întotdeauna”.

La Paris va colabora cu alţi artişti celebri (Jean Arp, Paul Celan, François Di Dio şi Max Ernst), producând un număr impresionant de colaje, desene, obiecte sau texte-instalaţii.

Din 1967, a citit fragmente din opera sa la Stockholm, Oslo, Geneva, New York City and San Francisco. Documentarul TV din 1988, portretul său realizat de Raoul Sanglas Comment s'en sortir sans sortir, l-a făcut extrem de popular în Europa.

Cu toate acestea, în 1994, a fost evacuat din apartamentul său, sub pretextul unei curăţenii generale. Luca, care a locuit timp de 40 de ani în Franţa, fără nici un fel de acte, a avut o singură reacţie. Pe 9 februarie , la vârsta de 80 de ani, s-a sinucis, sărind în Sena, exact ca prietenul sau, Paul Celan.

Opere publicate in România

* Un loup à travers une loupe, Bucureşti, 1942. Un lup privit printr-o lupă, poem in proză, singurul care a fost publicat, iniţial, in limba română. A fost, mai târziu, tradus chiar de Gherasim Luca în limba franceză. A rămas inedit în Franţa până la ediţia din 1998, cînd a fost publicat la editura Éditions José Corti.

* Roman de dragoste, Colecţia Alge, 1933 (ilustrată de Jules Perahim)

* Fata Morgana, Atelierele Ramuri, 1937

* Quantitativement aimée (Iubită cantitativă), Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), Bucureşti, 1944

* La vampir passif, avec une introduction sur l’objet objectivement offert (Vampirul pasiv, cu o introducere asupra obiectului obiectiv găsit), , Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), Bucureşti, 1945 (cu un portret găsit şi şaisprezece ilustraţii)

* Un lup văzut printr-o lupă, Editura Negaţia Negaţiei, 1945 (ilustrat cu trei vaporizări de Dolfi Trost)

* Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul şi de Marea Moartă, Editura Negaţia Negaţiei, 1945 (ilustrat cu cinci cubomanii nonoedipiene)

* Dialectique de la Dialectique. Message adresee au movement surréaliste international, (Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mişcării suprarealiste internaţionale), în colaborare cu Dolfi Trost, Imprimeria Slova, Colecţia suprarealistă, 1945

* Présentation de graphie colorée de cubomanie et d’objets, exposition, 7 janvier-28 janvier' (Prezentare de grafii colorate de cubomanii şi de obiecte. Expoziţie. 7 ianuarie-28 ianuarie), în colaborare cu Dolfi Trost, Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), 1945

* Les orgies des quanta. Trente-trois cubomanies non-oedipiennes, (Orgiile cuantelor. Treizeci şi trei de cubomanii non-oedipiene), în colaborare cu Dolfi Trost, Colecţia suprarealistă, 1946

* Amphitrite. Mouvements sur thaumaturgiques et non-oedipiennes, (Amphitrita. Mişcări subtaumaturgice şi non-oedipiene), Imprimeria Socec, Colecţia Infra-Noir, 1947

* Le Secret du Vide et du Plein, (Secretul Vidului şi al Plinului), Tipografia Socec, Colecţia Infra-Noir, 1947

* L’Infra-Noir, (Infra-Negrul) în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia suprarealistă, 1946

* Éloge de Malombre, (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia suprarealistă, 1947

Texte publicate în străinătate

* Héros-Limite, Le Soleil Noir, Paris, 1953

* Ce Château Pressenti, Méconnaissance, Paris, 1958 (cu frontispiciu şi gravuri de Victor Brauner; tiraj de 350 de exemplare numerotate)

* La Clef, Poème-Tract, Paris, 1960

* L'Extrême-Occidentale, Éditions Mayer, Lausanne, 1961 (cu 7 gravuri de Jean Arp, Victor Brauner, Max Ernst, Jacques Hérold, Wilfredo Lam, Roberto Matta şi Dorothea Tanning)

* La Lettre, Paris, 1960

* Le sorcier noir, în colaborare cu Jacques Hérold, Paris, 1962

* Présence de l'imperceptible, Franz Jacob, Châtelet, 1962 (cu fotografii ale unor sculpturi kinetice de Pol Bury)

* Sept slogans ontophoniques, Brunidor, Paris, 1963 (cu gravuri de Augustin Fernandez, Enrique Zanartu, Gisèle Celan-Lestrange, Jacques Hérold)

* Poésie élémentaire, Éditions Brunidor, Vaduz, Liechtenstein, 1966

* Apostroph'Apocalypse, Éditions Upiglio, Milan, 1967 (cu 14 gravuri de Wilfredo Lam)

* Sisyphe Géomètre, Éditions Givaudan, Paris, 1967 (cu o sculptură de carte de Piotr Kowalski)

* Droit de regard sur les idées, Éditions Brunidor, Paris, 1967

* Déférés devant un tribunal d'exception, Paris, 1968

* Dé-Monologue, Éditions Brunidor, Paris, 1969 (cu 2 gravuri de Micheline Catty)

* La fin du monde, Éditions Petitthory, Paris, 1969 (cu un frontispiciu de Micheline Catty şi 5 desene de autor)

* Le Tourbillon qui repose, Critique et Histoire, 1973

* Le Chant de la carpe, Le Soleil Noir, Paris, 1973 (cu o sonogramă si o sculptură de Piotr Kowalski)

* Paralipomènes, Le Soleil Noir, Paris, 1976 (cu o cubomanie de autor)

* Théâtre de Bouche, Criapl'e, Paris, 1984 (cu o gravură şi 8 desene de Micheline Catty)

* Satyres et Satrape, Éditions de la Crem, Barlfeur, 1987

* Le Cri, Éditions Au fil de l'encre, Paris, 1995

Alte opere

* La proie s'ombre, Éditions José Corti, 1991

* La voici la voie silanxieuse, Éditions José Corti, 1997

* Levée d'écrou, Éditions José Corti, 2003

Filmografie

* Comment s'en sortir sans sortir (1988), regizat de Raoul Sangla, film in care Gherasim Luca recită 8 dintre poemele sale .

ASEMĂNARE...

(În amintirea mamei)

Cât mi-am dorit să fiu așa ca tine

Cu ochii verzi și ten trandafiriu!

Aveam atâta admirație în mine

Încât nici nu voiam să știu,

Că noi, de fapt, n-am semănat deloc;

Eu sunt înaltă și creolă, foc,

Iar tu, mignonă, veselă păpușă

Cu hainele ce îți veneau mănușă.

Eram pe stradă mândră lângă tine,

Iar tu mergeai mișcând o mână, lin

Și toți bărbații cu priviri senine

Adulmecau parfumul tău cel fin.

Acuma, după ani de așteptare...

Mă uit distrată pe la o vitrină

Și ce să vezi: figura ta apare

Mergând agale și mișcând din mână.

Imaginea se mișcă și clipește;

Aceleași trăsături, trup pirpiriu.

Un singur lucru totuși îi lipsește:

N-am ochii verzi și ten trandafiriu!

                Sanda Elena Dicu

                06.02.2016

TEATRU/FILM 9 Februarie

Dacii

Sergiu Nicolaescu - Dacii (1967) [Film Complet HQ]: http://youtu.be/HQOijvucerA.

Dostoevski: "Crimă şi pedeapsă", "Idiotul", "Fraţii Karamazov", "Demonii"

Dostoievski – Idiotul sau Inocența Iubirii (Teatru Radiofonic): 

Dostoievski - Jucătorul (Teatru Radiofonic): 

Pestera din Salamanca - Miguel de Cervantes Saavedra 1966

Anecdota Provinciala - Alexander Vampilov

Batranul gelos, Codosul vaduv Pa - Miguel de Cervantes Saavedra

SFATURI UTILE 9 Februarie

REMEDIU NATURIST PENTRU VEDERE

Academicianul rus Vladimir Filatov le-a dat pacientilor sai aceasta bautura pe baza de miere in timpul spitalizarii, iar toti cei care au consumat-o au fost uimiti de rezultat.

In timpul anilor '50, la Clinica de Oftalmologie, pe langa tratamentul obisnuit si terapia medicala, oftalmologul si chirurgul Vladimir Filatov si-a sfatuit pacientii sa prepare un amestec specific medicinei alternative, pentru a putea sa-si imbunatateasca vederea si pentru a putea preveni viitoare afectiuni

Iata mai jos reteta lui!

Ingrediente 

- 500 de grame de nuci pisate

- 300 de grame de miere

- sucul de la 3-4 lamai

Mod de preparare si consum

- Adauga intr-un recipient din sticla (borcan incapator) toate ingredientele si amesteca-le bine. Dupa ce ai obtinut un preparat omogen, remediul este gata pentru consum. Se pastreaza la frigider, avand grija ca recipientul sa fie inchis ermetic;

- Consuma 3 linguri pe zi timp de 30 de zile consecutive;

- Prima lingura dimineata inainte de micul dejun;

- Cea de-a doua lingura cu 30 de minute inainte de pranz;

- Ultima lingura seara inainte de cina.

Rezultatele se vor resimti dupa 30 de zile de consum! 

Pentru mentinerea in parametri optimi a vederii, acest amestec trebuie consumat regulat!

Un articol de Cristian Iacov 

Acest articol este oferit sub licenta Creative Commons. Il puteti republica oriunde incluzand autorul, sursa si sa lasati toate link-urile intacte.

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 9 Februarie

BANCURI TARI 

GÂNDURI PESTE TIMP 9 Februarie

O poveste care trebuie citită în special de cei tineri:

CÂINELE CEL BĂTRÂN

Poveste dedicată celor care se consideră "tineri de suficient de multă vreme" Un domn mai în vârstă se hotărăşte să meargă la un safari în Africa. Îl duce cu el şi pe câinele său bătrân pentru a-i fi companie. Într-o zi, câinele se bucură să alerge după fluturi, până când îşi dă seama că s-a rătăcit. În timp ce adulmeca urmele ca să găsească drumul, vede un leopard alergând spre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca. Câinele bătrân îşi zice:"Văleu! Sunt terminat!", dar observă în vecinătate nişte resturi de oase şi punându-se cu spatele la leopardul care se apropia începe repede să roadă oasele cu poftă. Când să sară leopardul pe el, câinele bătrân exclamă: "Acest leopard a fost cu adevărat delicios! Oare unde mai găsesc unul?" La auzul acestor vorbe leopardul se opri brusc, speriat, şi fugi de acolo, gândind: "Ufff! Era cât pe ce! Câinele ăsta bătrân aproape că mi-a venit de hac!" În tot acest timp, o maimuță care a privit întreaga scenă dintr-un copac se întrebă cum ar putea profita de ceea ce știa pentru a obţine protecție din partea leopardului. Alergă repede după leopard, dar câinele bătrân văzând-o că fuge cu viteză maximă, își dă seama că maimuţa pune ceva la cale. Maimuța îl ajunge din urmă pe leopard şi îi povesteşte despre viclenia câinelui. Tânărul leopard, furios că a fost păcălit, zice: "Hai, maimuță, sări pe spatele meu și vei vedea ce păţeşte cel care vrea să mă înșele!" Câinele bătrân vede leopardul cu maimuța în spinare și se întreabă neliniștit: "Ei, acuma ce mă fac?!" Se puse din nou cu spatele la atacatori și se comportă ca și cum nu i-ar fi văzut. Când aceştia ajunseră destul de aproape de el, strigă cu ciudă: "Unde-i afurisita aia de maimuţă?! De-o oră am trimis-o să-mi aducă un alt leopard !!!" Morala: Nu râde de cei în vârstă! Vârsta şi rafinamentul întrec întotdeauna puterea și tinereţea. Spiritul și înţelepciunea se dezvoltă doar odată cu experiența.