11 MAI 2018

HRISTOS A ÎNVIAT!

ISTORIE PE ZILE 11 Mai

Evenimente

· 330: Este inaugurat solemn de imparatul Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii grecesti Byzantion, care data din sec VII i.I.Hr., Orasul Constantinopol, ca noua capitala a Imperiului roman de Rasarit. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”). În anul 1453 orasul a trecut sub stăpânire turcească, fiind redenumit de otomani Istanbul. A fost sfarsitul existentei Imperiului Bizantin.

· 868: Este scrisa Sutra de Diamant, provenita din China, datata la 11 mai 868. A fost descoperita la Dunhuang in China si se afla in prezent la British Library , fiind cea mai veche opera tiparita cunoscuta din lume. Manuscrisele de la Dunhuang sunt documente care dateaza din secolele V-XI si au fost gasite in 1900 in Grotele din Mogao din nord-vestul Chinei de calugarul Wang Yuanhu, care le-a vandut arheologului englez Aurel Stein (originar din Ungaria) si lingvistului francez Paul Pelliot. Au fost descoperite pana astazi aproape 300 de mii de documente datate intre secolele V si XI d.Hr. care includ subiecte din domenii diferite: istorie, teologie, matematica, astronomie, astrologie. Documentele religioase se refera la budism, taoism, iudaism si crestinism-nestorian, fiind o sursa importanta de studiu a religiilor, istoriei, lingvisticii si caligrafiei. Marea majoritate a acestor documente sunt scrise in chineza clasica , dar si in tibetana,sanscrita,uigura si alte limbi. In 1961 Biblioteca Naţională din Pekin a anunţat oficial că Diamond Sutra a fost printată în anul 868 şi devine astfel cea mai veche carte tiparită din lume.

· 1529: Înainte de aceasta dată s-a încheiat un acord între Ioan I Zapolya și domnul Moldovei, Petru Rareș (1527–1538; 1541–1546); Petru Rareș a primit domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna în schimbul ajutorului acordat împotriva lui Ferdinand de Habsburg. Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă. Ioan Zapolya (maghiară Szapolyai János sau Zápolya János) (n. 1487 – d. 22 iulie 1540) a fost voievod de Transilvania între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei. El a fost fiul lui Ștefan Szapolyai și al prințesei Hedvig din Cehia. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de nobili unguri care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susținut ca nici un străin să nu poată fi ales ca rege al Ungariei. Pretendentul străin era Ferdinand de Habsburg. După moartea lui Ioan Zapolya, soția sa Isabella Jagiełło (Izabella în limba maghiară) a ridicat pretenții la tron, între 1556 și 1559.

· 1647: Peter Stuyvesant debarca in Manhattan (in actualul New York) este numit guvernator general al teritoriului Noua Olanda, inlocuindu-l pe William Kieft.

· 1672: In timpul razboiului franco-olandez, armatele regelui Ludovic al XIV al Frantei invadeaza Tarile de Jos. Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.

· 1784: Limba germană a fost introdusă printr-o lege speciala semnata de de împăratul Iosif al II-lea, ca limbă oficială în Transilvania, care înlocuia limba latină folosită până atunci ca limbă oficială in acest principat.

· 1830: Este pusă piatra de temelie a Catedralei Naşterea Domnului din Chişinău, in Basarabia ţaristă, conceputa de arhitectul A.I.Melnicov. Concomitent cu înălţarea Catedralei, în faţa ei, la o depărtare de 40 metri este ridicată o clopotniţă cu 4 niveluri, care a fost dărîmată în noaptea de 22 pe 23 decembrie 1962 de către sovietici. La 15 octombrie 1836 Catedrala a fost sfinţită și începe să funcționeze.

· 1866: Prima zi ca domnitor a lui Carol I al României, după ce fusese încoronat cu o zi mai devreme.

· 1867: A fost garantată, prin Tratatul de la Londra, independența și neutralitatea Marelui Ducat de Luxemburg.

· 1877: Guvernul Romaniei a sistat plata tributului catre Turcia, iar suma, in valoare de 914.000 de lei, a fost pusa la dispozitia Ministerului de Razboi.

· 1886: A fost inaugurata, în fata Universitatii din Bucuresti, statuia carturarului iluminist Gheorghe Lazar, fondatorul primei scoli in limba romana din Bucuresti. Monumentul de marmura este opera lui Ion Georgescu, viitorul profesor al lui Constantin Brancusi, la mai mult de o jumatate de secol de la moartea lui Lazar.

· 1911: O echipa de gimnasti romani a participat la concursul international de gimnastica de la Torino, cucerind medalii de argint; prima participare pe plan international a unei echipe romanesti.

· 1923: Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.

· 1931: Conferinta sefilor Statelor Majore ale tarilor semnatare ale Micii Intelegeri, desfasurata la Bucuresti, a definitivat textul Conventiei militare unice a Micii Intelegeri. Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă), a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state semnatare, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor. Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München. In conformitate cu prevederile aliantelor politice intre cele trei state, s-au semnat ulterior conventii militare bilaterale, prin care statele respective se angajau sa-si acorde ajutor militar in eventualitatea cand unul sau altul dintre ele ar fi fost atacat fara provocare de Ungaria. Conventia militara dintre Romania si Iugoslavia, semnata la 23 ianuarie 1922, prevedea la articolul 2, ajutorul reciproc al celor doua tari in ipoteza ca una din ele ar fi fost atacata de Bulgaria, iar articolul 3 al acestei conventii, prevedea si sprijinul reciproc al celor doua tari, in eventualitatea ca una din ele ar fi fost atacata concomitent de forte armate bulgare sau ungare. Statele care alcatuiau Mica Intelegere au semnat, la 14 septembrie 1923, la Praga, Conventia militara in trei, care anula documentele bilaterale, preluand, insa, cu unele modificari, prevederile acestora. Astfel, alianta opunea agresorului 18 divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie, 3 divizii de artilerie si 14 divizii escadrile aviatie.

· 1939: Se semneaza acordul economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizații comerciale engleze în România, înființarea de zone libere în porturile românești etc.

· 1947 În această zi pe circuitul din Piacenza Ferrar îşi face debutul în curse ca şi constructor independent în motorsport. Până atunci Enzo Ferrari mai pregătise modele de curse dar pentru circuit şi după Al Doilea Război Mondial a hotărât să îşi facă propria marcă pentru a îşi adjudeca victorii pe circuit în nume propriu. Debutul s-a consemnat, aşa cum spuneam mai sus, pe Circuito di Piacenza cu legendarul Franco Cortese la volan. Dar cele două maşini Ferrari 125 S aflate în cursă nu au reuşit să termine, Cortese având un accident, iar celălalt bolid probleme la motor. A fost, astfel, un debut cu ghinion pentru Ferrari pe circuit dar a fost doar o chestiune până când au găsit succesul. Prima victorie Ferrari a venit două săptămâni mai târziu în Marele Premiu al Romei, fiind adusă de Cortese. De atunci victoriile s-au ţinut lanţ pentru Ferrari, fiind cea mai veche echipă supravieţuitoare care a participat într-un Grand Prix (în 1948) şi cea mai de succes echipă de Formula 1 având 15 titluri la piloţi şi 16 la constructori.

· 1947 - Tot în aceeaşi zi în care Enzo Ferrari îşi vedea visul împlinit, B.F. Goodrich prezenta prima anvelopă fără cameră, o inovaţie care avea să facă automobilele mai sigure şi mai eficiente. Compania americană a lucrat trei ani pentru a perfecţiona anvelopa care să reţină aerul fără să necesite o cameră adiţională (destul de periculoasă pentru pericolul de explozie pe care îl prezenta datorită temperaturii sau frecării). Primele astfel de pneuri au fost introduse pe maşinile de Poliţie şi cele Taxi, în 1952 Goodrich primind patentul pentru această invenţie. În 1955 multe automobile au preluat ca şi standard această inovaţie, conform articolelor vremii, un automobil care rula cu noile anvelope era cu 25% mai eficient în privinţa consumului de combustibil.

· 1949: A apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, va apărea un decret privind organizarea radioficării în RPR)

· 1949: Israelul a fost primit în ONU.

· 1949: Siamul și-a schimbat pentru a doua oară denumirea în Thailanda, denumire pe care o poartă și astăzi și care la acea vreme fusese deja neoficial în uz de zece ani.

· 1950: A avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, în regia lui Nicolas Bataille, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, academician

· 1955: Au inceput lucrarile Conferintei de la Varsovia, in cadrul carora a fost creat Tratatul cu acelasi nume. Principalul obiectiv al pactului de la Varșovia era de a asigura securitatea imperiului sovietic și obediența statelor-statelit. Astfel, clauza cheie a tratatului asigura controlul Moscovei asupra Europei de Est, acordându-i acesteia dreptul de a-și păstra trupele staționate pe teritoriul „aliaților” săi. Tratatul urma să rămână în vigoare timp de 20 de ani sau până la semnarea unui pact de securitate Est-Vest; astfel, el a fost reînnoit în 1975, apoi din nou în 1985. Delegația sovietică de la Varșovia a fost condusă de premierul Nikolai Bulganin, însoțit de ministrul de externe Molotov și mareșalii Jukov și Konev. Au mai fost prezenți, din partea URSS, premierii Ucrainei, Bielorusiei și ai statelor sovietice baltice, precum și un general din Republica Populară Chineză, în calitate de observator. Tratatul a fost semnat de Uniunea Sovietică și șapte state est-europene: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia și România, toate reprezentate de la Varșovia de premierii și miniștrii de externe. Singura țară europeană comunistă europeana care nu a fost prezenta era Iugoslavia, ale cărei relații cu Uniunea Sovietică erau încă tensionate, în urma rupturii din 1948.

· 1956: România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11 aprilie 1919, OIM era o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor; (din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). Intre anii 1946 şi 1956 România nu mai participase la lucrările OIM.

· 1960: Capturarea lui Adolf Eichmann de către Mossad. Otto Adolf Eichmann (n. 19 martie 1906, Solingen, Imperiul German – d. 31 mai 1962, închisoarea din Ramla, Israel) a fost un nazist german, cu gradul de Obersturmbannführer-SS. A organizat și condus Soluția finală – exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. În Procesele de la Nürnberg a fost condamnat la moarte în contumacie ca mare criminal de război. Prins de Mosadul israelian a fost rejudecat la un tribunal din Ierusalim, condamnat la moarte prin spânzurare și executat la închisoarea din Ramla.

· 1967: Politicianul grec Andreas Papandreu, este aruncat in inchisoare in Atena de catre junta militara instaurata la putere in Grecia, in urma unei lovituri de stat.

· 1968: A început construcția primului autoturism românesc, Dacia 1100. Uzina a fost construită incepand cu 1966 într-un timp record de un şi jumătate, şi avea o capacitate de producţie de 55.000 de bucăţi pe an. În cinstea zilei de 23 august 1968 a început si producţia de serie.

· 1984: Tranzitarea Pământului peste Soare așa cum se vede de pe Marte. Acest fenomen are loc atunci când planeta Pământ trece între Soare și Marte, acoperind o mică parte a discului Soarelui pentru un observator de pe Marte. În timpul unui tranzit, Pământul ar fi vizibil de pe Marte ca un mic disc negru care se deplasează peste fața Soarelui. Următoarea tranzitare va avea loc la10 noiembrie 2084.

· 1990: Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) și-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai in Romania. CPUN fusese constituit la 9 februarie 1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. Era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

· 1991: A fost semnat, la Bucuresti, Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria privind stabilirea unui „regim de cer deschis”.

· 1994: La Strasbourg, in cadrul Sesiunii Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei, Teodor Melescanu, ministul de externe al Romaniei, a semnat Protocolul 11 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, considerat document cheie al Conventiei si care prevede, printre altele, dreptul cetatenilor de a se adresa Curtii Drepturilor Omului.

· 1995: La Palatul Europei din Strasbourg, Romania a fost prima tara care a depus la Consiliul Europei instrumentele de ratificare a Conventiei-cadru privind minoritatile nationale.

· 1995: Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a hotarat prelugirea, pe termen nelimitat, a Tratatului de Neproliferare Nucleara, semnat in urma cu 25 de ani.

· 1996: Într-o singură zi mor opt persoane în timpul încercări ascensiunii muntelui Everest.

· 1999: Legea privind accesul la propriul dosar de Securitate si deconspirarea Securitatii ca politie politica a intrat in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor a Romaniei, dupa ce, timp de 16 luni, s-a aflat la Senat, iar pentru o perioada de sapte luni a fost analizata in Comisiile juridica si de aparare ale Camerei.

· 2000: Al dilea razboi in Cecenia. Fortele nationaliste cecene ataca armata rusa in republica vecina Ingusetia.

· 2004: Posturile arabe de televiziune Al Jazeera și Al-Arabiya au difuzat secvențe video care fac parte dintr-un material preluat de pe un sit islamist, înregistrat cu decapitarea ostaticului american Nicholas Berg de către cinci teroriști.

· 2010: David Cameron devine prim-ministru al Regatului Unit în urma discuțiilor dintre conservatori și liberali democrați și formează prima coaliție de guvernământ din UK de la al Doilea Război Mondial.

Nașteri

· 1366: S-a nascut Ana de Bohemia, din Casa de Luxemburg, prima soție a regelui Richard al II-lea al Angliei; (d. 1394). A fost fiica imparatului Imperiului romano-german Carol al IV-lea, rege al Boemiei și a Elisabetei de Pomerania.

· 1571: Niwa Nagashige, războinic japonez (d. 1637)

· 1720: Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, aventurier german (d. 1797)

· 1722: Petrus Camper, anatomist olandez (d. 1789)

· 1733: Prințesa Victoria a Franței, fiică a regelui Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1799)

· 1752: Johann Friedrich Blumenbach, antropolog german (d. 1840)

· 1763: János Batsányi, poet maghiar (d. 1845)

· 1799: John Lowell, filantrop american (d. 1836)

· 1801: Henri Labrouste, arhitect francez (d. 1875)

· 1830 - S-a născut Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist român.

· 1855 - S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m.28.08.1914).

· 1857: Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei, fiul Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (d. 1905)

· 1858 - S-a născut scriitorul Carl Hauptmann (m.04.02.1921).

· 1859: Aurel Stodola, inginer, fizician și inventator slovac (d. 1942)

· 1875: Harriet Quimby, aviator american (d. 1912)

· 1881: Theodore von Kármán, fizician maghiar (d. 1963)

· 1884 - S-a născut Alma Gluck (Reba Fiersohn), cântăreaţă americană de origine română (m.27.10.1938).

· 1885 - S-a născut King (Joseph) Oliver, compozitor şi sef de orchestră de jazz american (m.08.04.1938).

· 1888: Irving Berlin, compozitor american (d. 1989)

· 1890: Woodall Rodgers, primar al orașului Dallas, Texas (d. 1961)

· 1892: Margaret Rutherford, actriță engleză (d. 1972)

· 1894: Martha Graham, dansator și coregraf american (d. 1991)

· 1904: S-a nascut Salvador Dali, pictor, grafician si scriitor spaniol. Reprezentant stralucit al suprarealismului. A realizat ilustratii de carte, costume si decoruri pentru balete si filme. A scris numerose eseuri si autobiografiile „Viata secreta a lui Salvador Dali” si „Jurnalul unui geniu”. A atras atentia mass-media datorita aparitiilor sale excentrice. A inceput sa picteze de mic, iar in 1921 a inceput cursurile Academiei de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, dar a fost exclus la scurt timp dupa ce si-a incitat colegii la actiuni de protest. A plecat la Paris in 1926, unde i-a cunoscut pe Pablo Picaso, Joan Miro, Andre Breton. Tot aici si-a cunoscut viitoarea sotie, Gala Diaconov, pe atunci sotia poetului Paul Eluard. S-a stabilit apoi la New York, unde a atras atentia nu numai prin opera sa, ci si prin modul excentric in care se manifesta in public. Ultima parte a vietii si-a petrecut-o in localitatea natala, Figueras, unde s-a si stind din viata la 23 ianuarie 1989.

· 1905 - S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetarilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrari si studii; de numele sau se leaga introducerea în biologie a conceptului de "biocuanta"; membru al Academiei Române (m.30.06.1989). În 1929 a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţe Naturale, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. În 1930 şi-a început activitatea didactică, în calitate de asistent la Catedra de Fiziologie generală şi comparată, de la aceeaşi facultate. În 1938, şi-a susţinut doctoratul în ştiinţe naturale la Universitatea din Iaşi, cu o teză privind fiziologia ficatului, iar apoi, în perioada 1938-1939, şi-a desăvârşit specializarea în domeniul fiziologiei animale la Universitatea din Göttingen (Germania), sub îndrumarea renumiţilor fiziologi H. Rein, E. Lehnartz şi R. Pohl. În 1947 a devenit profesor titular la Catedra de Fiziologie animală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, predând cursuri de fiziologie animală comparată şi ecologică până în 1975, când a devenit profesor consultant. De numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”. A fost membru titular al Academiei Române din 1974, fiind iniţial secretar al Filialei din Iaşi şi apoi preşedinte al acesteia (1974-1989). De asemenea, a fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate şi i s-au decernat multiple titluri onorifice, diplome, ordine şi medalii. Şi-a continuat activitatea până în ultima clipă, când a încetat din viaţă la 30 iunie 1989.

· 1905: S-a nascut Mihail Șolohov, scriitor sovietic, laureat al Premiului Nobel; (d. 1984). Mihail Alexandrovici Șolohov, (n. 11 mai 1905 – d. 21 februarie 1984), a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Motivația Juriului Nobel:
„…pentru forța artistică și integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viața poporului rus …”

· 1907: Rose Ausländer, poetă germană din Cernăuți (d. 1988)

· 1909: Herbert Murrill, compozitor englez (d. 1952)

· 1911: Phil Silvers, actor și comediant american (d. 1985)

· 1912: Foster Brooks, actor și comediant american (d. 2001)

· 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina), actriţa şi profesoara de actorie din România, de origine evreiasca, Beate Fredanov; (m. 20 martie 1997 la Düsseldorf, in Germania). A absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Viena (promoţia 1933). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A interpretat roluri in filmele „Fii cuminte, Cristofor!„; (TV) / (1967), „Trecătoarele iubiri”; (1974),
„Bietul Ioanide”; (1980).

· 1914: S-a nascut Haroun Tazieff, celebru vulcanolog francez; (d. 1998).

· 1916: Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 2002)

· 1918: Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1988). Richard Phillips Feynman – (n. 11 mai 1918 – d. 15 februarie 1988), a fost un fizician american. Richard Feynman a fost unul dintre fizicienii secolului 20 care a exercitat o influență semnificativă, nu numai în fizică, dar și în alte domenii ale cunoașterii umane. Este unul dintre cei care a extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice. A participat la Proiectul Manhattan și a fost membru al comisiei de investigare a dezastrului navetei spațiale Challenger. „Ce nu pot crea, nu înțeleg” —Richard P. Feynman

· 1924: Antony Hewish, astronom englez, laureat al Premiului Nobel

· 1924: S-a născut in localitatea Iclănzel, jud. Mureș, poetul, traducătorul şi publicistul Aurel Gurghianu; (m. 1987). A decedat la 28 septembrie 1987, in orasul Cluj-Napoca. A fost asociat cu gruparea de la revista clujeană Steaua.

· 1926: Horia Colan, inginer român

· 1926 - S-a născut enologul Valeriu D. Cotea; timp de peste 20 de ani (1976-2000) a reprezentat România la Oficiul International al Viei si Vinului (OIV) cu sediul la Paris; membru al Academiei Române.

· 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; (m. 2008). A urmat în perioada 1945–1949 cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept din București. Între 1947–1948 a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formațiile artistice ale Armatei. În perioada 1950–1951 a urmat cursuri de perfecționare la Academia de Film din București. Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Național din Iași (1952–1953), a activat ca regizor și director la mai multe teatre din țară: Teatrul Alexandru Davila din Pitești (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroșani (1958–1959), Teatrul din Constanța (1959–1967), Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani (1974–1977), Teatrul Fantasio din Constanța (1991–1994), Teatrul din Galați (1995–1996), Teatrul din Reșița (1996–1997), Teatrul Bacovia din Bacău (1999–2000). În perioada 1977–1994 a fost angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.

· 1930: Edsger Dijkstra, informatician olandez (d. 2002)

· 1931: S-a născut in localitatea Cerneţi-Mehedinţi, prozatorul Laurenţiu Cerneţ (pseudonimul lui Laurenţiu Bobleanţă). A fost elev la Liceele Militare „D. A. Sturdza” din Craiova si Liceul „Traian” din Turnu-Severin, dupa care a urmat Liceul seral la Timişoara (1950–1951) si Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, la Universitatea din Timişoara (1968–1973). A fost funcţionar la C.F.R., om de serviciu, contabil, redactor revista „Orizont” (1971–1979). A colaborat la: „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Urzica”, „Tvaranie” (Titograd), „Bagdala” (Crusevac), „Ahoj na sobotu” (Praga), „Luceafărul”, „Literatorul”, „Meridianul Timişoara”, „Anotimpuri literare”, „Amfitrion”, „Banatul”, „Pardon”, „Orient Latin”, „Delvilag” (Szeged), „Păcală” etc. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1978), Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997, 1999), Diploma de onoare „Opera Omnia” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (2001).

· 1933: S-a născut la Orăștie, în județul Hunedoara, Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA; (m. 2009). A urmat cursurile de Regie Film la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, pe care le-a absolvit în 1955, devenind regizor. În 1954 a turnat un prim film, „Aurel Vlaicu – Povestire cinematografică” după un scenariu de Eugenia Busuioceanu, dupa care a făcut filmul „Blanca”, în colaborare cu Constantin Neagu, în 1955, prima ecranizare după o operă de Mihai Eminescu. Au urmat două filme făcute împreună cu regizorul Mircea Drăgan, „Dincolo de Brazi”, în 1957, și „Setea”, în 1960. Tot regizorului Mihai Iacob îi revine și meritul de a fi făcut și prima biografie din cinematografia românească, filmul „Darclée”, turnat în 1960, după viața cântăreței de renume mondial Haricleea Darclee, cu Silvia Popovici în rolul principal, alături de Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Critea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Eugenia Popovici., care a vea să devină și cel mai cunoscut film al său, cu care a reprezentat România la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, în 1961. În 1961 a făcut iarăși un film în colaborate, „Celebrul 702”, împreună cu Alexandru Mirodan, căruia îi apartine piesa. Este vorba de o lovitura data de niste gangsteri, într-o tara fictiva „Alergica”, vina fiind data pe Kid, care ajunge la puscaria „Bing-Bing”, dar scapa de scaunul electric, fiindca scrie o carte etc., aluzii si paralele foarte stravezii la America… cu actorii: Ilarion Ciobanu… În 1963 toarna filmul „Strainul”, dupa romanul scriitorului Titus Popovici, cu Radu Beligan, Colea Rautu, Flavia Buref. Apoi mai turnat si episodul „Întoarcerea” din filmul „De trei ori Bucuresti” în 1967. A fost nu numai profesor de regie la IATC, si începând din 1966, si Secretar de Partid la Studiourile Buftea. Participa, în 1968 la doua filme în colaborare, într-o coproductie cu regizorul vest-german Wolfgang Liebeneiner, „Moarte lui Joe, Indianul” din „Die Ledertrumpf-Erzählungen” dupa autorii americani James Fenimore Cooper, respectiv „Tom Sawyer”, dupa Mark Twain. Mai toarna doua filme, „Castelul Condamnatilor” împreuna cu Nicolae Țic și Mircea Drăgan în 1970, și „Pentru ca se iubesc” în colaborare cu Ion Omescu, în 1971. Cu ocazia unei calatorii de documentare în SUA cere însa azil politic, si ramâne acolo, stabilindu-se la Los Angeles, spre surprinderea tuturor. A murit pe 5 iulie 2009, la 76 de ani, la Los Angeles.

· 1935 - S-a născut Don Howard, cântăreţ american.

· 1938 - S-a născut Carla Bley (Borg), pianistă, vocalistă, compozitoare şi şefă de orchestră de jazz americană.

· 1940: S-a născut în satul Limpeziş, judeţul Buzău, poetul şi publicistul Gheorghe Istrate. Si-a facut debutul in poezie in anul 1956 în ziarul „Viaţa Buzăului”. Câţiva ani a fost respins de la examenele de admitere în învăţământul superior (Bucureşti, Iaşi), din cauză de dosar politic. A fost o vreme e bibliotecar comunal, apoi cursant al Şcolii post-liceale de biblioteconomie şi îndrumători culturali din Bucureşti, de unde este exmatriculat „definitiv, pentru nesinceritate în completarea documentelor de cadre!”. Îşi va irosi tinereţea timp de cinci ani în şcoli şi funcţii de impiegat de mişcare CFR, dar şi în agricultură. In timp ce se afla incorporat pentru serviciul militar, a participat la un concurs naţional de poezie al revistei „Viaţa militară” si obţine Premiul I pe ţară. E transferat urgent la Bucureşti în unitatea CFR a Gării de Nord şi prezentat lui Tudor Arghezi (21 mai 1963), la aniversarea maestrului. Arghezi l-a intuit brusc şi i-a acordat autografe. S-au făcut fotografii şi un film documentar care a fost rulat îndelung în toate cinematografele din ţară. Prin ordin direct al ministrului Forţelor Armate, i s-a aprobat cererea de a susţine un nou examen de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română din capitală. Reuşeşte şi obţine bursă pentru toţi cei cinci ani de studiu – şi e lăsat la vatră. Va fi coleg de an cu Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Dorin Tudoran, Florin Manolescu, Liviu şi Dorina Grăsoiu, Tia Şerbănescu, Şerban Codrin, Florin Paraschiv şi alţii. Are întâlniri repetate cu T. Arghezi (1964-1965). Isi ia licenţa în Litere, cu nota maxima in 1968. A lucrat în presa centrală („Scânteia tineretului”, „Radio-televiziunea şcolară”, „Tribuna României”) si a fost redactor-şef al revistei „Curierul românesc”, periodic fondat chiar de el, cu apariţie vreme de 15 ani, începând din 30 decembrie 1989, şi difuzat în peste 70 de ţări ale lumii. A lucrat la Fundaţia Culturală Română (devenită ulterior Institutul Cultural Român), încă de la înfiinţare, sub preşedinţia lui Augustin Buzura (1990-2005). A participat în grupul lui Mircea Dinescu la emisiunile in direct de la Televiziunea Română, în zilele de 22-23 dec. 1989, ulterior refuzând titlul de „Erou al Revoluţiei…”, pe care şi l-au arborat atâţia alţii la butonieră şi la destinul lor mincinos. E Cetăţean de onoare al oraşului Buzău. Face parte, de câteva stagii, din Consiliul de conducere al USR. Printre altele, este laureat al Premiului „Mihai Eminescu” – pentru poezie – al Academiei Române (2000). S-a stabilit in Germania unde este membru al „Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern” – asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilorsai, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene.
Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost preşedinte permanent al juriului celor 13 ediţii ale Concursului naţional de creaţie literară „V.Voiculescu” –din Buzău. A publicat articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi „Curierul Romanesc”, in revista Asociatiei, „Observator-München”, „Adioletea” (apare cu sprijinul fundatiei „Amprenta” – Buzau) etc.

· 1941: Eric Burdon, cântăreț britanic (The Animals)

· 1941 - S-a născut scriitorul Crişu Dascălu.

· 1942: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul al Greciei

· 1943 - S-a născut Les Chadwick, basist britanic (Gerry & The Pacemakers).

· 1946: Robert Jarvik, medic și inventator american

· 1946: Plume Latraverse, cântăreț și muzician canadian

· 1946: Flavius Domide, fotbalist român

· 1947: Butch Trucks, toboșar american (The Allman Brothers Band)

· 1948: Shigeru Izumiya, muzician folk japonez

· 1948: Nirj Deva, politician britanic

· 1950: Jeremy Paxman, jurnalist și autor britanic

· 1950: Dane Iorg, jucător american de base-ball

· 1952: Shohreh Aghdashloo, actriță iraniană

· 1952: Frances Fisher, actriță americană de origine engleză

· 1963: S-a nascut Natasha Richardson, actriță britanică de teatru și film (d. 2009). Natasha Jane Richardson (n. 11 mai 1963 – d. 18 martie 2009) a fost o actriță britanică, cunoscută pentru rolurile ei din filme și piese de teatru. A fost căsătorită cu actorul Liam Neeson și a fost fiica actriței Vanessa Redgrave și a regizorului Tony Richardson. Natasha Richardson a decedat la data de 18 martie 2009 în urma contuziilor craniene cauzate de un accident de schi.

· 1964: John Parrott, jucător englez de snooker

· 1964: Katie Wagner, reporter american de televiziune

· 1965: Greg Dulli, muzician american

· 1966: Christoph Schneider, toboșar german (Rammstein)

· 1977: Mihai Covaliu, scrimer și antrenor român de scrimă

· 1977: Janne Ahonen, săritor finlandez cu schiurile

· 1978: S-a nascut Laetitia Casta, supermodel și actriță franceză. Laetitia Marie Laure Casta (n. 11 mai 1978, Pont-Audemer) este o actriță și fotomodel francez. Ea a apărut în peste 100 de coperte a unor reviste populare ca Cosmopolitan, Vogue, Rolling Stone, Elle și Glamour și a făcut modelling pentru designeri ca Yves Saint Laurent, Jean-Paul Gaultier, Chanel, Ralph Lauren, Tommy Hilfiger, J. Crew, Louis Vuitton, Givenchy, Roberto Cavalli, Lolita Lempicka și Vivienne Westwood.

· 1978: Romeo Stancu, fotbalist român

· 1984: Andres Iniesta, fotbalist spaniol

· 1987: Monica Roșu, gimnastă română

· 1989: Giovani dos Santos, fotbalist mexican

· 1999: Sabrina Carpenter, cântăreață și actriță americană

Decese

· 912: A murit împăratul bizantin Leon al VI-lea (n.19 octombrie 866). A fost educat de patriarhul Photios si a domnit de la 29 august 886 pana la moartea sa, fiind supranumit „cel intelept”, datorita lucrarilor sale de drept si arta militara.

· 1304: Mahmud Ghazan, conducător mongol (n. 1271)

· 1310: In Franta sunt arsi pe rug, fiind acuzati de erezie, 45 de cavaleri templieri.

· 1610: Matteo Ricci, misionar iezuit italian (n. 1552)

· 1708: Jules Hardouin Mansart, arhitect francez (n. 1646)

· 1723: Jean Galbert de Campistron, dramaturg francez (n. 1656)

· 1777: George Pigot, Baronul Pigot, guvernator britanic de Madras (n. 1719)

· 1778: A murit William Pitt cel Bătrân, prim-ministru al Marii Britanii; (n. 1708). William Pitt (n. 15 noiembrie 1708 – d. 11 mai 1778) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii între 1766 și 1768, tatăl lui William Pitt cel Tânăr.

· 1812: Primul ministru britanic Spencer Percival (în perioada 1809-1812), este asasinat in sediul Camerei Comunelor din Londra de John Bellingham, un dezechilibrat mintal, care a fost judecat rapid si spanzurat sapte zile mai tarziu. A fost primul și unicul premier britanic care a căzut victimă unui atentat. Spencer Perceval (n. 1 noiembrie 1762, Londra – d. 11 mai 1812) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii în perioada 1809-1812. A fost asasinat în Camera Comunelor de către John Bellingham pe data de 11 mai 1812.

· 1845: A murit, la Veneţia, Carl Filtsch, pianist și compozitor sas, una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea; (n. 28 mai 1830, Sebeșul Săsesc, Transilvania). Tatăl său, Joseph Filtsch era pastor (preot) evanghelic. A început cursurile de pian la vârsta de trei ani si pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837 la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph. A debutat în public în februarie 1841 la „Wiener Musikverein”. Succesul său răsunător a fost continuat într-un turneu din Budapesta până la Sibiu. În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin la Paris. Pentru o vreme Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Karl Filtsch. Din nefericire, în scurt timp Filtsch s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a fost răpus de acea boală incurabilă, în plină tinerețe, la vârsta de numai 15 ani. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se găsește la cimitirul San Michele din Veneția. Filtsch, care a început să improvizeze la pian încă de tânăr, a lăsat în urma sa opt compoziții proprii, din care unele care au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. În ciuda influențelor ușor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie și un talent remarcabil.

· 1848: Tom Cribb, boxer englez (n. 1781)

· 1849: A murit Jeanne Françoise Julie Adélaïde Récamier, personalitate a culturii franceze de la inceputul sec.XIX; (n. 1777). Prietena cu Madame de Staël si cu Chateaubriand, cultivata si de o frumusete iesita din comun, a fost una din cele mai inversunate figuri ale opozitiei fata de regimul imparatului Napoleon. Salonul sau, in care se intalneau personaje de marca ale timpului, a jucat un rol important in viata literara si politica a epocii si de aceea a sfarsit prin a fi indepartata din Paris de politia imperiala. De la frumoasa doamna Recamier” ne-a ramas si numele „recamierului”, piesa de mobilier care a trecut in limbajul comun al mai multor limbi.

· 1849: A murit la Cluj (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar), pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania, participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni; (n. 1796). În 1842 cand Dieta de la Cluj procupată (pentru maghiarizare) să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, Roth a scris revoltat în celebra sa broșură „Războiul limbilor în Transilvania” (Der Sprachenkampf in Siebenbürgen), replicând Dietei: „Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei.(…) Folosirea limbii materne este un drept uman, care e dat copilului prin naștere. Iar cu pierderea limbii dispare națiunea însăși”. În 1846, Roth a alcătuit Istoria Transilvaniei în 3 volume și a tradus în limba germană (traducere rămasă netipărită) și a prefațat lucrarea de istorie bisericească „Istorie pe scurt a credinței românilor” scrisă de Iosif Pop Silaghi (Sălăgianu) în 1845, mai târziu episcop unit al Orăzii (Oradei). Stephan Ludwig Roth a participat și la Marea Adunare populară de la Blaj, din 3/15 mai 1848 unde a văzut deșteptată conștiința națională a românilor și hotărârea zecilor de mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii de la aceasta Adunare populara și o descriere a Marii Adunări, au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” – „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” – din 16 iulie 1848. Articolul lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, „Walachen” pentru „români”. Roth justifica expresia: „…un popor întreg are dreptul sa spună cum vrea să fie numit.” (transilvănenii revendicaseră printre altele la Blaj, să fie numiți români și nu doar, de multe ori injurios, numele de „olahi”. Când Dieta de la Cluj a votat, în 29 Mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, ignorând revendicările și voința românilor majoritari în Transilvania, lui Roth i se părea „periclitată însăși existența națională a sașilor”.

· 1871 - A murit astronomul britanic John Frederick William Herschel (n.07.03.1792).

· 1887: Jean-Baptiste Boussingault, chimist francez (n. 1802)

· 1891: Alexandre-Edmond Becquerel, fizician francez (n. 1820)

· 1916: Max Reger, compozitor german (n. 1873)

· 1916: Karl Schwarzschild, astronom și fizician german (n. 1873)

· 1920: William Dean Howells, scriitor american (n. 1837)

· 1934: A murit la Paris, lingvistul şi folcloristul Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), stabilit în Franţa în anul 1901. Elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice. Este autorul unor valoroase lucrări despre limba şi folclorul român; (n. 23 aprilie1859, Ploiesti). A fost asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lazăr Șăineanu și Moses Gaster au continuat cercetarea lui Hasdeu în domeniul folclorului comparat. În scrierea sa, Basmele românilor, premiată la concursul publicat de Academia Română în 1894, Lazăr Șăineanu a deosebit trei mari tipuri de basme: basme pur fantastice, basme eticofantastice și basme religioase. Este autorul unui important dicționar enciclopedic Dicționar universal al limbii române (1896) și al unor studii de lingvistică franceză (L’argot ancien și La langue de Rabelais). A inițiat cercetări de stilistică privind studierea argoului românesc, pornind de la studii ale argoului limbii franceze. Lazăr Șăineanu a fost căsătorit cu Cecilia Șăineanu (n. Samitca) (1872 – 1940) și au o fiică, Elisabeta Șăineanu, care a devenit actriță cu numele de scenă Elizabeth Nizan.

· 1934: Orest Khvolson, fizician rus (n. 1852)

· 1938: Evgenii Miller, contra-revoluționar rus (n. 1867)

· 1955: Gilbert Jessop, jucător englez de crichet (n. 1874)

· 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar autor al unor apreciate cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”) si studii de literatură comparată; (n. 1901).

· 1960: John D. Rockefeller, Jr., filantrop american, bancher (n. 1874)

· 1963: A murit Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel; (n. 1888).

· 1970: Johnny Hodges, muzician american (n. 1906)

· 1973: Lex Barker, actor american (n. 1919)

· 1976: Alvar Aalto, arhitect finlandez (n. 1898)

· 1979: Lester Flatt, muzician american de bluegrass (n. 1914)

· 1980: A incetat din viata sculptorul baimarean Vida Geza. Artistul s-a nascut in Baia Mare in 28 februarie 1913 si inca din copilarie a inceput sa ciopleasca in lemn. Din 1931 si pana in 1935, a studiat cu celebrul pictor Sandor Ziffer, iar debutul sau a avut loc cu ocazia expozitiei artistilor plastici baimareni din 1937. El a prezentat mai multe lucrari realizate in lemn, printre care si opera „Mineri”. De altfel, de-a lungul carierei sale, Vida Gheza a avut ca modele minerii maramureseni, mai multe opere surprinzand chipurile aspre ale acestora. Intre 1938-1939, a luat parte ca voluntar la Razboiul Civil din Spania, alaturi de brigazile internationale ale Armatei republicane. A revenit in tara doi ani mai tarziu, insa pentru o scurta perioada pentru ca a plecat la Budapesta, unde s-a inscris la cursurile Academiei de Arta. Pe timpul studiilor a realizat numerose sculpturi, toate in lemn, surprinzand prin maniera bruta de a lucra materialul. A fost recompendat cu numerose distinctii, printre cere Premiul de Stat – 1953, Titlul de Artist al Poporului – 1964, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta – 1971, iar din 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Romane. A realizat monumentele de la Moisei si de la Carei, precum si Sfatul batranilor – ultima lucrare amplasata in fata Palatului Administrativ din Baia Mare.

· 1981: Odd Hassel, chimist norvegian, laureat al Premiului Nobel (n. 1897)

· 1981: Bob Marley, solist jamaican (n. 1945)

· 1985: Chester Gould, caricaturist american (n. 1900)

· 1985: „Tragedia de la Bradford„, 56 de fani au decedat într-un incendiu cutremurător. 56 de oameni au murit şi 265 au fost răniţi, după ce un incendiu devastator a cuprins Valley Parade, arena lui Bradford, acum 30 de ani, în timpul unui meci în care The Bantams sărbătoreau promovarea în liga a treia engleză. Ancheta a avut un răspuns clar: incendiul a fost un accident. Dar Martin Fletcher, un supravieţuitor al incendiului, care şi-a pierdut tatăl şi fratele în dezastru, a publicat o carte care încearcă să demoleze această concluzie. Argumentele sunt clare: alte opt clădiri deţinute de fostul preşedinte al lui Bradford, Stafford Heginbotham, au fost implicate în astfel de incendii. Totul pentru ca omul de afaceri să câştige banii pe asigurări

· 1986: Henry P. McIlhenny, filantrop american (n. 1910)

· 1986: Fritz Pollard, jucător de fotbal american (n. 1894)

· 1988: A murit Kim Philby, spion britanic aflat in slujba U.R.S.S. Adrian Harold Russell „Kim” Philby (un.1.1912 ) a fost un membru de rang înalt al serviciilor secrete britanice , care a defectat in Uniunea Sovietica . Avand convingeri comuniste, el a servit ca NKVD şi KGB. În 1963, Philby a fost dovedit a fi membru al unei retele de spionsovietice cunoscuta sub numele de ” cei cinci de la Cambridge , ai cărei membri au mai fost Donald Maclean , Guy Burgess , Anthony Blunt si John Cairncross . Dintre cei cinci, se crede ca Philby a avut cel mai mare succes în furnizarea de informaţii secrete britanice Uniunii Sovietice. Ac Philby a fost decorat cu inalta distinctie de ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE)

· 1990: Theodor Mănescu, dramaturg român (n. 1930)

· 1995: A murit George Uscăţescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania, membru de onoare din străinătate al Academiei Române; (n. 5 mai 1919). George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj – d. 11 mai 1995, Madrid) a fost un filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române de la 10 septembrie 1991. Ajungând profesor universitar la Universitatea Complutense din Madrid, titular al catedrei de filozofie care a fost a lui Ortega y Gasset și a lui Eugenio D’Ors, a desfășurat o activitate enciclopedică abordând subiecte de cultură, estetică, filozofie, de istorie, politologie etc. Operele lui sunt scrise în majoritate în spaniolă, dar și în limbile italiană, franceză, germană și traduse în engleză, portugheză, greacă. A fost profesor de onoare al Universității din Roma, Buenos Aires, Moderna Ciudad de Mexico, Strassburg, Florența, Genova, Valencia, Veneția, Trieste, Palermo, Bologna. La Madrid a înființat revista Destin care, sub conducerea sa, timp de peste 25 de ani a fost un adevărat focar de cultură al exilului românesc, la ea colaborând Grigore Gafencu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ștefan Lupașcu și alte personalități românești proeminente. A predat de asemenea cursuri universitare la Barcelona, în Argentina, în Italia. George Uscătescu a fost președintele societății Ibero-Americane de filozofie, președintele Societaății de Studii Umaniste „Giovani Gentile” din Roma. Opera sa, numărând peste 80 de cărți și sute de articole (foarte multe publicate în importanta gazetă ABC din Madrid, unde colabora cu regularitate) are ca obiect studii și eseuri din domeniul esteticii, diplomației, filozofia culturii și a dreptului.

· 1996: Într-o singură zi mor opt persoane în timpul încercări ascensiunii muntelui Everest.

· 1996: Ademir Marques de Menezes, fotbalist brazilian (n. 1922)

· 2000: Paula Wessely, actriță austriacă (n. 1907)

· 2001 - A încetat din viaţă autorul englez Douglas Adams ("Ghidul autostopistului galactic", "Viaţa, Universul şi tot Restul") (n. 11 martie 1952)

· 2002: Joseph Bonanno, gangster american de origine italiană (n. 1905)

· 2002: Renaude Lapointe, jurnalist și senator franco-canadian (n. 1912)

· 2003: A murit Noel Redding, basist englez (The Jimi Hendrix Experience); (n. 1945).

· 2004: John Whitehead, cântăreț american (McFadden & Whitehead) (n. 1949)

· 2005: Michalis Genitsaris, cântăreț și compozitor grec de muzică rebetiko (n. 1917)

· 2006 - A încetat din viaţă actorul american Frankie Thomas, cunoscut pentru rolul din filmele "Sherlock Holmes" (n. 9 aprilie 1921)

· 2006: Floyd Patterson, boxer american (n. 1935)

· 2007: A murit in urma unui atac de cord, Malietoa Tanumafili al II-lea, suveran al al regatului Samoa (n. 1913). Malietoa Tanumafili II (n. 4 ianuarie 1913), a fost fiul lui Malietoa TanumafiliI si al Momoe Lupeuluiva Meleisea, ai a succedat tatalui sau la tron in 1939. In 1962 odata cu declararea independentei statului Samoa, devine sef de stat pe viata. Malietoa Tanumafili II a aderat la cultul Bah’ai, fiind al doilea personaj regal (dupa regina Maria de Romania), care a devenit bahá’í.

· 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010); (n. 1930, la Beirut, Liban).

· 2010: A murit inginerul Radu P. Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990); (n. 1923). Radu P. Voinea (n. 24 mai 1923, Craiova, Dolj – d. 11 mai 2010, București) a fost un inginer român, profesor universitar, membru și fost președinte al Academiei Române. Între alte funcții politice, a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din România.

· 2010: Imre Tóth, filosof născut în România (n. 1921)

· 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont”; (n. 1951).

· 2014: Margareta Pogonat, actriță română (n. 1933). A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959 si desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara și cinematografică (debut în 1957 în „Pasărea furtunii” ). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 („Drum în penumbră”, r. Lucian Bratu) și 1973 („Zestrea”, regizor Letiția Popa și „Dragostea începe vineri”, regizor Virgil Calotescu). După 1990, a desfasurat o intensa activitate didactică, la două facultăți particulare – Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria.

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Sfințit Mc Mochie; Sf Ier Metodie și Sf Cuv Chiril, luminătorii slavilor; (Dezlegare la pește)
În calendarul romano-catolic: Sf. Mamert, episcop
În calendarul greco-catolic: Sf. Mociu, martir († secolul al IV-lea). Acesta a fost în zilele împăratului Dioclețian și ale lui Laodichie, proconsulul Europei. Și era preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu celei din Amfipol. Părinții lui se numeau Eufratie și Eustatia, trăgându-se din Roma cea veche, de bun neam și bogați. Sfântul Mochie se nevoia pururea la învățătură și propovăduia pe Hristos, și poruncea și-i sfătuia pe toți să se apere de rătăcirea idolilor. Deci făcând proconsulul jertfă la zeul fals Dionis, și adunându-se închinătorii de idoli, s-a apropiat sfântul și a răsturnat jertfelnicul. Iar când l-au prins a mărturisit pe Hristos Dumnezeu adevărat, și a fost supus la felurite și cumplite chinuri, de către proconsulul Laodichie, iar după moartea acestuia sfântul a fost chinuit de prințul Talasie și proconsulul Maxim. Astfel fiind dat la fiare, acelea nu-i stricară nimic. Pentru aceasta tot poporul a strigat ca să-l slobozească și a fost trimis către stăpânitorul Filipisie, la Perintos cetate a Traciei, care acum se cheamă Iraclia. Și de acolo a fost trimis la Bizanț, unde i s-a tăiat capul și a fost îngropat o milă de loc de la cetate în laturi. Iar după aceea, zidindu-i marele Constantin o biserică înfrumusețată și de mult preț, a fost mutat sfântul în ea.

RELIGIE ORTODOXĂ 11 Mai

Sf Sfințit Mc Mochie, preotul; Sf Ier Metodie și Sf Cuv Chiril, luminătorii slavilor (Dezlegare la pește)

1. Sfântul Sfințit Mucenic Mochie – Sfântul Mochie a trăit în secolul al III-lea și a fost preot în Amfipol. Părinții lui erau de bun neam și bogați. Sfântul Mochie propovăduia pe Domnul Hristos și îi învăța pe toți să nu se închine idolilor. Pentru că a răsturnat un jertfelnic al unui zeu păgân, mărturisind cu mult curaj pe Mântuitorul Iisus Hristos, Mochie a fost ucis în Bizanț, în jurul anului 295. Înainte de a muri, i-a mulțumit lui Dumnezeu. Ultimele lui cuvinte au fost: ‘Doamne, primește sufletul meu în pace’. Mai târziu, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a construit o biserică în cinstea Sfântului Martir Mochie, în care au fost așezate sfintele sale moaște.

2. Sfinții Metodie și Chiril, Apostolii slavilor – Constantin (mai târziu Chiril) și Mihail (mai târziu Metodie) s-au născut la începutul secolului al IX-lea în Tesalonic într-o familie senatorială. Anii exacți ai nașterii sunt necunoscuți. Constantin, cel mare, se crede că s-a născut în 826, în timp ce Metodie se crede că s-a născut în 827. Tatăl lor, Leon, era drungarios, adică guvernator al themei (regiune militar-administrativă a Imperiului Bizantin) din Tesalonic, a cărei jurisdicție cuprindea și slavii din Macedonia. Se crede că mama lor a fost de origine slavă. Fiind crescuți într-o zonă bilingvă, cu vorbitori de slavonă și greacă, cei doi frați au ajuns la o cunoaștere aprofundată a ambelor limbi. Ca urmare a poziției familiei lor, cei doi frați au beneficiat de o educație aleasă. Cei doi frați și-au pierdut tatăl la o vârstă fragedă și au fost crescuți sub protecția unchiului lor, Teoctist, care era un demnitar de rang înalt al guvernului bizantin, responsabil cu comunicațiile poștale și cu relațiile diplomatice ale imperiului. În 843, el l-a chemat pe Constantin la Constantinopol pentru a-și continua studiile la universitatea de acolo. În Constantinopol, el a fost hirotonit diacon. Deoarece Constantin era un bun cunoscător al teologiei și se putea exprima cu ușurință în arabă și ebraică, prima sa misiune pe lângă Califul Abbasid Al-Mutawakkil a fost să discute principiile Sfintei Treimi cu teologii arabi și astfel să îmbunătățească relațiile diplomatice ale imperiului cu Califatul Abbasid. De asemenea, Teoctist a aranjat ca Mihail să primească o poziție în administrația slavă a imperiului. Curând, el s-a retras la mănăstirea din Muntele Olimp unde a fost tuns cu numele de Metodie. Clerul german folosea latina ca limbă liturgică pentru a-și menține influența în Moravia și, astfel, nu au fost deloc încântați de activitatea lui Constantin și Metodie, folosind această deosebire pentru a-i ataca pe cei doi frați. După ce au lucrat cîțiva ani, cei doi frați au fost chemați de Papa Nicolae I să vină în fața Bisericii din Roma și să-și apere activitatea, zona în care își desfășurau ei activitatea fiind în jurisdicția Romei. Cu toate acestea, înainte de sosirea lor la Roma, Nicolae a murit în 869 și a fost succedat de Adrian al II-lea. După ce Adrian a fost convins de ortodoxia celor doi frați, el a aprobat folosirea limbii slavone în cultul bisericii și le-a cerut să-și continue activitatea. El l-a hirotonit atunci pe Metodie ca episcop. Constantin a îmbrăcat rasa monahală într-o biserică greacă din Roma. El a primit numele de Chiril, nume sub care este cunoscut de obicei. Chiril nu s-a mai întors în Moravia deoarece a murit la scurt timp după acestea. Data morții lui Chiril nu este cunoscută, dar se pare că a avut loc curând după hirotonirea sa, amândouă petrecute probabil în februarie 869, iar decesul său a survenit, cel mai probabil, în 14 februarie. Adrian al II-lea a reînființat vechea eparhie de Panonia, ca prima eparhie slavă de Moravia și Panonia, independentă de germani, la solicitarea prinților slavi Rastislav, Sviatopluk și Kocel. Aici, Metodie a fost numit arhiepiscop al noii eparhii. Cu toate acestea, la reîntoarcerea în Moravia în 870, regele german Ludovic și episcopii germani l-au convocat pe Metodie la un sinod în Ratisbona, unde l-au demis și întemnițat. După ce germanii au fost înfrânți militar în Moravia, Papa Ioan al VII-lea l-a eliberat trei ani mai târziu și l-a reinstalat ca Arhiepiscop de Moravia. În curând, ortodoxia sa a fost din nou pusă sub semnul întrebării de către germani, în special din cauza folosirii slavonei. Încă o dată Ioan al VII-lea a aprobat folosirea slavonei la Sfânta Liturghie dar cu amendamentul că întâi se citea Evanghelia în latină și apoi în slavă. De asemenea, acuzatorul lui Metodie, Wiching, a fost numit episcop vicar al lui Metodie, și din această poziție el a continuat să i se opună lui Metodie. Cu sănătatea șubrezită în urma îndelungatei lupte cu oponenții săi, Metodie a murit în 6 aprilie 885, după ce a recomndat ca succesor al său să fie numit ucenicul său, slavul din Moravia, Gorazd. Cei doi frați sunt prăznuiți în 11 mai. Sfinţii Metodie şi Chiril sunt cei care au conceput alfabetul slavon, numit şi chirilic (după numele Sfântului Chiril). Acest alfabet a fost utilizat în România până în anul 1860, când a avut loc adoptarea oficială a alfabetului latin în scris.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 11 Mai

A. GUSTĂRI

Aperitiv de roşii cu peşte

* 6 roşii mijlocii,

* 1-2 cutii de ton sau alt peşte slab,

* 300 grame de mazăre,

* 1 ceaşcă de sos de usturoi,

* piper,

* 1 lingură de pătrunjel tocat.

Mod de preparare: Roşii mici, scobite de miez, scurse, se umplu cu compoziţia următoare: sardele dezosate, scurse de ulei, tăiate bucăţi mici, 2-3 linguri de maioneză de post picantă, la care se poate adăuga un miez de salată verde, tăiat fin.

B. SALATE

Salată "rusească" cu peşte

Zarzavatul de la supă fiert bine, tăiat cuburi (morcov, cartof, mazăre verde, pătrunjel) se amestecă apoi cu o maioneză de post (după reţetele anterioare) bine legată. Se acoperă cu felii de peşte mare alb, fiert şi răcit; se decorează cu felioare de lămâie.

C. SOSURI

Nu e necesar să pregătim separat un sos pentru reţetele de azi.

D. BORŞURI

Borş de peşte cu leuştean

* 1 ½ litri apă,

* 6 bucăţi peşte,

* 1 morcov,

* 1 buc, rădăcină pătrunjel,

* 2 cepe,

* sare,

* 2-3 ceşti borş,

* 4-5 roşii sau 200 ml bulion,

* pătrunjel verde,

* leuştean
Se fierbe zarzavatul tăiat fire lungi şi ceapa tăiată mărunt, în apă cu sare. Se adaugă borşul, după ce zarzavatul este bine fiert, apoi bucaţile de peşte, care mai întâi au fost frecate cu sare. Se fierbe la foc potrivit, să nu se sfărâme peştele. Se mai adaugă felii de roşii sau bulion. Se poate servi rece sau cald, dupa gust, cu pătrunjel şi leuştean. Se poate adăuga şi o ceşcuţă de orez, care se fierbe o dată cu zarzavatul.
Se poate prepara şi fără zarzavat, numai cu orez.

E. MÂNCĂRURI

Crap umplut

* 1 crap de 1.5 kg
* 1 ceşcuţă orez
* 4 buc ceapă
* 1 cutie ciuperci
* 1 legătură pătrunjel verde
* 1 morcov
* 3 căţei usturoi
* 1 pătrunjel rădăcină
* 1 lămâie
* 50 ml vin alb ce se pune în orez
* 100 ml vin alb se pune în tava în care coacem crapul
* sare,
* piper,
* delikat
* 5 linguri mari de ulei

Crapul se curăţă de solzi, se eviscerează (normal ar fi să lăsaţi capul) şi apoi se spală şi cu un şervet îl ştergem bine să nu rămână ud. Se condimentează în interior cu sare şi piper şi se lasă să stea aşa la rece până pregătim umplutura.

Umplutura o pregătim în felul următor: Se taie mărunt o ceapă care se căleşte pe 3 linguri de ulei. Ciupercile sa taie felii şi se adaugă la ceapă. Tot atunci adăugăm şi orezul spălat şi scurs, şi le călim un pic împreună. Adăugăm un pic de apă (să zicem cam 100 ml apă) şi cei 50 ml vin alb. Orezul începe să se umfle şi când este bine înflorit adăugăm pătrunjelul verde tocat şi sare şi piper după gust.

Cu această umplutură se umple crapul şi apoi se coase deschizătura burţii.

Morcovul, pătrunjelul, usturoiul le tăiem rondele, iar ceapa rămasă o tăiem felii mai grosuţe şi toate legumele se aşază în tava în care am pus cele 5 linguri de ulei. Crapul se unge cu un pic de ulei, se aşază pe patul de legume, se pune 100 ml vin şi tot atâta apă, se condimentează cu sare şi delikat şi un pic de rozmarin mărunţit şi se dă la cuptor pentru circa 30 minute. În timpul în care stă în cuptor se stropeşte cu zeama din tavă. La jumătea timpului de coacere întoarcem crapul şi îl lăsăm mai departe la copt.

Se scoate în cele din urmă din cuptor, se aşază legumele pe un platou şi peste ele aşezăm crapul copt. Se scoate aţa cu care a fost cusut, se stropeşte cu zeamă de lămâie şi se porţionează.
Se serveşte fierbinte, fără garnitură deoarece este umplut cu orez.

Alături se poate servi un vin alb.

F. DULCIURI

Cuib de privighetoare

* un pachet de foi pentru plăcintă,
* 150 g miez de nucă,
* 150 g zahăr tos,
* 150 ml apă,
* 100 ml ulei,
* esenţă de rom,
* 2 pliculeţe cu zahăr vanilat,
* 1/2 linguriţă scorţişoară măcinată.

Se decongelează pachetul de foi de plăcintă în frigider.

Se ia o foaie, se unge cu ulei lăsând pe lăţime o fâşie neunsă de aproximativ 2 cm. Se pliază foaia în două până la partea neunsă, se rulează foaia pe un băţ mai lung decât lăţimea foii şi cu diametrul de 1 cm până la porţiunea neunsă.

Trageţi ruloul format către mijloc şi obţineţi un rulou mai mic, dar încreţit. Arcuiţi ruloul în aşa fel încât să obţineţi un cerc cu partea nedublată la interior - aceasta va fi baza care va susţine umplutura.

Aşezaţi formele obţinute într-o tavă îmbrăcată cu hârtie de copt, aşezate strâns una în alta ca să îşi păstreze forma la copt. Coaceţi la foc moderat aproximativ 30 de minute până capătă o culoare aurie. Fierbeţi un sirop din apă şi zahăr, la care adăugaţi scorţişoara, esenţa de rom şi vanilia.

Pisaţi sau râjniţi miezul de nucă. Umpleţi mijlocul cuiburilor cu nucă pisată şi stropiţi din belşug cu sirop de zahăr fierbinte. Lăsaţi să se îmbibe bine siropul şi să se răcească.

Se serveşte rece.

ARTE 11 Mai

MUZICĂ 11 Mai

Compozitorul rus Anatoli Liadov

Anatol Konstantinovich Liadov

Alma Gluck (Reba Fiersohn), cântăreaţă americană de origine română

Soprano Alma Gluck

King (Joseph) Oliver, compozitor şi sef de orchestră de jazz american

King Oliver

Irving Berlin

IRVING BERLIN'S 100TH BIRTHDAY CELEBRATION .28:

Herbert Murrill, compozitor englez

Don Howard, cântăreţ american

Carla Bley (Borg), pianistă, vocalistă, compozitoare şi şefă de orchestră de jazz americană

Eric Burdon – The Animals

ERIC BURDON & The Animals - The House of The Rising Sun:

Les Chadwick, basist britanic (Gerry & The Pacemakers)

Gerry & Pacemakers -

Plume Latraverse, cântăreț și muzician canadian

Butch Trucks, toboșar american (The Allman Brothers Band)

The Allman Brothers Band

Shigeru Izumiya, muzician folk japonez

Greg Dulli, muzician american

Christoph Schneider, toboșar german (Rammstein)

RAMMSTEIN -

Sabrina Carpenter, cântăreață și actriță americană

Carl Filtsch

Carl Filtsch - Piano Concertino in B minor:

Max Reger

Bob Marley

Noel Redding, basist englez (The Jimi Hendrix Experience)

John Whitehead, cântăreț american (McFadden & Whitehead)

Michalis Genitsaris, cântăreț și compozitor grec de muzică rebetiko

ÎNREGISTRĂRI NOI:

So Romantic MoonLight Songs! Moonlight In Vermont, Moonlight Bay!

POEZIE 12 Mai

Gheorghe Istrate poet si publicist

Biografie Gheorghe Istrate

Născut la Buzău,la 11 mai 1940,în satul Limpeziş,judeţul Buzău,România.Licenţiat în Litere(1968), POET şi jurnalist

Nu se stiu prea multe despre acest scriitor, decat ca este stabilit in germania unde este membru al "Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern" - asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilor Asociatiei, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene.
Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost preşedinte permanent al juriului celor 13 ediţii ale Concursului naţional de creaţie literară „V.Voiculescu” – Buzău.

Publica articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi "Curierul Romanesc", in revista Asociatiei, "Observator-München", "Adioletea" (apare cu sprijinul fundatiei "Amprenta" - Buzau)etc.

Opera

Oase de fluturi
Zodia sarpelui
Rune
Frăţia de cruce

Oase de fluturi

Sunt timbre ale mortii mici volante
ei ara timpul zilei si-l reduc
varsand in flori - calicii delirante -
suspinand matasos de eunuc

Ei trec pedepsitor in rana noastra
ingalbenind in gerul prematur
si ninge-adeseori prin ora vasta
cu oasele lor albe, din azur...

Patrule sunt batatorind lumina
in departarea surda dinspre zei,
mici dezertori prin cerul de rugina
cu lanturile mortii dupa ei...

Cruci fragede fosnind in zbor timid.
ferestre fosnind in zbor timid
ferestre moi prin amintiri secate,
polenul lor bolborosind in vid
pe-un sambure rigid de bunatate

I-am asteptat. Odata a vuit
de lipsa lor. Dar ceasurile sparte
cu fata s-au intors in infinit
ca niste fluturi bucurosi de moarte.

poezie aparuta in sectiunea celor "Cele
mai frumoase poezii ale anului 1981",
almanahul "Spectacol", aceelasi an.

Ritual

ce să refuz şi ce să mai accept -
toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului în piept
mirosul lor copile ne desparte

încep o floare şi-o termin în zori
mi-e îngerul bolnav şi mă refuză
da-mi Doamne plânsul unei mari candori
şi dă-mi ninsoarea pruncilor pe buză

dar nu mai sunt cuvinte ca să spui
o spadă se sfărâmă între oase
mi-e îngerul bolnav şi boala lui
în cerul tot a moartea mea miroase

Sceptrele copilăriei

eu sunt un rege ars de vini
purtat pe-un eşafod de crini

toţi zeii-au vrut - şi mă veghează
cu câte-o lacrimă în gheară

zbătându-şi neputinţa-n nori
de a nu fi şi muritori

în trupul meu mirat aud
săgeţi intrând în lemnul crud

sosind din arcurile sparte
bolnave de atâta moarte

aici în templul dinastiei
calc sceptrele copilăriei

şi-n carul meu plutind prin vreme
aud săltându-se un vierme

TEATRU/FILM 11 Mai

Cântăreața cheală de Eugen Ionesco

Beate Fredanov

Biografie Beate (Friedmann) Fredanov

(n. 11 mai 1913, Cernăuţi – d. 13 martie 1997, Dusseldorf, Germania) - actriţă de teatru şi profesoară la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică. Studii la Academia de Muzică şi Artă dramatică din Viena, Reinhardt Seminar, între 1929-1932. După terminarea cursurilor universitare, actriţa se întoarce în ţară şi este angajată la Compania „Bulandra-Maximilian-Storin”, debutând în 1934 în spectacolul Lume de hotel, de Vicky Baum. A fost o prezenţă dintre cele mai importante, în mai multe trupe particulare, până în 1947, când devine interpretă şi codirectoare la Teatrul Municipal. În 1948 îşi începe strălucita ei carieră de profesoară de Artă dramatică la Institutul de Teatru „I.L. Cariagiale”, unde formează nenumăraţi actori până în anii ’80 când se pensionează. Pleacă apoi în Germania, unde lucrează încă o importantă perioadă ca profesoară, fiind apreciată pentru excepţionalul său talent pedagogic, pentru capacitatea de a forma viitorii actori, respectându-le personalitatea. Muncitoare, serioasă, tenace, Fredanov se impune în Compania „Bulandra-Maximilian-Storin”, căpătând roluri din ce în ce mai serioase şi mai ample, rezolvate cu nuanţe subtile, cu elemente definitorii din punct de vedere psihologic. Printre eroinele jucate cu succes la acest teatru va fi şi Nastia din Azilul de noapte, de Maxim Gorki, montat în stagiunea 1937-1938 de regizorul M. Muratov. În 1940, fiind evreică, Fredanov este dată afară din teatrele româneşti. Împreună cu un grup de actori şi oameni de cultură, printre care Al. Finţi şi Maria Sandu, va înfiinţa, la Teatrul Baraşeum, trupa de limbă română, creând memorabile spectacole, între 1941-1945. Demonstrând şi posibilităţi pentru comedie, la fel de sugestive şi puternice ca şi pentru dramă, Fredanov realizează la Baraşeum o paletă variată de roluri înFraţii Sanger, de Margareth Kennedy (spectacolul de deschidere al teatrului la 1 martie 1941, cu titlul Gema, regia Moni Ghelerter, decor N. Maxy), Cântăreţul tristeţii sale, de Osip Dimov, Potopul, de H. Berger, Nopţi fără lună, dramatizare de Mihail Sebastian, după John Steinbeck etc. Bine cunoscută deja, apreciată pentru talentul şi atenţia acordată cuvântului menit să comunice nu numai sentimente şi stări, ci şi idei, sub influenţa vizibilă a şcolii vieneze de teatru, Fredanov se reîntoarce în 1945 pe scenele româneşti, la început, la Teatrul Comedia, apoi la Teatrul Maria Filotti, iar din 1947, odată cu înfiinţarea Teatrului Municipal o găsim alături de Lucia Sturdza-Bulandra. Timp de peste patru decenii, actriţa dă viaţă unor personaje foarte diverse, remarcându-se printr-un umor fin şi caustic în comedii, excelentă interpretă, mai ales, a eroinelor lui G.B. Shaw, între care Gloria din Nu se ştie niciodată (premiera la Teatrul Municipal, 13 octombrie 1947, spectacol rămas în repertoriul teatrului peste 10 ani), Candida din comedia omonimă (premiera februarie 1947) sau D-na Higgins în Pygmalion(st. 1973-1974). Fără să fie vorba despre o eroină a lui G.B. Shaw, dar legată de stilul acestuia este şi Stella Patrick Campbell, din Dragă, mincinosule, de Jerome Kilty, montată de Moni Ghelerter, tot la Municipal, în septembrie 1964. Gama largă de stări, trecerile rapide de la o stare la alta, dar, mai ales, inteligenţa vie şi replica rapidă ale acestui personaj, au îngăduit actriţei una dintre cele mai frumoase realizări ale carierei sale şi ale teatrului românesc contemporan. Cu posibilităţi reale, convingătoare, expresive de a da viaţă eroinelor din piesele contemporane, fapt demonstrat în numeroase realizări, printre care Margot, din Maşina de scris, de Jean Cocteau (Teatrul „Comedia”, stagiunea 1946-1947), Eliza, din Trei generaţii, de Lucia Demetrius, (Teatrul Municipal, stagiunea 1956-1957), sora cea mare din Joc de pisici, de Orkeni Istvan (Teatrul „Bulandra”, stagiunea 1972-1973), Fredanov a creat şi câteva eroine paradigmatice în piesele clasice, reliefându-le complexitatea, dramatismul, semnificaţiile majore, punând în lumină cu accente de o logică impecabilă, prin intermediul rostirii, viaţa lăuntrică şi mai ales, drumul complicat al gânditorilor, în mod deosebit, s-au vădit toate aceste date în Rosalinda, din Cum vă place, de Shakespeare (Teatrul Municipal, stagiunea 1947-1948), un rol jucat cu un umor irezistibil, în Contesa Diana, din Câinele grădinarului, de Lope de Vega (acelaşi teatru, stagiunea 1948-1949),asocieri inedite de dramatism şi comic, în Eboli, din Don Carlos, de Schiller (1954-1955), izbucniri furtunoase de patimi în Clitemnestra, din Orestia, de Eschil, pusă în scenă la Teatrul „Bulandra”, în stagiunea 1963-1964. Fineţea jocului, nuanţele de mare subtilitate, umorul dar şi capacitatea de a-şi ascunde durerea au rămas constantele jocului actriţei până într-unul din ultimele sale roluri, Bunica, din Amintiri, amintiri, de Alexei Arbuzov, montată de Ion Caramitru la Teatrul „Bulandra” în 1981-1982. Ca profesoară de arta actorului, Fredanov a format zeci de interpreţi în spiritul unei profesionalităţi, cu respectul adevărului şi al valorilor artistice autentice. Concepţia sa despre formarea viitorului interpret se găseşte în capitolul III din manualul de Arta actorului (vol. II, 1970).

Spectacole de teatru

• L’Espoir, de Henri Bernstein;

• Prima zi de primăvară, de Doddie Smith;

• Ionescu G. Maria, de Fodor Laslo, adaptare de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu;

• Lysistrata, de Nicuşor Constantinescu, după Aristofan, stagiunea 1945-1946;

• Negustorii de glorie, de Marcel Pagnol şi Paul Novoix, stagiunea 1938-1939;

• Zile senine, de Claude-Audi Puyet, stagiunea 1939-1940;

• Istoria se repetă, de Mircea Ştefănescu;

• Aproape de cer, de Julien Luchaire;

• Domnişoara Butterfly, de Tudor Muşatescu;

• Liliom, de Fr. Molnar, stagiunea 1945-1946;

• Flacăra sfântă, de W. Sommerset Maugham stagiunea 1945-1946;

• Legea divorţului, de Clemence Dane, stagiunea 1945-1946;

• Omul care s-a jucat cu viaţa, de Emmelyn Williams, stagiunea 1946-1947;

• Femei din New York, de Clare Booth;

• Insula, de Mihail Sebastian, stagiunea 1947-1948;

• Rădăcini adânci, de James Gow şi Arnold d’Ausseau, stagiunea 1949-1950;

• Un om obişnuit, de Leonid Leonov, stagiunea 1951-1952;

• Un strugure în soare, de Lorraine Ransberry, stagiunea 1960-1961;

• Meteorul, de Friesrich Durrenatt, stagiunea 1968-1969;

• Strigoii, de Ibsen, stagiunea 1969-1970.

TRECATOARELE IUBIRI

Cu Margareta Pogonat

Biografie

Actrita romana de teatru si film s-a nascut in Iasi pe 6 martie 1933. Nascuta dintr-un tata (Petru Pogonat) jurist și om politic român, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași în august 1921 si o mama actrita renumita a acelor vremuri, de mica a indragit scena.

A facut Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959, unde prin seriozitate, multa munca, talent si creativitate a ramas si astazi ca profesor, invatand studentii de astazi sa fie sinceri, inventivi si sa realizeze ca munca in teatru inseamna imense sacrificii. A fost casatorita, divortata, a trait o dramatica poveste de iubire cu partenerul ei Cornel Coman din filmul "Drum in penumbra" (pentru care primește Premiul ACIN de interpretare în 1972) si astazi este mama si bunica.

Constienta ca filmul i-a adus celebritatea necesara prin expresivitatea interpretarii sale, a avut cateva creatii memorabile in filme cum ar fi: Meandre, Drum in penumbra, Apoi s-a nascut Legenda, Zestrea, Actorul si salbaticii, Pope Joan, Crucea de piatra, Margot etc. Rand pe rand, talentata actrita a fost frumoasa, cuceritoare, seducatoare si gratioasa, serioasa si femeie de casa, neincetate metarmorfoze conform rolurilor interpretate.

Cifrele de audienta cresc si sunt de partea actritei in serialul Tv "Cuscrele" unde alaturi de alti monsti sacri ai teatrului si filmului romanesc , dovedeste inca o data adevarata maiestrie interpretativa.

Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care predă Actoria.

În anul 2009, la Gala UNITER, actrița Margareta Pogonat a fost răsplătită cu un premiu pentru întreaga activitate. În semn de prețuire, are o stea, pe Aleea Artiștilor, în Ploiești, alături de Toma Caragiu și Ștefan Bănică sr.

Filme cu Margareta Pogonat

· Margo (2006)

· Cuscrele (2005)

· Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Maria Antonescu Trailer

· Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)

· Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) - mama lui Pistruiatul

· Pistruiatul 2 - Ascunzișuri (1986) - mama lui Pistruiatul

· Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) - mama lui Pistruiatul

· Lumini și umbre: Partea II (1982)

· Convoiul (1981)

· Lumini și umbre: Partea I / Lumini și umbre (1981)

· Visul unei nopti de iarna (1980) - D-na Panait, mama Mariei