16 MAI 2018

ISTORIE PE ZILE 16 Mai

Evenimente

·         955 - Alberich al II-lea, fiul lui Octavianus este ales Papa.

·         1204: Menționarea populației ortodoxe din dioceza Oradei. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să supună această populație, probabil români, direct Scaunului Apostolic.

·         1204: Baudouin al IX - lea, conte de Flandra (1172 – 1205), unul dintre conducatorii proeminenti ai celei de-a IV- Cruciade, este încoronat primul împărat al Imperiului Latin de Constantinopol .

·         1527: Florența devine republică.

·         1605: Paul V a devenit papă. S-a nascut la  Roma  la 17 septembrie 1552  si a decedat pe 28 ianuarie 1621. Numele sau de nastere a fost  Camillo Borghese , si a ramas in scaunul pontifical de la 16 mai 1605 până la moartea sa. Paul al V-lea a facut apel la natiunile europene pentru a face sa inceteze persecutarea crestinilor in Orient. A incurajat cercetarile astronomice,dar a fost de acord cu condamnarea teoriei heliocentrice a lui Copernic. Lucrarile de constructie la Basilica Sfantul Petru din Roma a fost terminate in timpul pontificatului sau.

·         1703: Tarul Rusiei  Petru cel Mare, a fondat orasul Sankt Petersburg,  care a devenit  capitala  tarii  pana la revolutia bolsevica din 1917. Acesta a fost principalul centru al revoluţiilor din 1905 şi 1917, iar dupa ce  bolşevicii lui Lenin şi Troţki au  preluat puterea,  au mutat   capitala la  Moscova. St Petersburg a fost  numit  de bolsevici Petrograd, apoi Leningrad, înainte de a reveni la numele original, Sankt Petersburg in anul 1991.

·         1770: Principesa Maria Antoaneta s-a casatorit la varsta de 14 ani cu viitorul rege al Frantei, Ludovic al XVI-lea, (cu un an mai mare decat consoarta sa).

·         1792: A fost inaugurat Marele Teatru La Fenice („Teatrul Fenix”) din Veneția cu o operă de Giovanni Paisiello.

·         1812: La incheierea Războiului ruso-turc din anii 1806-1812, s-a semnat la București, in principatul Muntenia, Tratatul de pace dintre Rusia și Turcia, prin care  teritoriul dintre Prut și Nistru (parte a principatului Moldovei, numit apoi de ruși Basarabia), este anexat Imperiului Rus. Înca din  1803, ministrul rus de Externe Voronţov îl avertiza pe ţarul Alexandru că trecerea Nistrului şi ocuparea Principatelor Române reprezenta o implicare pe termen lung în politica Balcanilor. Strategii militari ţarişti s-au convins de avantajele unei prezenţe militare permanente în regiune care să ţină presiune asupra Imperiului Otoman. De aici a rezultat ocuparea  unei fâşii lipsite de importanţă economică sau demografică, însă extrem de importantă din punct de vedere militar.

·         1836: Edgar Allan Poe, celebru poet american, se însoară cu verișoara sa de numai 13 ani, Virginia.

·         1848: Intre 4 mai / 16 mai – 5 / 17 mai,  are loc la Lugoj, Adunarea românilor din comitatul Caraş, cu participarea unor revolutionari  moldoveni şi munteni, unde se revendică drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

·         In anul 1959, Jean Joseph Etienne Lenoir, de origine belgiana, a experimentat primul motor cu ardere interna; acesta avea un singur cilindru, in doi timpi si functiona cu gaz. Lenoir a patentat motorul in anul 1860.
In anul 1862, pe 16 mai, Lenoir a montat motorul pe o caruta cu trei roti. In anul 1863 hipomobilul, cu un motor imbunatatit a facut un test-drive din Paris pana in Joinville-Pont, ataingand o viteza de top de 9km/h. Motorul era unul de 2543 cmc, 1.5CP, cu un carburator primitiv.
Aceasta inventie a atras atentia tarului Alexandru, caruia i-a fost trimisa o asemenea masina.
In anul 1863, Lenoir a vandut patentul companiei pariziene de gaz.

·         1872: A fost infiintata Agentia diplomatica a Romaniei la Berlin.

·         1881: Compania germană Siemens & Halske pune în funcțiune la Berlin primul tramvai electric din lume.

·         1892 (16/28): Conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, sosesc la Viena pentru a prezenta împăratului „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii. Impăratul  Franz Josef a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul” guvernului ungar la Budapesta.

·         1920:  La Roma, Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o pe Ioana d'Arc, eroina naţională a Frantei. Supranumită fecioara din Orleans, Ioana d'Arc afirma că a avut viziuni de la Dumnezeu care i-a spus să reîntoarcă pământurile Franţei care erau dominate de Anglia după Războiul de o sută de ani.

·         1929: Se decerneaza primele premii Oscar (sau Premiile Academiei) la Hollywood Acestea, sunt decernate în fiecare an, pentru cele mai bune filme produse in SUA în diferite categorii. Cel mai mare număr de premii Oscar câştigate de către un singur film este de 11. Această performanta este deţinuta de trei filme: Ben-Hur în 1959; Titanic în 1997;
Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui în anul 2003. Premiul este o statueta numita Oscar, deoarece un membru al Academiei numit Margaret Herrick a constatat că aceasta semăna cu unchiul ei Oscar. A fost proiectata de Cedric Gibbons, co-fondator al Academiei şi director artistic al MGM între anii 1924 şi 1956.

·         1931: La Londra este pus in circulatie primul troleibuz.

·         1933: A fost facuta publica prima lista cu opere interzise de catre nazisti, dupa ce, la 10.05.1933, avusese loc la Berlin, in Piata Operei, un eveniment ce avea sa se petreaca din ce in ce mai des pe teritoriul Germaniei si care avea sa prefigureze atrocitatile celui de-al doilea razboi mondial : incendierea cartilor scrise de autori celebri, de evrei celebri, sau de adversari politici ai lui Adolf Hitler ; printre cei incriminati au fost: Franz Kafka, Albert Einstein, Jack London, Sigmund Freud, Stalin, Lenin.

·         1943: 19 bombardiere britanice Lancasters din Escadrila 617, pilotate de canadieni şi britanici, bombardeaza  barajele germane  Mohn, Eder şi Sorpe, din regiunea industriala Ruhr.

·         1943:  Rezistenţa evreilor rasculati din ghetoul de la  Varsovia este zdrobita după o lună de lupte sângeroase cu trupele germane. Au murit in timpul luptelor  7000 de evrei. Supravietuitorii au fost trimisi in lagare de concentrare germane, iar ghettoul evreiesc din Varsovia a fost  distrus.

·         1960:  Theodore Maiman, un fizician american, a produs primul laser în laboratoarele de cercetare Hughes din Malibu, California.

·         1966: Bob Dylan lansează albumul Blonde on Blonde.

·         1969: Venera 5 aterizează pe Venus și trimite date despre atmosferă.

·         1971: Bulgaria adoptă constituția.

·         1972: A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964. Lucrarile sistemului au inceput in septembrie 1964, insa discutiile referitoare la construirea hidrocentralei s-au purtat cu insistenta inca din 1955. Initiativa a apartinut statului roman care a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito. In 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej si Tito au participat la punerea pietrei de temelie la Portile de Fier I, lucrarile desfasurate ulterior scotand la iveala o serie de vestigii dacice. Proiectul a fost finalizat dupa opt ani, dar eforturile financiare au meritat. Centrala Portile de Fier I, amplasata la 15 kilometri in amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin, este printre cele mai mari din Europa.

·         1975: Alpinista niponă Junko Tabei a devenit prima femeie din lume care a urcat pe Everest.

·         1983: Ia fiinta Armata de Eliberare a Poporului din Sudanul de Sud , organizatie militara care lupta împotriva guvernului central sudanez.  Armata de Eliberare a Poporului din Sudanul de Sud (SPLA) a fost fondata ca o mișcare de gherilă și a fost un participant cheie in cel de-al doilea război civil sudanez , sub conducerea colonelului John Garang. După moartea John Garang în 2005, Salva Kiir Mayardit a fost numit noul comandant-șef al SPLA. În urma obtinerii independenței Sudanului de Sud, în 2011, SPLA a devenit armata regulată a noii republici.

·         1990: A fost înființat Serviciul de Protecție și Pază.

·         1990: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România - după Revoluția din decembrie 1989.

·         1991: Regina Elisabeta a II-a Regatului Unit s- a adresat intr-un discurs Congresului Statelor Unite. A fost primul monarh britanic care s-a adresat Congresului SUA.

·         1997: Preşedintele Zairului, Mobutu Sese Seko, încheie 32 de ani de guvernare autocratica, forţele rebele conduse de Laurent Kabila obligandu-l sa paraseasca ţara.

·         1999: Congresul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania l-a reales pe Béla Markó in functia de presedinte executiv al Uniunii. Béla Markó (n. 8 septembrie 1951, orașul Târgu Secuiesc) este un scriitor, traducător și om politic de etnie maghiară din România. A fost  președinte al UDMR din 1993 până în 2011. În perioada 2004-2007 a îndeplinit funcția de ministru de stat pentru coordonarea activităților în domeniul culturii, educației și integrării europene în Guvernul Tăriceanu. In 23 decembrie 2009  a fost numit  de vicepremier, în  Guvernul Boc 2.

·         2002: După zece ani de la stingerea din viață a actriței Marlene Dietrich autoritățile Berlinului i–au acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Berlin.

·         2005: Kuwaitul a aprobat un amendament la legea electorală, care le asigură femeilor dreptul la vot și le ofera posibilitatea de a candida la funcții politice.

·         2009: Finala celei de-a 54-a ediții a concursului Eurovision a avut loc la Moscova, Rusia.

Nașteri

·         1611: S-a nascut Papa Inocenţiu al XI-lea (Benedetto Odescalchi). A fost papa intre anii 1676-1689. (d.12 august  1689). A  fost un inițiator entuziast al Ligii Sfinte care a reunit statele  germane  și pe  regele Ioan al II-lea al Poloniei, cel care în 1683  i-a infrant  pe turcii care asediau Viena. După ce asediul a fost ridicat, Innocent nu a cruțat din nou, nici un efort pentru a-i uni pe  principii creștin pentru alungarea turcilor din Ungaria. El a contribuit cu milioane de scuzi la fondul  pentru ajutorarea Austriei si Ungariei.

·         1718: Maria Gaetana Agnesi, matematiciană italiană (d. 1799). Maria Gaetana Agnesi (n. 16 mai 1718, Milano – d. 9 ianuarie 1799 Milano) a fost o matematiciană, lingvistă și filozoafă italiană. I se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial cât și cel integral. A luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei la educație. Maria Teresa Agnesi Pinottini, clavecinistă și compozitoare a fost sora ei. În tinerețe își manifestă aptitudinile pentru limbi străine. Dezbate cu numeroși oameni de știință probleme ca: propagarea luminii, transparența corpurilor, studiul geometric al curbelor. Se călugărește (intră în ordinul Ordre des Soeurs Bleues) și își dedică întreaga viață studiului matematicii. Scrie o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în 1748 și care ulterior este tradusă în engleză și franceză. Studiază curba de ecuație carteziană: xy^2 = a^2 (a-x), care ulterior va fi numită bucla lui Agnesi. Fiind femeie, Maria Gaetana Agnesi nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb intră la cea italiană, care se dovedește mai liberală. Spre sfârșitul vieții se dedică operelor de caritate. Viața Mariei Agnesi a fost descrisă de Paolo Frisi (1799) și de Bianca Milesi-Mojon (1836).

·         1763: Louis Nicolas Vauquelin, chimist francez (d. 1829). Louis Nicolas Vauquelin (16 mai 1763 – 14 noiembrie 1829) a fost un farmacist și chimist francez. S-a născut și a murit în Normandia. A studiat chimia inițial la Rouen, apoi la Paris. În 1797 a decoperit cromul, iar în 1798 – beriliul. Din 1809 este profesor la Universitatea din Paris, iar din 1816 este membru străin al Academiei de Științe Regale din Suedia. A murit când era în vizită la locul său de naștere

·         1788: Friedrich Rückert, poet, translator, orientalist german (d. 1866)

·         1801: S-a nascut William H. Seward, politician și diplomat american (d. 1872). William Henry Seward, Sr. (n. 16 mai 1801 – d. 10 octombrie 1872) a fost guvernator al statului New York, senator al SUA și secretar de stat al Statelor Unite în timpul președințiilor lui Abraham Lincoln și Andrew Johnson. Adversar virulent al răspândirii sclaviei în anii dinaintea Războiului Civil, el a fost o figură dominantă a Partidului Republican în anii săi de început, și a fost privit ca principal favorit la candidatura partidului la alegerile prezidențiale din 1860– deși chiar virulența sa pare să-l fi constat nominalizarea. În ciuda acestei pierderi, a devenit un membru loial al cabinetului lui Lincoln din timpul războiului, și a jucat un rol în a preveni intervenția străină în război. În seara asasinării lui Lincoln, a supraviețuit unei tentative de asasinat în cadrul încercării conspiratorilor de a decapita guvernul Uniunii. Ca secretar de stat al lui Johnson, a instrumentat achiziția teritoriului Alaska de la Rusia, act ridiculizat la acea vreme și denumit „nebunia lui Seward”. Contemporanul său Carl Schurz îl descria pe Seward ca fiind „unul dintre acele spirite care uneori o iau înaintea opiniei publice, în loc să îi urmeze supus pașii”.

·         1821: Pafnuti Cebîșev, savant rus (d. 1894). Pafnuti Lvovici Cebîșev (n. 16 mai 1821, d. 26 noiembrie 1894) a fost un matematician rus, cu contribuții în domeniul probabilităților, statisticii și teoriei numerelor. Cel mai strălucit reprezentant al școlii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus.

·         1823: Haiman Steinthal, lingvist și filosof german (d. 1899)

·         1831: David Edward Hughes, fizician, inventator american (d. 1900)

·         1865: S-a născut medicul Ştefan Stâncă; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică. A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1897).

·         1875: S-a născut Dimitrie Drăghicescu, filosof, sociolog și diplomat român; (d. 1945).

·         1885: Petru Remus Troteanu, pictor român

·         1886: S-a născut cântăreaţa de operă (soprană) Florica Cristoforeanu; voce singulară în peisajul liricii româneşti, stăpânind toate registrele de soprană (lirică, coloratură, dramatică, spinto), până la mezzo-soprană şi contralto; deşi a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internaţional; împreună cu rolurile din operete, totalul performanţelor lirice ajunge la 80 de piese; a realizat creaţii remarcabile în „Manon” de Jules Massenet, „Carmen” de Georges Bizet, „Salomeea” de Richard Strauss şi „Fra Gerardo” de Ildebrando Pizzetti, interpretările sale rămânând în conştiinţa publicului (m. 1960). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1887.

·         1887: Igor Severianin, poet rus

·         1888: Aurelia Cioncă, pianistă română (d. 1962)

·         1898: S-a născut inginerul chimist Theodor D. Ionescu. A intreprins  cercetări privind apele naturale, potabile şi industriale, schimbările de ioni, cu aplicaţii în industria alimentară; a fost  membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1990).

·         1898: Tamara de Lempicka, pictoriță de origine poloneză (d. 1980)

·         1898: Kenji Mizoguchi, regizor japonez (d. 1956)

·         1900: Aurel Ciupe, pictor român

·         1905: S-a nascut Henry Fonda, actor si producator american. S-a nascut in statul Nebraska, numele lui complet fiind Henry Jaynes Fonda. A studiat jurnalistica la Universitatea din Minnesota, dar, in parale, a facut si cursuri de drama.  La varsta de 23 de ani a decis sa se alaturi unei companii teatrale, ocazie cu care si-a cunoscut si viitoarea sotie, Margaret Sullivan. Pe marele ecran a debutat abia in 1935, in productia „Fermierul isi ia o nevasta”, insa abia cu urmatoarele roluri a reusit sa se impuna in fata publicului. Desi succesul era asigurat, actorul a revenit din nou la prima dragoste, teatrul. A reaparut in productii de cinema in 1955,  facand  roluri memorabile. Cu toate acestea doar la finalul carierei a fost recompensat cu premiul Oscar, pentru aparitia in pelicula „Pe lacul auriu”. S-a stins din viata in 12 februarie 1982, dupa ce a aparut in 90 de filme. Este tatal nu mai putin celebrei actrite Jane Fonda.

·         1906: Arturo Uslar Pietri, scriitor venezuelean (d. 2001)

·         1913 - Gheorghe Apostol, unul dintre semnatarii scrisorii “celor sase” (martie 1989), document ce incrimina regimul ceausist, difuzat la postul de radio “Europa Libera”; a detinut functii importante in stat (prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministrii 1961-1967, ambasador al Romaniei in Argentina, Uruguay, Brazilia etc.); este autorul cartii “Eu si Gheorghiu-Dej”, publicata in 1998. (m. 27.10.1990).

·         1920: S-a născut Mira Simian-Baciu, poetă, prozatoare şi eseistă; căsătorită în 1945 cu poetul Ştefan Baciu (m. 1978, în Statele Unite).

·         1922: Gavril Scridon, critic și istoric literar (d. 1996)

·         1925 - S-a născut Lucia Olteanu, autoare de cărţi pentru copii.

·         1925: S-a născut Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului; (m. 2014).

·         1926 - Bob Calinescu, regizor de film de animatie, creatorul primelor filme de papusi in Romania, inovator in domeniul tehnicii de animatie tridimensionala (“Fresca”, “Pica para malaiata”)

·         1928: Zlata Tcaci, compozitoare din Republica Moldova

·         1930: Titus Popovici, scriitor și scenarist român (d. 1994).  A fost membru corespondent al Academiei Române si  membru în CC al PCR . A absolvit Universitatea din București si a debutat în proză cu volumul „Povestiri” și cu romanul „Străinul” în 1955. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei lui Ioan Slavici „Moara cu noroc”. Titus Popovici a fost considerat unul dintre cei mai importanți scenariști români din perioada anilor 1960-1970.

·         1930: Friedrich Gulda, pianist austriac (d. 2000)

·         1930:  S-a născut inginerul silvic Victor Giurgiu; importante contribuţii la dezvoltarea ştiinţei silvice româneşti; de numele său se leagă introducerea în învăţământul superior de profil a biostatisticii forestiere (din 1954) şi a economiei protecţiei mediului natural (din 1990); membru titular al Academiei Române din 2009.

·         1932 - S-a născut Isaak Holt, baterist şi compozitor american (Young-Holt Unlimited).

·         1938: Florin Costinescu, poet

·         1939: S-a născut Constantin Cubleşan, prozator (unul dintre inovatorii SF-ului românesc din anii ’70 ai secolului XX), poet, dramaturg, critic şi istoric literar, profesor; între anii 1959 şi 1962 a fost redactor la Studioul de Radio Cluj.

·         1944 - S-a născut Billy Cobham, baterist şi compozitor american (Mahavishnu Orchestra).

·         1945: Ferenc Asztalos, politician maghiar

·         1945: Nicky Chinn, textier englez (Sweet, Suzi Quatro)

·         1946: Robert Fripp, chitarist englez (King Crimson)

·         1946 - S-a născut Roger Earl, baterist britanic (Savoy Brown, Foghat).

·         1947: Constantin Bulgac, ex-vice-ministru al economiei și reformelor

·         1947 - S-a născut Barbara Lee, cântăreaţă americană (The Chiffons).

·         1947 - S-a născut Darrell Sweet, baterist britanic (Shadettes, Nazareth).

·         1948: S-a născut Dan Gabriel Cacuci, fizician şi inginer american de origine română; studii şi cercetări privind matematica şi fizica aplicată în domeniul energiei nucleare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996.

·         1949 - S-a născut William Spooner, chitarist şi vocalist american (The Tubes).

·         1950: Johannes Georg Bednorz, fizician german, laureat al Premiul Nobel

·         1951: Christian Lacroix, designer francez

·         1951 - S-a născut Jonathan Richman, chitarist şi compozitor american.

·         1951 - S-a născut Allen Wentz, basist, pianist şi vocalist american (Wild Cherry, Garcons, Lizzy Mercier Descloux).

·         1953: Pierce Brosnan, actor american

·         1953 - S-a născut Richard Page, vocalist, basist şi compozitor american (Pages, Mr. Mister).

·         1954 - Marian Odangiu, critic literar, poet, eseist, dramaturg; a semnat libretul primei opere rock romanesti, “Introducere intr-un concert baroc”, reprezentata in 1981, pe scena Teatrului National din Timisoara, apoi suspendata de cenzura.

·         1955 - S-a născut Hazel O'Connor, cîntăreţă, compozitoare şi actriţă britanică.

·         1957: Iurii Sevciuk, cântăreț rus

·         1958 - Corneliu M. Popescu, traducator al poeziilor lui Mihai Eminescu in limba engleza. La 16 ani a inceput sa traduca cele mai cunoscute poeme eminesciene, publicate post-mortem, la Editura Eminescu, in anul 1978 ; a murit pe data de 4.03.1977, in timpul cutremurului care a devastat Romania; in amintirea lui a fost instituit un premiu european pentru traducere ce se acorda, din 1983, din doi in doi ani.

·         1958: Ioan Țundrea, politician român

·         1958 - S-a născut Glenn Gregory, vocalist şi compozitor britanic (Heaven 17).

·         1959 - S-a născut Jock Bartley, chiatrist şi vocalist canadian (Firefall).

·         1964: Boyd Tinsley, violonist american (Dave Matthews Band)

·         1965: Krist Novoselic, bassist american (Nirvana)

·         1966: Janet Jackson, cântăreață americană

·         1969: David Boreanaz, actor american

·         1970: S-a nascut Gabriela Sabatini, jucătoare de tenis argentiniană.

·         1973: Jason Acuña "Wee-Man", unul dintre membrii Jackass la MTV

·         1973: Tory Spelling, actriță americană

·         1974: Laura Pausini, cântăreață italiană

·         1974: Sonny Sandoval, vocalist (P.O.D.)

·         1975: Tony Kakko, vocalist (Sonata Arctica)

·         1981: Marius Niculae, fotbalist român

·         1985: Corey Perry, hocheist canadian

·         1986: Megan Fox, actriță americană

Decese

·         1703: Charles Perrault, povestitor, dramaturg, traducător francez (n. 1628)

·         1826: Elisabeta Alexeievna, soția țarului Alexandru I al Rusiei (n. 1779)

·         1830: Jean Baptist Fourier, matematician francez (n. 1768)

·         1864 (16/28): A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania,vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român); (n. 1808).

·         1891: Ion C. Brătianu, om politic român (n. 1821). Ion C. Brătianu s-a nascut pe  2 iunie 1821 la  Pitești,  în Țara Românească). A luat parte  la Revolutia  română  din 1848, fiind prefect al poliției în guvernul revolutionar provizoriu. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A contribuit  la alegerea Prințului Carol I ca domn al României, avand sub  domnia acestuia  mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. A fost arestat pentru complicitate la  revoluția din 1870 (revolutia de la Ploiesti), dar a fost eliberat la scurt timp. În 1876  a format un cabinet liberal, care a rămas la putere până în 1888, fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877 si  al  Congresului de la Berlin. A avut o contributie remarcabila in  cladirea  statului Romaniei moderne.

·         1892: A murit Melchisedec Ştefănescu, episcop şi istoric; unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885); (n. 1823).

·         1926: Mehmed al VI-lea, ultimul sultan otoman (n. 1861). În  1922  in Turcia a avut loc o lovitură de stat, care l-a detronat pe sultanul Mehmet al VI-lea Vahdettin. Republica Turcia a fost proclamată pe 29 octombrie 1923, fiind constituită din rămășițele Imperiului Otoman.

·         1947 - A murit biochimistul si fiziologul englez Sir Frederick Gowland Hopkins; Premiul Nobel pentru Medicina pe 1929 (pentru contributii originale in studiul vitaminelor); in 1900 a identificat aminoacidul numit triptofan (n. in Eastbourne Sussex la 20.06.1861

·         1953 - A murit, la New York, Nicolae Radescu, prim-ministru al Romaniei; in 1946 a parasit tara, ajungand in SUA. Din strainatate a actionat prin numeroase memorandumuri catre marile puteri pentru restabilirea democratiei in Romania. Ultimul guvern Radescu (6.12.1944-5.03.1945) a fost si ultimul guvern in care erau reprezentate si partidele traditionale. La 23.11.2000 ramasitele pamantesti ale fostului premier au fost aduse din SUA si reinhumate la Cimitirul Bellu din Bucuresti (n. 30.03.1874).

·         1954: A murit printul Vladimir Ghica, deţinut politic  in timpul regimului comunist din Romania; (n. 1873). A fost diplomat, scriitor, om de caritate si  preot catolic  român, nepotul lui  Grigore Alexandru Ghika  ultimul principe al  Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost  Ioan Grigore Ghika ministru de externe al Romaniei. După venirea la putere a comuniștilor refuză de asemenea să plece cu trenul regal  dorind sa ramana in mijlocul credinciosilor. Este arestat la 18 noiembrie 1852  sub acuzația de „înaltă trădare” și întemnițat la Jilava unde este amenințat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în  16 mai 1954 trece la cele veșnice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus. Miercuri, 27 martie  2013 Papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan […] ucis din ura  față de credinta  […], la 16 mai 1954”.

·         1957: A murit Elliot Ness, celebrul sef echipei de lupta impotriva gangsterilor din Chicago  în anii’30, cunoscuta sub numele de „Incoruptibilii (the Untouchables). (n. 1903)

·         1971 - A murit, la Paris, George Silviu, poet, dramaturg, traducator ; a emigrat in Franta in 1961 (n. 2.01.1901).

·          La 16 mai 1980, la Mogoșoaia, România, se stinge din viață Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman) nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. Marin Preda debutează în aprilie 1942 cu schița Părlitu' în ziarul, la pagina literară”Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicînd în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcîmul, Calul, Noaptea, La cîmp. Experiență sa militară o descrie în romanele Viața ca o pradă și Delirul. În 1945 devine corector la ziarul ”România liberă”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții. În 1954 se căsătorește cu poeta Aurora Cornu. Scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate postum. Au divorțat în 1959. S-a recăsătorit apoi cu Eta Vexler, care ulterior a emigrat în Franța la începutul anilor 70. Cu cea de-a treia soție, Elena, a avut doi fii: Nicolae și Alexandru. Din 1952 devine redactor la revista ”Viața românească”. În 1970 - traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: Demonii. Romanul său, Marele singuratic, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971. În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pămînteni. O lună mai tîrziu este ales deputat în Marea Adunare Națională. Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS român ar fi dispărut. Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pămînteni și a survenit în condiții oculte.

·         1982: Iosif Pervain, istoric literar (n. 1915)

·         1984: Irwin Shaw, autor american (n. 1913)

·         1990: A murit americanul Jim Henson, creatorul cunoscutelor “papusi Muppets”.

·         1990: A murit dansatorul, cantaretul si muzicianul american Sammy Davis Jr.

·         1997 - Actorul Puiu Călinescu a încetat din viaţă în urma unui stop respirator: "B.D. la munte şi la mare", "B.D. în alertă", "B.D. intră în acţiune", "Nea Mărin miliardar" (n. 21 iunie 1920).

·         2000: A murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947) – 15 ani.  NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii data de 14 mai 2000.

·         2002: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România. A fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica “Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966); (n. 1908)

·         2008 - A încetat din viaţă Ion Mâinea, actor al Teatrului de Stat din Oradea (n. 23 septembrie 1929).

·         2012: Maria Bieșu, soprană din Republica Moldova (n. 1935)

·         2013: Heinrich Rohrer, fizician elvețian, laureat Nobel (n. 1933).

Sărbători

• În calendarul ortodox:Odovania praznicului Învierii Domnului; Sf Cuv Teodor cel Sfințit; Sf Mc Nicolae din Mețovo; Sf Cuv Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; dezlegare la pește
• În calendarul romano-catolic: Sf. Ioan Nepomuk, preot și martir; Sf. Alois Orione, preot.
• În calendarul greco-catolic: Cuv. Teodor cel Sfințit; Sf. Ioan Nepomuk, preot și martir.

RELIGIE ORTODOXĂ 16 Mai

Odovania praznicului Învierii Domnului; Sf Cuv Teodor cel Sfințit; Sf Mc Nicolae din Mețovo; Sf Cuv Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; dezlegare la pește

Sfantul Teodor cel Sfintit a fost ucenicul Sfantului Pahomie cel Mare. S-a nascut si a crescut pagan in Tebaida de Sus. La varsta de 14 ani paraseste casa parintilor si merge la manastirea Sfantului Pahomie. Mai tarziu se vor calugari atat mama sa, cat si fratele lui. Dupa moartea Sfantului Pahomie, Teodor a fost ridicat de catre obste staret al tuturor sfintelor manastiri intemeiate de staretul sau. Sfantul Teodor cel Sfintit a trecut la cele vesnice pe 16 mai 367.

Troparul Sfantului Teodor cel Sfintit

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai facut ostenelile tale insutit roditoare; si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile, Teodor, parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

Sf Mc Nicolae din Mețovo

Românii din Aminciu îţi vor spune pe nerăsuflate viaţa Sfântului Nicolae. O ştiu până şi copiii… Este sfântul lor, din satul şi din neamul lor – al unui popor care parcă se încăpăţânează să spună istoriei că e aromân şi că vorbește limba armânească, soră bună cu româna, chiar dacă se aude la mii de kilometri de România.

Istoria poporului român este legată de spațiul munților Carpați, al Dunării și al Mării Negre. Așa am învățat cu toții la școală. Însă, despre romanitate sau, mai clar, de românitate, istoricii vorbesc și în spaţiul aflat în sudul Dunării. Teritorii întregi din Serbia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Albania și Croația conțin urme arheologice legate de viețuirea strămoșilor noștri aici. Mai mult, până astăzi există comunități de vlahi numiți în funcție de țara de adopție: aromâni, meglenoromâni, morlaci, macedoromâni, cuțovlahi. Comunități care demonstrează că, dincolo de istorie, românitatea nu a fost mărginită de linia Dunării.

Rămâi fără cuvinte când tu, român, păşeşti într-un astfel de sat şi aproape înţelegi graiul locuitorilor. De ce? Pentru că zeci de sate din nordul Greciei, din Albania sau Macedonia sunt locuite de cel puţin 1000 de ani de către români chiar dacă, de multe ori, autorităţile îi numesc altfel. Ei sunt români şi sunt acasă – în vatra strămoşilor lor!

Cele mai multe sate sunt situate în munţii Pind, acolo unde doar vulturii mai trăiesc. Poate cel mai cunoscut sat de români din nordul Greciei este Metsovo, aşa cum îl numesc grecii. Dar dacă eşti atent, pe stradă toată lumea îți va zice că te afli în Aminciu. Sună româneşte, nu?

Printre numeroşii turişti pot fi văzuţi nişte bătrânei stând pe laviţa din faţa bisericii, sprijinindu-se în câte un toiag de lemn, îmbrăcaţi în costum popular, costum care te duce cu gândul la țara noastră, la zona Sibiului.  

Aşezându-te lângă ei, cu mândrie îţi vor spune: „Tuţ suntem armâni!”, adică „toţi suntem români”.

Sfântul Nicolae – mucenic de bunăvoie

Nu au şcoală în limba armânescă, iar la biserică li se cuvântează în greacă. Aromânii din Aminciu au, totuși, o mândrie aparte – un sfânt s-a născut din neamul lor! Trăitor în secolul al XVII-lea, Sfântul din Aminciu poartă în povestea vieţii sale chipul românităţii din sudul Dunării.

Nicolae Basdasis s-a născut într-o familie cu greutăți materiale, într-o Grecie dominată de puterea otomană. Turcii făceau legea. Ca să-şi câştige traiul, tânărul Nicolae a intrat slugă la un brutar din localitatea Trikala, din regiunea Tesalia. Împovărat de greutăţile familiei, dar şi de cele personale, s-a lepădat de credinţa creştină, trecând la islam.

Nu după multă vreme, fiind cuprins de durere pentru fapta sa, Nicolae și-a dorit înapoi viața creștină pe care o pierduse. Durerea sufletului şi apăsarea celor din jur au făcut ca acesta să se întoarcă în oraşul în care se lepădase de Hristos.  Actul martiric pomeneşte despre un frizer turc care l-a recunoscut pe Nicolae, cel ce între timp nu mai purta hainele turceşti. Frizerul l-a prins şi l-a predat mai marilor oraşului. În vâltoarea momentului, Nicolae s-a lepădat din nou de Hristos, acceptând să fie musulman în continuare.

Deşi a scăpat cu viaţă, liniştea a întârziat să apară. De aceea a mers la preotul creştin care s-a sfiit inițial să îl primească, văzându-l în portul islamic. Nicolae și-a mărturisit dorința de a îndrepta greșeala care îi marcase viaţa. Văzând insistența cu care îşi dorea să moară pentru credința lui, duhovnicul l-a binecuvântat pentru a-și împlini vrerea mântuitoare.

Astfel, Nicolae a mers din nou în Trikala. „Creștin m-am născut, creștin sunt şi creștin vreau sa mor!” – a spus acesta. Turcii l-au bătut cu sălbăticie şi l-au aruncat într-o cameră întunecoasă, fără apă şi mâncare. În ziua de 17 mai 1617, turcii au aprins un foc mare în piaţa centrală a orașului şi l-au aruncat în mijlocul flăcărilor. Astfel și-a dobândit Sfântul Nicolae cununa muceniciei şi Împărăţia Cerurilor.

***

Românii din Aminciu îţi vor spune pe nerăsuflate viaţa Sfântului. O ştiu până şi copiii… Este sfântul lor, din satul şi din neamul lor – al unui popor care parcă se încăpăţânează să spună istoriei că e aromân şi că vorbește limba armânească, soră bună cu româna, chiar dacă se aude la mii de kilometri de România.

Sfintii Cuviosi Sila, Paisie si Natan s-au nevoit in veacul al XVIII-lea in Sihastria Putnei, loc de aspra nevointa si de liniste in care se retrageau cei mai alesi monahi putneni.

Sfantul Cuvios Sila s-a nascut in anul 1697 in tinutul Botosanilor, din parinti ortodocsi, Ion si Ioana. A intrat ca frate incepator la Schitul Oraseni (com. Cristesti, jud. Botosani), fiind foarte tanar, de unde, in anul 1714, la varsta de 17 ani, a venit la Sihastria Putnei, unde a fost primit si apoi calugarit de staretul Teodosie. Dupa trecerea acestuia la cele vesnice, staretul Dosoftei, noul parinte duhovnicesc al schitului, a randuit sa fie hirotonit diacon si preot, iar la scurt timp sa fie tuns in schima mare. Ca ucenic si ajutor al staretului Dosoftei, ieroschimonahul Sila a purtat grija timp de peste 30 de ani de toate cele necesare obstii, ostenindu-se, in acelasi timp, la slujbele bisericii si la implinirea pravilei de chilie. In toamna anului 1753, trecand la Domnul staretul Dosoftei, Cuviosul Sila a fost numit staret de catre mitropolitul Moldovei, Sfantul Iacob Putneanul. Ca parinte duhovnicesc al obstii, a innoit viata duhovniceasca a Sihastriei Putnei, iar ca bun chivernisitor, cu binecuvantarea mitropolitului Iacob, a zidit o biserica noua de piatra cu hramul Buna-Vestire, pe care a impodobit-o cu toate cele trebuitoare, precum si o noua trapeza si chilii. Ajuns vestit duhovnic si povatuitor de suflete, Cuviosul Sila a fost pretuit atat de credinciosii simpli, cat si de domnitorii Moldovei Constantin Cehan Racovita si Grigorie Calimachi, precum si de inalti dregatori, egumeni si arhierei, pe toti povatuindu-i cu intelepciune pe calea mantuirii. Sub indrumarea sfantului staret, monahii din Schit se indeletniceau cu caligrafierea manuscriselor ce cuprindeau sfinte slujbe si importante scrieri ale Sfintilor Parinti. Dintre ucenicii sai, cel mai cunoscut este episcopul Radautilor Dosoftei Herescu. Ultimii ani de viata Cuviosul Sila si i-a petrecut in multe lipsuri si incercari, ca urmare a rapirii Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, in anul 1774, si a ingradirilor puse de noua stapanire. Schitul nu avea cele necesare hranei monahilor si era nevoit sa se imprumute de bani si alimente. Cunoscandu-si apropiatul sfarsit pamantesc, Sfantul Sila a pus povatuitor Sihastriei Putnei pe Cuviosul Natan, apoi si-a cerut iertare de la toti. La 23 aprilie 1783, dupa ce se nevoise aproape 70 de ani la Sihastria Putnei, Cuviosul ieroschimonah Sila si-a dat cu pace sufletul in mainile Domnului, pe Care L-a iubit si slujit intreaga sa viata.

Sfantul Cuvios Paisie s-a nascut in anul 1701 si a intrat de tanar in viata monahala. Pentru vrednicia sa a fost hirotonit diacon, apoi preot, si a ajuns egumen la Manastirea Sfantul Ilie, de unde a trecut la Manastirea Rasca. Dupa o vreme a venit la Schitul Sihastria Putnei, vietuind intru adanca smerenie.  Desi nu a fost staret al Sihastriei, el era un rugator infocat, sprijinind in credinta ortodoxa pe toti, mai ales in vremea stapanirii straine. De asemenea, el primise de la Dumnezeu darul inainte-vederii, care, adaugandu-se celorlalte virtuti, l-a facut sa fie cinstit de catre toti ca un mare parinte duhovnicesc. Impreuna cu staretii Sila si Natan a fost martor al greutatilor din anii de stapanire austriaca, dar s-a dovedit un nevoitor plin de ravna. A trecut cu pace la cele vesnice in data de 16 decembrie 1784.

Sfantul Cuvios Natan s-a nascut in anul 1717, fiind originar din Pascani. A fost mai intai vietuitor si eclesiarh la Manastirea Putna, unde a fost hirotonit diacon, apoi preot. Dornic de mai multa rugaciune si liniste, s-a retras la Sihastria Putnei, unde a primit schima cea mare cu numele de Natan. Cuviosul Natan a fost cunoscut ca un duhovnic foarte iscusit, fiindu-i parinte duhovnicesc si marelui mitropolit Iacob Putneanul. Totodata, vietuitorii din sihastrie, impreuna-nevoitori cu el, dar si credinciosii inchinatori il cinsteau ca pe un adevarat parinte si pastrator al bunelor randuieli ortodoxe. El se indeletnicea si cu caligrafierea de manuscrise si cu alcatuirea pomelnicelor ctitoricesti. In anul 1781 a fost randuit staret de catre Cuviosul Sila, care se pregatea pentru trecerea la cele vesnice. Desi inaintat in varsta, ieroschimonahul Natan a continuat cu multa ravna si jertfelnicie lucrarea duhovniceasca a inaintasului sau, calauzind obstea incredintata lui spre pastorire timp de trei ani si jumatate, desi lipsurile si greutatile erau tot mai mari din pricina ocupatiei habsburgice. La capatul unei vieti inchinate lui Dumnezeu, in neagonisire si curatie, dupa ce a purtat cu multa rabdare si necontenita rugaciune povara grea a bolilor, Cuviosul ieroschimonah Natan s-a mutat la Domnul, a doua zi dupa sarbatoarea Nasterii Mantuitorului Hristos, pe 26 decembrie 1784.

La scurt timp dupa trecerea la cele vesnice a celor trei Sfinti ieroschimonahi, Schitul Sihastria Putnei s-a pustiit din pricina vitregiei vremurilor. Dupa mai bine de 200 de ani, la inceputul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului Schit, a vazut o lumina cereasca deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumina care a inconjurat biserica, apoi s-a facut nevazuta. La putin timp dupa aceasta, pe 24 aprilie 1990, cand s-a inceput refacerea Schitului, in pronaosul vechii biserici s-au descoperit mormintele celor trei Cuviosi: Sila, Paisie si Natan, in care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara si raspandind buna-mireasma. In anii ce au urmat numeroase vindecari minunate s-au savarsit la racla cu moastele Cuviosilor. De aceea, cu prilejul implinirii a 550 de ani de la intemeierea Manastirii Putna si a 20 de ani de la resfintirea vechii biserici de la Sihastria Putnei, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, in sedinta sa din 6-7 iunie 2016, trecerea in randul Sfintilor a Cuviosilor Sila, Paisie si Natan de la Sihastria Putnei, cu zi de praznuire la 16 mai.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 16 Mai

A.  GUSTĂRI

Peşte pescăresc

750 g. crap, 3 linguri ulei, 2 cepe, 4-5 catei usturoi, 1/4 lingurita cimbru pisat, 2-3 linguri bulion, 1 ½ pahar apa, un virf cutit zahar, sare

Pestele proaspat sau dezghetat se taie in bucati nu prea mari, se sareaza si se lasa sa stea intr-un vas acoperit pina se prepara urmatorul sos: se pune intr-o cratita ceapa taiata marunt, se toarna apa si se lasa sa fiarba la foc mic 10-15 minute, apoi se adauga uleiul, zaharul, usturoiul bine strivit, cimbrul si bulionul. Dupa ce da un clocot-doua, se pun bucatile de peste, se potriveste de sare si se lasa sa fiarba acoperit, la foc foarte mic sau in cuptor pina cind scade bine sosul.

B.  SALATE

Salată de cod

cod 1.2 kg
ceapa 150 g
morcovi 100 g
telina 100 g
cartofi 1.2 kg
mazare verde (conserva) 200 g
fasole verde (conserva) 200 g
gogosari in otet 200 g
castraveti in otet 200 g
maioneza de post 1 kg
sare

Morcovii, telina si ceapa se pun la fiert in apa cu sare. Dupa ce au fiert 45 min. se aduga pestele, care se fierbe 15 min., se ia de pe foc, se lasa sa se raceasca, se dezoseaza si se rupe in bucati mici. Morcovii si telina se scot din apa si se taie cuburi. Cartofii se fierb in apa cu sare, se curata si se taie cuburi, fasolea se taie bucati de 2-3 cm, mazarea se scurge bine, iar gogosarii si castravetii se taie cuburi. Se amesteca totul, impreuna cu doua treimi din maioneza de post, se aranjeaza salata pe un platou si se decoreaza cu restul de maioneza de post.

C.  SOSURI

Sos pescăresc

Se pune intr-o cratita ceapa taiata marunt, se toarna apa si se lasa sa fiarba la foc mic 10-15 minute, apoi se adauga uleiul, zaharul, usturoiul bine strivit, cimbrul si bulionul. Dupa ce da un clocot-doua, e gata!

D.  BORŞURI

Ciorbă de peşte

- peste mic de balta (orice) 3 kg,
- peste mare (capete si cozi de somn sau somon, stiuca, crap etc.)
-telina
-gulie
-morcov
-ceapa
-praz
-pastranac
-patrunjel
-frunze leustean
-frunze patrunjel
-bors
-sare
-piper
-vegeta

Se fierbe pestele mic in apa fara sare pana se face zdrente, dupa care se strecoara si se arunca pestele pastrandu-se zeama. Se taie zarzavatul cubulete si se pune la fiert in zeama strecurata de peste pana fierbe. Se adauga borsul (1/3 din cantitatea de zeama de peste) si se dau cateva clocote. Se regleaza cu condimente dupa gust. Se introduce pestele mare si se lasa la fiert max 7 min sa se pastreze bucatile intregi. Se adauga frunzele de leustean si de patrunjel si se mai da un clocot.

E.  MÂNCĂRURI

File de macrou în sos de roşii

-5 bucati file de macrou (eu am folosit congelat)
-3 linguri bulion sau 300 ml suc de rosii
-ulei de masline
-o ceapa
-condimente (cimbru,
piper,
ienibahar boabe,
patrunjel,
praf usturoi,
delikat)

Intr-o tava asezam pestele, turnam putin ulei de masline apoi adaugam sucul de rosii sau bulionul diluat in apa in care am pus si condimentele.

Taiem ceapa si presaram deasupra, acoperim tava cu folie si dam la cuptor.

Inainte de a scoate pestele din cuptor cu 5-7 minute luam folia de deasupra ca sa se rumeneasca putin.

Daca pestele e congelat cum l-am folosit eu trebuie tinut in cuptor cam 30-40 minute.
Daca e proaspat il tinem 20-25 minute.

F.  DULCIURI

Delicioasa cu mere

Aluat:
12 linguri de zahar
12 linguri de ulei
12 linguri de apa
1 plic de bicarbonat
1 canita de suc de rosii
faina cat cuprinde
1 praf de sare

Umplutura:
10 mere rase cu coaja
1 zahar vanilat
1 lingura de scortisoara in pudra
8 linguri de zahar

Se amesteca zaharul cu apa cu sarea si uleiul. Separat peste bicarbonat punem sucul de rosii amestecam. Varsam peste compozitie, adaugam faina, formam un aluat care sa nu se lipeasca. Pe putina faina, intindem 2 foi. Asezam prima foaie in tava neunsa, intepam cu o furculita si depunem umplutura. Acoperim cu a doua foaie. dam la cuptor la 180 grade C cam 15-20 de minute. Verificam coptura cu scobitoarea.

Lasam sa se raceasca, presaram zahar pudra si scortisoara.

ARTE 16 Mai

INVITAȚIE LA OPERĂ 16 Mai

Florica Cristoforeanu

Maria Bieșu

MUZICĂ 16 Mai

 Friedrich Gulda

Isaak Holt, baterist şi compozitor american (Young-Holt Unlimited)

YOUNG HOLT UNLIMITED - SUPERFLY - FULL ALBUM 1973 - 

Billy Cobham, baterist şi compozitor american (Mahavishnu Orchestra)

Billy Cobham 

Robert Fripp, chitarist englez (King Crimson)

Roger Earl, baterist britanic (Savoy Brown, Foghat)

Barbara Lee, cântăreaţă americană (The Chiffons)

The Chiffons 

Darrell Sweet, baterist britanic (Shadettes, Nazareth)

Tribute To Darrell Sweet – Nazareth:

William Spooner, chitarist şi vocalist american (The Tubes)

Bill Spooner: 

Jonathan Richman, chitarist şi compozitor american

Allen Wentz, basist, pianist şi vocalist american (Wild Cherry, Garcons, Lizzy Mercier Descloux)

Wild Cherry 

Richard Page, vocalist, basist şi compozitor american (Pages, Mr. Mister)

Richard Page Goin' South Album: 

Hazel O'Connor, cîntăreţă, compozitoare şi actriţă britanică

Iurii Sevciuk, cântăreț rus

Glenn Gregory, vocalist şi compozitor britanic (Heaven 17)

Heaven 17

Jock Bartley, chiatrist şi vocalist canadian (Firefall)

Firefall's Jock Bartley

Boyd Tinsley, violonist american (Dave Matthews Band)

- Boyd Tinsley

Krist Novoselic, bassist american (Nirvana)

Nirvana- Nevermind:

Janet Jackson

Laura Pausini

Sonny Sandoval, vocalist (P.O.D.)

Tony Kakko, vocalist (Sonata Arctica)

Sammy Davis Jr

Maria Bieșu, soprană

POEZIE 16 Mai

Mira Simian–Baciu, poetă

Biografie Mira Simian

Mira Simian s-a nascut pe 16 mai 1920, la Ramnicul Valcea. Este sotia poetului Stefan Baciu.
A colaborat cu proza si poezie in presa din exil: “Revista Scriitorilor Romani” din Munchen , “Micron”, redactor Stefan Munteanu, “Drum” redactor John Halmaghi, “Cuvantul Romanesc” din Hamilton, editor George Balasu
Din eseuri amintim: "L´expression du sentiment de la mort dans l´oeuvre de Ionesco", thèse, Université de Strasbourg, 1969 / "La naissance des obsessions fondamentales d´Eugène Ionesco" / "Ionesco et le paradis perdu" / "Evolutia sentimentului mortii în opera lui Eugen Ionescu"
A publicat plachetele de versuri “Farmece” (Fundatia Regala Universitara Carol I, Paris, 1966 si in Colectia “Mele”, Honolulu, 1979), “Cantec de frunza” (1976) si volumul de proza poetica, “Fata lui Temelie” (Editura Urmuz, 1974). Obisnuia adesea sa picteze.
A decedat in ziua de 2 iulie 1978, in spitalul “Beverly Manor” din Honolulu, Hawaii. Serviciul funeral a avut loc luni 3 iulie la biserica “Sf. Constantin si Elena”. Se odihneste in cimitirul Makiki.

Balcoane

Leagănul alb lângă ușa deschisă
Iarna vrăbii, vara fluturi și mușcate,
Piața. Birjarii, cai adormiți,
Felinarul. Cârciumi aburite
Cafeneaua „La Doi Băieți”,
Haine, haine, pălării și haine...
Piața cu patru colțuri,
Patru străzi
Patru biserici
Pe deal în sus Sfânta Paraschiva
Ultimul popas. Corul, popa-n odăjdii,
Dricul, fracul lui Limbă lăutarul,
Muzica militară, tobe
Voaluri negre, ciori.
Gologani aruncați spre cer căzând năuci
În noroi și-n mâini de țigani,
În vale, cimitirul. Noaptea
Cucuvaia din turn plânge pentru cei trași pe roată
Arși de vii, burți spintecate de ghete negre murdare...
Bunica ieșea de la slujbă, la patru
Urca dealul greu, cernită,
Cu dreapta strângea mătăniile roase
Cu stânga, darul, mălai dulce,
Altă stradă. Plimbările la șase.
Turnurile, parcul în fum.
Vals și mazurcă
Slujnice la braț cu ordonanțele
În pantofi de pâslă, miros de „Plugari”,
Gara, castanul la fereastră.
Pe balcon fata șefului așteaptă trenul
Încolăcită-n năframa neagră.

II

Han agățat între mare și stânci
Sub el lacul. Răsărit, flamboaianții strig.
Ghitare. Cratiți cântând
Tobe-ncinse în focul din colțul străzii
Copii, ologi, orbi și câini
Pasul reginei, regina neagră
Albastra regin coborând dealul
Prăpăstii seci pline de stele...
Vrăjitoarele aprind colivele mării
Cocoșul așteaptă
Regii își pun mantiile albe
Îngerii negri înfig lumânări
Lângă val.

Cântec român în rime hawaiiene

Singur sub anuenue (1)
stau în insulă şi cânt
norii taie-n zări statuie
de azur şi de pământ.

trec pe lângă dulci wahine (2)
ceas de ceas şi pas la pas
ciocănind în vis terţine
cu privighetori în glas

uneori la holo-holo (3)
cânt un cântec din Azuga
mai încoace mai încolo
timpul îşi înfundă gluga

sunt închis de mult în hale (4)
între Anzi şi-ntre Bucegi
într-un cerc de portocale
delineat de stranii regi

jos pe strada Kalakaua (5)
vin prinţese din Sri Lanka
pâlpâie-n pădure steaua
şi-un călugăr scrie tanka (6)

iată-n taină Lunalilo (7)
peste dealu-nalt din Pali (8)
dispărând spre Makakilo (9)
unde înfloresc migdalii

cade seara pe terasă
plec încet spre Fat Siu Lau (10)
întunericul de peste casă
îmi ordonă: taci, e pau (11)

Note de subsol: 1 – curcubeu; 2 – femei;  3 – plimbare; 4 – casă; 5 – rege hawaiian; 6 – formă de poezie japoneză; 7 – prinţ hawaiian; 8 – regiune muntoasă; 9 – cartier în Oahu; 10 – restaurant chinezesc; 11 – gata, s-a terminat!

George Silviu

Biografie

SILVIU George (pseudonimul lui Silvius Goliger), se naste la 2 ian. 1901, Focsani - moare in 16 mai 1971, Paris. 

Poet, dramaturg si ttaducator. 

Fiul lui Iancu Goliger, arhitect, si al Herminei (n. '?). Cursuri primare si secundare la Liceul „Unirea" din Focsani. Licenta in drept la Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti (1922). 

Inscris in Partidul Social-Democrat din 1920, va ajunge redactor la ziarele democrate Adevarul, Dimineata (1920-l930) si Lupta (1925-l937). Colaborator constant al revista Gindirea (1920-l939). 

Mai colaboreaza la: Adevarul literar, Rampa, Sburatorul, Aurora, Farul, Icoane maramuresene, Nazuinta, Europa, Secolul, Raspintia, Pinguinul, Pamintul nostru, Lumina s. a. Functioneaza ca atasat de presa pe linga delegatia romana la Societatea Natiunilor (1927-l931); avocat in baroul Ilfov (1924-l939). in 1939, trimis la garnizoana din Focsani, va fi demobilizat in 1940 din pricina originii evreiesti. Dupa 1944, revine in barou; doctorat in drept cu teza Noile legiuiri si libertatea presei. 

Intre 1945 si 1948 indeplineste functii inalte in guvernul vremii (secretar general, presedinte de comisii) din care demisioneaza. Interdictie de semnatura (1949-l953); inchisoare politica (1953-l954). Emigrat in Franta, in iul. 1961, se stabileste cu familia la Paris. A debutat in revista Gândirea, in 1927, cu piesa in versuri pentru copii Motanul incaltat, compusa impreuna cu Adrian Maniu. A urmat o serie de carti pentru copii, unele semnate cu pseudonimul Mos Grigore Sfatosu: povesti versificate (Verde imparat si Zmeii, 1927); versuri (Jucarii, 1932; Flori si fluturi, 1934), teatru (Ciufuliri, 1927, Brumarel, 1945; Salba fermecata, 1958). in 1934, publica volum de poezii Paisie psaltul spune urmat de: Infringeri, versuri inactuale (1934), Notatii (1936) si fabulele din intimplari cu tilc (1956). A tradus din Paul Bourget, Nietzsche, Georges Duhamel.

Formindu-se in climatul artistic eterogen din primele decenii ale secolului al XX-lea, George Silviu absoarbe in creatia sa ecouri din felurite curente literare si nu ajunge sa-si cristalizeze o formula poetica particulara. in afara optiunii publicistice social-democrate, poetul poate colabora, alternativ, la reviste de orientare traditionalista (Gindirea sau Nazuinta), modernista (Sburatorul) sau avangardista (Pinguinul). E. Lovinescu, in 1927, parea indreptatit sa-l revendice pentru Contributia modernista, plasindu-l linga Simion Stolnicu, M. Celarianu. VI. Streinu, I. Valerian, remarcind „poeziile d-lui G. Silviu, adus cu incetul spre izvoare noi, desi amenintat la fiecare pas de tendinta sociala". Dar primul volum de poezie grava - dupa versurile pentru copii, Paisie psaltul spune (1934), reprezinta, mai degraba, o ilustrare a programului gindirist. intrucit marturisea cultul traditiei prin aceasta tentativa, aparent vetusta, de reinviere a limbajului de la inceputurile literaturii. Mai radical, G. Calinescu nu ezita sa considere versurile ce reactualizau limbajul arhaic drept „pastise". Cert este ca tinarul poet, pe-atunci, isi valorifica spiritul mimetic din ratiuni estetice. 

Exercitiile de virtuozitate stilistica vadesc disponibilitatea scriitorului pentru o gama larga de formule. Temperamentul sau artistic este funciarmente elegiac, cum demonstreaza versurile ulterioare, fie ele versuri inactuale. Dar elegia este esentializata in „madrigal intim", dupa preceptele simbolismului. Predispozitia catre „peisajul interior" devine pregnanta, in atari imprejurari. Universul liric e dominat de amurguri, inserari melancolice, privelisti autumnale, peisaje provinciale. Viziunea este indeobste idilica si picturala. Registrul cromatic inclina spre culorile senine, spre irizari luminoase, in consonanta cu pacea naturii. Motivul singuratatii devine staruitor pentru un poet visator si discret, impresurat de iluzii, deloc clamoros in expresie. Simplitatea si naivitatea sint atribute pe care poetul si le asuma cu buna stiinta. Pentru ca e calauzit de credinta nestramutata in biruinta scrisului in competitie cu timpul.

OPERA: Ciufuliri, comedie in versuri pentru cei mari si cei mici. Bucuresti, 1927 (ed. revazuta, 1946); Verde imparat si Zmeii (Mos Grigore Sfatosu), Bucuresti, 1927; Jucarii, versuri pentru copii (Mos Grigore Sfatosu), Bucuresti, 1932- Paisie psaltul spune Bucuresti, 1934; Infringeri, versuri inactuale. Bucuresti, 1934; Flori si fluturi (Mos Grigore Sfatosu), versuri pentru copii, Bucuresti, 1934; Notatii, poeme, Bucuresti, 1936; -Nietzsche, note biografice, analize de text, Bucuresti, 1937; Brumarel, piesa in versuri pentru teatrul de papusi, Bucuresti, 1945; Sul: flacara nadejdii, versuri. Bucuresti, 1947; intimplari cu tilc, fabule, Bucuresti, 1956; Salba fermecata, piesa in versuri pentru copii. Bucuresti, . Traduceri: P. Bourget, Rapirea, Bucuresti, 1926; Nietzsche, Ditirambe catre Dionysos, Bucuresti, 1927; G. Duhamel, Odaia ceasornicului, Bucuresti, 1931.

REFERINTE CRITICE: E. Lovinescu, Istoria, III; G. Calinescu, Istoria; G. Gheorghita, Sburatorul, 1976.

Sfânta durere

Esti inaintea oricarei Fericiri
Esti focul ce calesti inima
si ascuti mintea
indepartindu-le de cele lumesti ,
pentru a pregati venirea Pardisului in ele .
Toti te simtim ,
Toti stim ca existi .
ISUS imbracand haina umana
Te-a simtim si El .
Dar durerea Lui era diferita de a noastra.
Durerea Lui era de Dumnezeu-Om,
ce dorea ca lumea sa renasca la viata adevarata ,
iubind nepatimas pana la capatul Infinitului.
Durerea noastra este de Om ,
Ce aspira la Dumnezeu
Daca n-ai fi fost tu
n-ar mai fi existat dorul de a patrunde Nepatrunsul ,
dorul de Dumnezeu
dorul de desavarsire umana ,
la care ne-a chemat si Isus.
Fara tine n-ar mai fi existat Sfintii,
fiindca in fiecare clipa au renascut
(prin durere)
mai aproape de Dumnezeu
Tu esti icoana din icoana ,
care nu se vede ,
dar se simte…
O simte sufletul credincios.
Atunci cand sunt cu Tine ,Isuse
eu nu simt durerea,
fiindca eu devin un Simon Cireneul ,
caci Tu , Doamne imi cari CRUCEA

Tu , Doamne asa de mic si asa de smerit te porti
incat lasi oamenii sa te atinga fizic
sa se cuminece cu Tine,
caci numai astfel durerea nu ne invinge.
De asta Sfintiierau fericitii cand mureau,
fiindca ei de mult erau morti ,
caci Dumnezeu traiau in ei.
Durerea pentru ei era inexistenta
fiindca traiau in CER ,
cu toate ca erau pe Pamant .
Nimeni nu poate ajunge la Tine , ISUSE
decat prin CALEA GOLGOTEI ,
a rastignirii EGO-ului
si al TRANSFIGURARI.
Asa au aparut Sfintii pe acest LOC .
Golgota a trait-o si ISUS ,
Rastignirea a patimit-o si EL ,
iar apoi a inviat si s-a inaltat la TATAL si la DUHUL SFANT,
dar a revenit in Creatia Sa-OMUL ,
care-si doreste IUBIREA FARA DE SFARSIT
IUBIREA NEPATIMASA
IUBIRE VINDECATOARE
pe DUMNEZEU-IUBIREA .

Nici Tu, Maicuta Sfanta
Preafericita si Imaculata MARIE
n-ai fost scutita de ea .
Ai suferit durerea Mantuitorului cu sufletul .
Contemplarea durerilor Sale Te-a apropiat mai mult
De Fiul tau, Cel Nenascut, ISUS-DUMNEZEU.
Contemplarea a fost ca o rugaciune TRANSFIGURATOARE
Ai devenit un soare ascuns,
Care nu poate fi vazut de oricine .
Chiar si acum esti ascunsa de aceia care vor sa fie orbi.
De aceea invredniceste-ma sa te cunosc MAMA CEREASCA
Si sa te iubesc
Invredniceste-ma sa-ti sterg lacrimile de pe obrajii tai
Si sa fii vesela.

Mesaj de la Îngerul Păzitor

Ridica-te din patul suferintei ,
In care ai stat
Si lupta cu toata fiinta ta
Pentru fericirea ta ,
Caci Isus –Biruinta ta impotriva tuturor
Celor care te asupresc
Este langa tine .
Ai plans atat de mult ,
Incat nici lacrimi nu mai ai ,
Din cauza suferintelor ,ce ti-a fost pricinuita ,
De cei care ii credeai prietenii .
La fel ca si Imparartul David ,
Te-ai imbracat in sacul rugaciunii umilite ,
Si ai cerut lui Dumnezeu sa-ti dea ,
FORTA SA MERGI MAI
DEPARTE
Prin toti sfintii Sai din Cer si de Pamant .
DUMNEZEU TE-A LUMINAT !
DUMNEZEU TE-A SALVAT !
DUMNEZEU TE-A FACUT SA INTELEGI ,
CA NU ESTI SINGUR ,
CA EL O VIATA TE-A ASTEPTAT,
IAR ACUM TE-A GASIT ,
IAR ACUM L-AI GASIT ,
IAR ACUM TE-AI REGASIT
Ť OSANA DOAMNE DUMNEZEULE ! Ť canta cu bucurie
Caci iata MORT ai fost ….
Si-ai inviat .
Fara nici un ajutor ai fost
Si te-ai zbatut printre straini ,
Dar pana la urma Dumnezeu Te-a luat in Inima Lui
Iar Tu l-ai luat pe El in inima ta .
Si ai vazut ca nu esti singur ,
Ca esti OMUL LUI DUMNEZEU
Si ai ales sa fii pe MESAJ DE LA INGERUL PAZITOR

Ridica-te din patul suferintei ,
In care ai stat
Si lupta cu toata fiinta ta
Pentru fericirea ta ,
Caci Isus –Biruinta ta impotriva tuturor
Celor care te asupresc
Este langa tine .
Ai plans atat de mult ,
Incat nici lacrimi nu mai ai ,
Din cauza suferintelor ,ce ti-a fost pricinuita ,
De cei care ii credeai prietenii .
La fel ca si Imparartul David ,
Te-ai imbracat in sacul rugaciunii umilite ,
Si ai cerut lui Dumnezeu sa-ti dea ,
FORTA SA MERGI MAI
DEPARTE
Prin toti sfintii Sai din Cer si de Pamant .
DUMNEZEU TE-A LUMINAT !
DUMNEZEU TE-A SALVAT !
DUMNEZEU TE-A FACUT SA INTELEGI ,
CA NU ESTI SINGUR ,
CA EL O VIATA TE-A ASTEPTAT,
IAR ACUM TE-A GASIT ,
IAR ACUM L-AI GASIT ,
IAR ACUM TE-AI REGASIT
Ť OSANA DOAMNE DUMNEZEULE ! Ť canta cu bucurie
Caci iata MORT ai fost ….
Si-ai inviat .
Fara nici un ajutor ai fost
Si te-ai zbatut printre straini ,
Dar pana la urma Dumnezeu Te-a luat in Inima Lui
Iar Tu l-ai luat pe El in inima ta .
Si ai vazut ca nu esti singur ,
Ca esti OMUL LUI DUMNEZEU
Si ai ales sa fii pe vecii al Lui ,
Si esti gata sa suporti toate sacrificiile .
Pentru asta iti multumesc eu , ingerul tau pazitor
AMIN

Florin Costinescu

Biografie

Florin Costinescu este licențiat al Facultății de istorie, Universitatea București (1964). Activează ca ziarist, redactor la diverse publicații și publicist-comentator la revista Contemporanul, consilier în Ministerul Culturii.Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,1978.

Debut

Debut în presa literară în 1959, revista Luceafărul. Debut editorial în 1972 cu volumul "Adierea tărâmului".

Opera

·         "Ramura de veșnicie", Ed. Eminescu", 1974

·         Numărătoarea de aștri", Ed. Albatros, 1977

·         "Totdeauna iubirea", Ed. Eminescu, 1979

·         "Marele semn al mirării", Ed.Cartea românească, 1980

·         "Ochii pământului", Ed. Militară, 1984

·         "Imperiul de corali", Ed. Eminescu, 1986

·         "Cercul și inocența", Ed. Cartea românească, 1987

·         "Nașterea zilei", Ed. Albatros, 1989

·         "La umbra Corintului", Ed. Eminescu, 1995

·         "101 poezii", Ed. Viitorul românesc, 2001

·         "Secunda eternă",antologie,selectia poemelor si cuvânt înainte-Eugen Negrici,Ed.Muzeul Literaturii Române,2008

·         "Nuferi blestemând",Ed.Semne.2010

·         "Sisif,dezlegarea de vină",colecția Opera Omnia-Poezie contemporană,Ed.Tipo-Moldova,Iași,2011

·         "Clipa și amfora", poezii-1966-2014,colecția Opera Omnia-Poezie contemporană,Ed.Tipo-Moldova,Iasi,2015

Literatură pentru copii

·         "Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan", Ed. Ion Creangă, 1978

·         "Cum se dau nume copiilor", Ed. Ion Creangă, 1983

·         "Cine l-a văzut pe Zdreanță?", Ed. InterCONTPres, 1990

·         "Cele patru păsări ale zilei", Ed. Ion Creangă, 1991

·         "Ronțăilă e cu noi", Ed. Porto Franco-Galați, 1995

·         "Poezii din jucării, hai să le citim copii",Ed.Rawexcoms,Bucuresti,2015

Adună-te

Adună-te încă, adună-te,

din mările secate de tunete,

regăseşte-te , regăseşte-te încă

până nu te soarbe ceaţa adâncă,

Caută ţărmul, mereu mişcătorul,

şi-n palmă apă-ţi va turna însuşi Izvorul,

caută Raza începătoare a toate -

Ea îţi va deschide uşile ferecate,

Deprins de vâltoarea atâtor primejdii,

Raza te va-mbrăca în straiul nădejdii,

ţesut în tăcere de maicile cerului,

la războiele veşniciei,

la războaiele efemerului…

Veghea trăgătorilor de elită

De sus, de pe clădiri somnolente

împodobite cu bigudiuri cereşti şi antene

cu timpane ultrasensibile,

trăgători de elită veghează în zale de aer tare

mişcarea păsărilor la mare înălţime,

rotirea frunzelor în căderea lor leneşă şi distrată,

integritatea nodurilor de cale aeriană

pe care circulă nevinovatele vrăbii,

libertatea manechinelor de plastic,

din vitrinele cu umerii goi

şi şolduri provocatoare;

totul le atrage atenţia

şi le ţine aproape degetul de trăgaci,

ieri au tras într-un muşuroi de furnici

pentru că li s-a părut suspectă greutatea dusă în spate:

victime colaterale!

Trăgătorii de elită sunt îngerii păzitori

ai Civilizaţiei Cartelei Genetice;

n-au nici un grad de rudenie cu divinitatea,

cu penelul lui Tiţian,

al lui Rafael,

al lui El Greco,

de sus, de pe clădiri pe care deseori

se odihnesc stelele,

ei stăpânesc cu lunete de ultimă generaţie

traseele de protocol, ceremoniile în aer liber,

scenele de asfalt şi piatră cubică ale lumii:

mare atenţie la viaţa clovnilor – li s-a spus,

mai ales când evoluează în pieţe publice

şi fac băi de mulţime - mai ales

când se află pe scara avioanelor

şi salută cu mâna ridicată,

când primesc onorul

pe covoarele bine întinse

desfăşurate în grabă

şi se porneşte fanfara...

Iluzia îmi mai face ochi dulci

Iluzia îmi mai face ochi dulci,

îmi mai întinde câteodată paharul,

hai,urcă în pat,

hai, dă cu zarul,

Ştiu jocu-i demult,

de când eram tânăr,

îmi punea sabia-n şold

şi şoimul ager pe umăr,

Îmi spunea că iubirea

e-o sferă-n rotire,

o, iluzia îmi era

cea mai sfântă Psaltire,

Odată - ştiu - m-a trimis

negăsitul să-l caut

şi m-am întors

precum Pan, cu un flaut,

Fără să-nvăţ, am cântat

doar în mână ţinându-l,

în acea şoaptă a-nnoptat,

învins, însuşi Pământul…

Iluzia îmi mai face ochi dulci,

îmi mai întinde paharul:

stai cuminte - îi spun:

fumul cu fumul,

jarul cu jarul…

Numai omul

Ramura aceasta este bucuria noastră,

spuse pasărea zburând din ramură în ramură

fără să se uite înapoi;

piscul acesta este visul nostru

spuse cerbul sărind din piatră în piatră;

vizuina aceasta este culcuşul meu

spuse ursul cătutându-şi din vreme în vreme

o altă vizuină;

Numai omul nu poate spune

despre orice loc

de pe lume

că este temelia trupului său...

în veacul nostru indecent

pare-o relicvă din Ninive,

Lumina lui, izvor bizar,

mai pâlpâie ca focul sacru,

învăluind crepuscular,

pe Cupidon trăgând cu arcu’,

De-ar fi ca astăzi să-l transport

din timpu-n sine scufundat,

n-aş refuza niciun efort

să-nchiriez un tren blindat,

Păzit de-o mie de soldaţi

cu arma strajei la picior,

din jertfa clipei întrupaţi

gata oricând pentru onor,

Căci hoţii de antichitaţi

de-abia aşteaptă-o lovitură …

Chiar netrecut încă în cărţi

surâsul tău e artă pură…

Trupul străveziu al iluziei

Te-am dezmierdat, iluzie,

te-am purtat în care de nuntă

ca pe o mireasă neîntinată,

te-am înveşmântat în albul cel mai pur

cu putinţă

pe care nu cuzu nici umbra păsării paradisului,

am stat în genunchi înainte-ţi

şi ţi-am sărutat mâinile,

te-am ovaţionat până la incandescenţă,

ţi-am cântat sub fereastră ca vechii trubaduri,

ţi-am cioplit chipul în cel mai scump lemn

şi aproape am orbit privindu-te,

ţi-am dăruit flori care cresc în alte planete,

rostindu-ţi numele n-am ezitat să mă prostern

ecoului pe care el l-a întors,

iar tu, iluzie,

m-ai privit în ochi spunând în sinea ta:

„neghiobul de el crede, neghiobul

nu întreabă niciodată,

neghiobul mulţumeşte şi pentru nimic,

neghiobul este un contribuabil cumsecade

la gloria mea,

să-i dau mai departe această hrană – nimicul,

pentru că pe el nimicul  îl îngraşă

şi mult se bucură privindu-se în oglindă neghiobul

de formele lui rotunde,

neghiobul este sclavul credulităţii…”

Asta vorbeai tu, iluzie,

cu vocea din interiorul tău,

cea sinceră doar cu tine însăţi,

pe când cu cea din afară  mă trimiteai

în toate împărăţiile pământeşti şi nepământeşti

să mă bucur, sărmanul, bolnav fiind de tine;

Totul a fost suportabil, până când, iluzie,

trupul  tău străveziu a devenit animal –

colţi, gheare şi ochi fioroşi-

de n-ar fi fost foamea, foamea imensă,

doar ea ţi-a ascuţit colţii, ghearele,

ţi-a aprins ochii, ţi-a încordat trupul,

foamea de animal feroce,

şi iată-te înfruptându-te

din carnea mea,

din sângele meu,

din cuminţenia mea,

din bucuria mea,

din tristeţea mea,

cu furie, cu disperare,

nestăpânită

ca moartea…

Citirea unei poezii bune… 

Citirea unei poezii bune este comparabilă 
cu descoperirea neaşteptată a unei stele încă 
necunoscute, 
cu descifrarea nesperată a unui mesaj dintr-o lume 
viitoare, 
cu ieşirea, în zorii zilei, pe o faleză în care 
urmele de pescăruşi imită scrieri dispărute 
uneori, cu o plimbare în aer liber, 
după o lungă convalescenţă 
sau chiar cu o fereastră secretă, 
oferită, salvator, de destin, 
prin care poţi evada din starea de ostatic 
al literelor scrise, din orgoliu, cu majuscule, 

O poezie bună, de fapt, 
nu poate fi citită până la capăt, 
decât cu mare precauţie, bucuriile 
pot atinge şi ele punctul de explozie, 
poţi ajunge uşor pe tărâmuri nebănuite, 
te poţi rătăci, fără putinţa de a te regăsi mult timp 
pe tine însuţi, 
da, întorcând doar o filă, 
recitind doar un vers… 

Eu am citit odată, de mult, o poezie bună 
pe nerăsuflate, întreagă, 
şi am ajuns la capătul pământului… 

Ştie cineva unde este capătul pământului? 

Cum ai putea găsi calea înapoi 
fără să ştii unde ai ajuns? 

Oricum, acolo nu existau oficialităţi 
care să acorde viză 
pentru o şedere prea lungă… 

Constantin Cubleșan

Biografie

Constantin Cubleşan (16 mai 1939, Cluj) - poet, prozator, drama­turg, critic şi istoric literar. Este fiul Iolandei (născută Pop Zaharonschi) şi al lui Grigore Cubleşan, învăţători. Face şcoala primară în câteva localităţi din zona Munţilor Apuseni, unde se mută odată cu părinţii, apoi liceul la Huedin şi la Cluj, terminată în 1955, unde îl are profesor de limba şi literatura română pe I.D. Sârbu. În 1959 va absolvi Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, secţia română-rusă.

Frecventează Cenaclul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconsky, şi debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănăţean”, „Ateneu”, iar după 1989 şi în „Gazeta de Cluj Napoca”, „Unitatea naţională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj Napoca, în „Unu” şi „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Poesis” (Satu Mare), „Semne” şi „Ardealul literar şi artistic” (Deva) etc.

Între 1959 şi 1962 activează ca reporter la Radio Cluj, apoi ca redactor şi secretar general de redacţie la „Tribuna” (1962-1974), redactor-şef al Editurii Dacia (1972-1980), director al Teatrului Naţional din Cluj Napoca (1980-1988), redactor-şef adjunct al revistei „Steaua” (1988-1999).

Din 1991 este şi profesor-asociat la Facultatea de Litere din Cluj Napoca, secţia teatru, precum şi profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În 1982 a obţinut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera literară a lui Delavrancea.

Cubleşan debutează editorial cu volumul de povestiri ştiinţifico-fantastice Nepăsătoarele stele (1968), gen în care va con­tinua să scrie, obţinând în 1974 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului, interesant nu prin înfruntarea maniheică pe care o propune, cât prin panorama tristă a unui pământ pustiu, cu oraşele abandonate ruinei, muzeu pentru sentimentali.

SF-ul este tratat de Cubleşan în perspectivă etică, nu inventivitatea tehnică primând, ci destinul omului în univers. Sunt coordonatele pe care se aşează romanele Paradoxala întoarcere (1978), Galaxia termitelor (1993) şi nuvelele din Suflete mecanice (1992), în care polemizează subtextual cu clişeele „cincizeciste” ale genului, propunând soluţii poetice, cu fior de suferinţă tulbure şi stânjenitoare.

Scrie literatură pentru copii şi tineret, romane cu caracter educativ - Pensiunea Margareta (1982), La foc de tabără (1989) -, povestiri sentimentale şi versuri umoristice pentru cei mici - Iepurilă Varză Dulce (I-IV, 1984-1985), Oraşul de cretă colorată (1986) şi Băieţi cuminţi (1998).

Ca prozator, Cubleşan se situează pe linia epicii ardeleneşti, construind romane cu eroi mesianici, angajaţi în dramaticele confruntări ale lumii contemporane. Astfel, în romanul Un anotimp pentru flecare (I-II, 1985-1986), al cărui subiect este plasat în anii ’50, istoria este văzută pe spaţii mici, autorul citind, fără prea mare acuitate, textul unei epoci controversate.

Romanul Un gotic târziu (1975) face o atentă analiză a psihologiei feminine, o radiografie a cinismului, fiind plasat în lumea intelectualilor universitari, ca şi romanul Licheni (1974). Din perspectivă modernă este abordat mitul creaţiei în romanul Baladă neterminată (1988). La fel în proza scurtă, nuvelele şi povestirile din Umbra ulmilor tineri (1976), Viaţa şi încă o zi (1980) şi Sincere felicitări (1991). Cubleşan este un moralist fin, grav şi melancolic, un sentimental care îşi cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă.

Ca dramaturg, cu piese reprezentate în ţară şi în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail Sebastian un mod simpatetic de a privi oamenii obişnuiţi cu vieţile lor lipsite de spectaculozitate (Provincialii, 1978; Camera de hotel, 1983; Teme provinciale, 1987; Apel telefonic greşit, 1997). În opţiunile sale îşi face simţită prezenţa un romantism întârziat, nostalgic, naraţiunile dramatice având un ton intimist, direct, iar omul fiind urmărit cu înţelegere şi delicateţe.

După 1990, Cubleşan publică versuri marcate de atitudini reflexive, de melancolie în faţa eroziunii implacabile a timpului (Apropierea iernii, 1993; Vârsta amintirilor, 1995). Aceeaşi poezie ceremonioasă în care atmosfera contemplativă se conjugă cu meditaţia existenţială se întâlneşte în Lumina din prăpastie (1996) şi Templul de vise (1999). Adesea versul are un relief stilistic cu rezonanţe clasice.

Domeniul în care Cubleşan s-a impus este cel al criticii şi istoriei literare, unde perspectiva analitică, pătrunzătoare şi echili­brată, l-a condus la câteva sinteze de real interes prin unghiul inedit al interpretării unor scriitori clasici sau contemporani: Opera literară a lui Delavrancea (1982), Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993), Opera literară a lui Pavel Dan (1999) şi Romancierul Rebreanu (2001).

El propune şi recitiri incitante ale scrierilor dramatice datorate lui Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Costache Caragiali, B.P. Hasdeu etc. (Teatrul. Istorie şi actualitate, 1979; Teatrul între civic şi etic, 1983) sau ale prozei lui Nicolae Filimon, Alexandru I. Odobescu, Ion Creangă etc., descifraţi dintr-o perspectivă diacronică, dar mereu raportaţi la gustul şi orizontul de aşteptare al actualităţii.

O contribuţie aparte o aduce Cubleşan în domeniul eminescologiei. În exegezele Eminescu în conştiinţa critică (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997) şi Eminescu în orizontul criticii (2000), este vădită cumpăna dreaptă a judecăţii, criticul căutând de fiecare dată a pune în lumină elementul de originalitate al studiilor de eminescologie în raport cu ansamblul cercetărilor în domeniu şi pledând pentru un Eminescu mereu înnoit, într-un context larg de universalitate.

Volumul Luceafărul şi alte comentarii eminesciene (1998) este alcătuit dintr-o suită de studii aplicate la poezia, proza şi teatrul eminescian, opera lui Mihai Eminescu fiind privită ca un întreg. Criticul surprinde relaţia hermeneutică de la parte la întreg, întrucât el crede că întregul nu poate fi restituit folosind o grilă fragmentaristă, ci numai din perspectiva amplei şi coerentei viziuni cosmogonice a lui Eminescu.

Cubleşan a coordonat Dicţionarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (2002) şi a îngrijit şi prefaţat, pentru uz didactic, ediţii din operele lui George Coşbuc, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Panait Istrati, Ion Agârbiceanu, Zaharia Stancu, Emil Gârleanu, Victor Papilian etc.

Opera literară

·         Nepăsătoarele stele, Bucureşti, 1968;

·         Miniaturi critice, Bucureşti, 1969;

·         Clopotele de apă, Bucureşti, 1970;

·         Aproape de curcubeu, Bucureşti, 1972;

·         Licheni, Cluj Napoca, 1974;

·         Iarba cerului, Bucureşti, 1974;

·         Un gotic târziu, Timişoara, 1975;

·         Umbra ulmilor tineri, Cluj Napoca, 1976;

·         Paradoxala întoarcere, Bucureşti, 1978;

·         Provincialii, Cluj Napoca, 1978;

·         Teatrul. Istorie şi actualitate, Cluj Napoca, 1979;

·         Recurs la judecata de apoi, Arad, 1979;

·         Viaţa şi încă o zi, Bucureşti, 1980;

·         Pensiunea Margareta, Bucureşti, 1982;

·         Opera literară a lui Delavrancea, Bucureşti, 1982;

·         Ispita, Cluj Napoca, 1983;

·         Teatrul între civic şi etic, Cluj Napoca, 1983;

·         Camera de hotel, Satu Mare, 1983;

·         Iepurilă Varză Dulce, I-IV, Bucureşti, 1984-1985;

·         Un anotimp pentru fiecare, I-II, Cluj Napoca, 1985-1986;

·         Oraşul de cretă colorată, Bucureşti, 1986;

·         Teme provinciale, prefaţă de Ion Vlad, Bucureşti, 1987;

·         Baladă neterminată, Cluj Napoca, 1988;

·         La foc de tabără, Bucureşti, 1989;

·         Sincere felicitări, Cluj Napoca, 1991;

·         Suflete mecanice, Sibiu, 1992;

·         Galaxia termitelor, Sibiu, 1993;

·         Opera literară a lui Ion Lăncrănjan, Alba Iulia, 1993;

·         Apropierea iernii, Namur (Belgia), 1993;

·         Eminescu în conştiinţa critică, Bucureşti, 1994;

·         Vârsta amintirilor, Cluj Napoca, 1995;

·         Lumina din prăpastie, Timişoara, 1996;

·         Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997;

·         În oglinzile timpului, Namur (Belgia), 1997;

·         Alfabetul glumeţ, Deva, 1997;

·         Apel telefonic greşit, Cluj Napoca, 1997;

·         Băieţi cuminţi, Deva, 1998;

·         Luceafărul şi alte comentarii eminesciene, Reşiţa, 1998;

·         Meridiane lirice, Cluj Napoca, 1998;

·         Caragiale în conştiinţa critică, Oradea, 1999;

·         Opera literară a lui Pavel Dan, Bucureşti, 1999;

·         Templul de vise, Oradea, 1999;

·         Eminescu în orizontul criticii, Piteşti, 2000;

·         Eminescu în oglinzile criticii, Cluj Napoca, 2001;

·         Absent din agora, Deva, 2001;

·         Romancierul Rebreanu, Bucureşti, 2001.

Antologii

·         Antologia basmului cult românesc, Cluj Napoca, 2002.

Marian Odangiu, critic literar, poet, eseist, dramaturg

Biografie

ODANGIU Marian, se naste la 16 mai 1954, Turda, judetul Cluj. 

Critic literar, eseist, poet, dramaturg.

Fiul lui Emil Gheorghe Odangiu, ofiter de cariera, si al Lucretiei (n. ?). 

Scoala primara la Cluj, apoi la Timisoara, unde urmeaza Liceul „Eftimie Murgu" si Liceul „Constantin Diaconovici Loga". Conduce revista pentru elevi insemnari literare si este regizor tehnic la Teatrul National „Matei Millo". 

Aici monteaza prima piesa proprie, Moliire dupa Moliire (1971). in 1974, ii apar primele versuri in volum Virste de lumina - Antologie de creatie literara a elevilor timisoreni. 

Este student al Facultatii de Filologie a Univ. din Timisoara (sectia romana-latina). in perioada studiilor universitare (197l-l977), colaboreaza la revista Forumul studentesc si Orizont (unde, in febr. 1977, publica prima cronica literara) si conduce cenaclul „Hiperion" al Univ. din Timisoara. Este prof. de limba romana si latina la Timisoara (1977-l983), apoi referent literar la Uniunea Scriitorilor. 

Colaboreaza cu art,, cronici literare si recenzii la Romania literara. Luceafarul, Convorbiri literare. Cronica, Tribuna, Familia, Tomis, SLAST etc. Scrie versuri pentru grupurile timisorene de rock Pro Musica si Gramofon (trei discuri LP) si libretul primei opere rock din Romania, Introducere intr-un concert baroc, reprezentata o singura data (1981) pe scena Teatrului National din Timisoara, apoi suspendata de cenzura. 

Publica eseul Romanul politic (1984). La Pancevo (Iugoslavia), ii apare o monografie despre Slavco Almajan, Alternativa labirintului (1989). Premiul pentru critica literara al revista Orizont pe . Premiul CC. al U.T.C. pentru critica literara pe 1984.

Prezenta impetuoasa, greu ignorabila, in spatiul literaturii contemporane, Marian Odangiu este autorul unei carti de referinta: Romanul politic (1984). Eseul sau, chiar supus unor remanieri cerute de cenzura vremii, este interesant atit prin efortul teoretic pe care il indeplineste, cit si prin valoarea sa de „dictionar" al romanului romanesc. Preocupat de „modul in care romanul politic - definit prin tentativa sa de a oferi modele ideale de raportare a individului la lume - afirma solutii existentiale, implicindu-si cititorul intr-un act de lectura a Istoriei", Marian Odangiu ocoleste politizarea excesiva a propriului demers printr-o pirueta critica sutenabila in intregime: orice roman este si politic, desi este condamnabila optiunea anume pentru politic in defavoarea esteticului. Encomiastic sau documentar, mai mult ori mai putin dependent de ideologie, romanul politic tradeaza insa literatura. Cartea este alcatuita din patru sectiuni. Cea dintii situeaza Romanul politic Intre discurs si document romanesc. Con-statind, pe de-o parte, proliferarea literaturii „de informatie", atit din perspectiva creatorului, cit si din aceea a cititorului, a orizontului sau de asteptare, si, pe de alta parte, integrarea documentului autentic in demersul romanesc, aceasta din urma devenind mai degraba ..reconstituire" decit „evocare", Marian Odangiu observa cu argumente valabile si la indemina, de altfel, ca „romanul din ultimele decenii tinde sa surprinda nu realitatea obiectiva, abstracta, nici individul, izolat, nici macar relatia dintre acesta si realitate, ci felul in care aceasta relatie se rasfringe asupra insului, modelind-i personalitatea". Prioritatea acordata omenescului, nu evenimentului, raporteaza romanul politic la contextul uman dominat de politic, in efortul de „reconstituire" pomenit mai sus, dar si la destine fictionale ce confera valabilitate estetica radiografiei operate. Antipitoresc si polemic, romanul politic are „simtul acut al prezentului si presentimentul viitorului" (Ion Simut), fiind, adica, deopotriva retrospectiv (prezentul si trecutul confundindu-se) si prospectiv. Cea de a doua sectiune. 

Romanul istoric si „preistoria actualitatii", avanseaza citeva nuante teoretice - romanul e intotdeauna si istoric, devenind in ultima vreme si roman al actualitatii - extragind argumente si probe din cartile unor Eugen Barbu, Paul Angnel, Dan Mutascu, Vasile Baran, Mihail Diaconescu, Radu Ciobanu etc. in sectiunea Realitate politica si fictiune romanesca suit reunite fise lucrate neezitant despre Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, D.R. Popescu, George Balaita, Constantin Toiu, Augustin Buzura, Ion Lancranjan, Dumitru Popescu, Dinu Saram, Petre Salcudeanu, Laurentiu Fulga, Platon Pardau etc. Capitol consistent, in care criticul literar isi alatura istoricul, amindoi lasind loc interventiilor exacte si pertinente ale teoreticianului. Panorama astfel rezultata cocheteaza cu conditia de „dictionar" de proza romaneasca. Ultima sectiune, Nostalgiile romanului contemporan, enumera procedee-reper de identificare a romanului politic, oferind un succint „indreptar de lectura" privind: relativizarea adevarului prin multiplicarea viziunilor; obsesia dublului, recursul la cuplul antinomic prin care se investigheaza adevarul; desfasurarea actiunii in prezent si recuperarea trecutului prin rememorare; obsesia marturiei, a martorului, care presupune un anchetator. Jurnalul", „Cartea", „Cronica", tot atitea replici la obsesia „marturiei"; sentimentul ratarii si criza de constiinta; obsesia reperului pierdut; nostalgia monumentalitatii. Se citeste printre rinduri nu doar declansarea unei crize a lecturii, ci si a unei „crize a istoriei". Aceeasi expresie proprie si nuantata in cartea despre Slavco Almajan, Alternativa labirintului (1989).

OPERA: Romanul politic, Timisoara, 1984; Alternativa labirintului, Pancevo-Iugoslavia, 1989.

REFERINTE CRITICE: C. Livescu, in Ateneu, nr. 11, 1984; M. Mihaies, in Orizont, nr. 42, 1984; Al. Pini, in Flacara, nr. 50, 1984; Gh. Glodeanu, in Familia, nr. 5, 1985; A.I. Brumam, in Astra, nr. 5, 1985; G. Pruteanu, in Convorbiri literare, nr. 5, 1985; T. Cristea, in SLAST, nr. 24, 1986; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 23, 1986.

TEATRU/FILM 16 Mai

Actorul Puiu Călinescu"B.D. la munte şi la mare", "B.D. în alertă", "B.D. intră în acţiune", "Nea Mărin miliardar"

BD la munte si la mare(1971),

Nea Marin Miliardar - Film FULL (1979): 

Morometii 

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 16 Mai

Glume cu Puiu Călinescu

GÂNDURI PESTE TIMP 16 Mai

 Marin Preda - Citate: