MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 15 MAI 2018
ISTORIE PE ZILE 15 Mai
Evenimente
·
1252: Papa Inocenţiu al
IV-lea emite bula papală “Ad exstirpanda”,
prin care autorizează tortura ereticilor, dar impune limite pentru autoritatile
civile in utilizarea tuturor tipurilor de tortura, in urma carora putea surveni
moartea sau mutilarea acuzatilor, o precautie neobisnuita pentru epoca
sa. A avut reputatia unui om savant si inteligent, dar avar, meschin si
razbunator.
·
1567: Maria,
regină a Scoției se
căsătorește cu James Hepburn, Conte de
Bothwell, cel de-al treilea ei
soț.
·
1618: Johannes Kepler confirmă
descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor (el a descoperit-o prima data de 8 martie, dar
curând a respins ideea după ce s-au făcut unele calcule inițiale).
·
1648: Este semnata Pacea Westfalica, tratat ce pune capat
Razboiului de 30 de ani in Europa. Urmarile razboiului au fost in principal acestea: Franța devine cea mai
influentă și puternică țară din vestul Europei; Părți mari din Sfântul Imperiu
Roman sunt pustiite de război, pierderea de vieți omenești fiind estimată între
3 și 4 milioane, la aceasta au contribuit, în principal, foametea și epidemiile;
Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim,
ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa coloniilor germane, și constituia un
dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere,
sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în
comparație cu puterile maritime ale acelei epoci ( Olanda, Anglia si Franta).
·
1685: Urcă în scaunul Țării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl
celebrului Dimitrie Cantemir; a deținut tronul până la moarte (15 martie 1693). Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost
domnul Moldovei între 15 mai sau 25 iunie 1685 – 15/27 martie 1693. A fost
tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir. A ajuns pe tron la bătrânețe, la vârsta
de 73 de ani. A fost viteaz, dar incult. A participat la luptele dintre
polonezi, austrieci și turci, ducând o politică oportunistă. Era de partea
turcilor, dar le comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor, planurile
acestora. Dușman al partidei poloneze din Moldova, face marea greșeală de a-i
ucide pe logofătul Miron Costin și hatmanul Velicico Costin. Fiindu-i în
primejdie tronul, din cauza intrigilor lui Constantin Brâncoveanu al Țării
Românești, se decide să susțină politica turcească. Se îngrijește să dea o
educație bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir. Acesta din urmă
a scris chiar o carte apologetică în limba latină „Vita Constantini Cantemiri”,
de fapt o tentativă de a explica decizia de a-l ucide pe cărturarul Miron
Costin. În timpul domniei lui, Moldova a suferit o invazie a tătarilor și
polonezilor, dar și biruri grele. Despre el, cronicarul Ioan Neculce scrie astfel:
„Carte nu știa și numai iscălitura o învățase a o făcea; mânca bine
și bea bine‘”.
·
1701: Incepe Razboiul succesiunii spaniole. În 1700, Carol al II-lea ultimul
monarh spaniol din dinastia Habsburg, a murit fără urmași, lăsându-și averea
moștenire lui Filip, nepotul surorii sale și al regelui Ludovic al XIV
-lea al Frantei, care a devenit astfel Filip al V-lea al Spaniei; fiind
și cel mai tânăr fiu al delfinului Franței, Filip era în linia de succesiune la
tronul Franței. Perspectiva ca
imperiul multicontinental spaniol să treacă sub controlul lui Ludovic al
XIV-lea al Frantei, a determinat ca o largă coaliție de puteri să se
opună succesiunii lui Filip. Războiul a luat sfârșit prin semnarea tratatelor
de la Utrecht (1713) si Rastatt(1714). Ca urmare, Filip al V-lea a rămas rege
al Spaniei dar a renunțat la succesiunea la tronul Franței, evitând
unirea celor două regate. Filip al V-lea al
Spaniei (n. 19 decembrie 1683 -d. 9 iulie 1746), născut Filip de
Franța, a fost rege al Spaniei din 1700 până în 1724 și
din 1724 până în 1746, fiind primul reprezentant al Casei
Bourbon în Spania.
·
1718: A fost patentată prima mitralieră din lume de
către James Puckle, un avocat din Londra. James Puckle (1667-1724) a fost un inventator englez, avocat şi scriitor
londonez, ramas in istorie pentru invenţia sa cunoscuta ca arma
Puckle, o
arma considerata a fi fost prima mitraliera. Puckle
prezentat două versiuni ale armei sale: una, destinata utilizării
împotriva duşmanilor creştini, cu gloante rotunde , în timp ce a doua varianta
utilizata era destinata sa fie folosita impotriva
turcilor musulmani, fiind dotata cu gloanţe pătrate, pe
care le considera a fi mai dăunătoare şi care ar convinge
turcii de …”binefacerile civilizaţiei creştine.
·
1800: George al III-lea al Regatului Unit supraviețuiește tentativei de asasinat a lui James
Hadfield de la teatrul regal din Londra; mai târziu Hadfield este achitat pe
motiv de nebunie.
·
1821, la apropierea turcilor de București, Valahia, Tudor Vladimirescu,
după îndelungi ezitări, părăsește orașul. În cuvîntarea adresată ostașilor,
Tudor anunță hotărîrea sa de a-și uni forțele cu eteriștii.
·
1842: Debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu în „Curierul
de ambe sexe" condus de Ion Heliade Rădulescu, cu poezia
„O fată tânară pe patul morții". Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie
1819 (sau 1825 după alte surse), Bolintin-Vale — d. 20 august 1872, București)
a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la
1848.
·
La 15 mai
1848, stil nou (3 mai 1848, stil vechi) începe Marea adunare naţională de la
Blaj, Transilvania, cu participarea a 40.000 oameni, preponderent ţărani.
Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan
Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau
parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu
(1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după
1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian,
August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc. Marea adunare națională de la
Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din
Transilvania. Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:
- dreptul
românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
- dreptul de a
folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
- emanciparea
bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;
- desfiinţarea
iobăgiei;
- desfiinţarea
breslelor;
- libertatea
cuvîntului şi a tiparului;
- asigurarea
libertăţii personale şi a întrunirilor;
- înarmarea
poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
- libertatea
industriei şi a comerţului;
- învăţămînt de
toate gradele în limba română;
- impozit
proporţional cu veniturile;
- etc.
Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de
la Blaj era "Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de
sine stătătoare...". Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț,
Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al
Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din
Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de
onoare al Academiei Române.
·
1858: A fost inauguranta
Opera Regala din Londra, Covent Garden.
·
1863: La inițiativa împăratului Napoleon al III-lea se deschide Salon des Refusés unde se
pot vedea Dejunul pe iarba de pictorul Édouard Manet și Fata în alb de James McNeill Whistler,
care sunt percepute de public ca fiind scandaloase. Édouard Manet (n. 23 ianuarie 1832,
Paris – d. 30 aprilie 1883, Paris) a fost un pictor francez, precursor al
impresionismului. Plecând de la izvorul tradițiilor marilor maeștri, Manet a
fost în măsură să lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt
pentru care i s-a spus „pictor al zilelor noastre” (Charles Beaudelaire).
Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit
niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o
reînoiască. Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor
modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând
astfel o parte incontestabilă a picturii universale. James Abbott McNeill
Whistler (n. 11 iulie 1834, Lowell, Massachusetts – d. 17 iulie 1903, Londra) a
fost un pictor american, naturalizat ulterior în Marea Britanie, cu un stil
propriu oscilând între realism, simbolism și impresionism, format la școlile
pariziene de pictură. Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit
tonalism, aduce inovații îndrăznețe în pictură. În vremurile în care realismul,
mai apoi impresionismul își bazau procesul de creație pe observarea directă a
naturii, Whistler alege alte modalități artistice, mult mai rafinate. Pictura
sa relevă orizonturi noi, exotice. Peisajele sale creează impresia că provin
dintr-o altă lume, iar portretele lui sondează adâncimile singurătății intime.
·
1864: In urma
secularizării averilor mănăstirești din Principatele Unite, de catre guvernul
lui Alexandru Ioan Cuza, țarul Alexandru II aprobă propunerea Consiliului
de Miniștri de a încredința administrației Basarabiei vînzarea la licitație a
tuturor moșiilor aflate în Basarabia care aparțineau mănăstirilor din dreapta
Prutului.
·
1868: Participantii la adunarea comemorativa de la Blaj,
organizata cu prilejul aniversarii a doua decenii de la revolutia din
1848-1849, au adoptat un act politic –“Pronunciamentul de la Blaj” – in care protestau fata de
dualismul austro-ungar si desfiintarea autonomiei Transilvaniei și cereau
repunerea în vigoare a legii prin care limba română a fost declarată limbă
oficială în Transilvania, alături de maghiară și germană.
·
1877: A apărut, la București, cotidianul „România liberă", ziar
politic și literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până
la 14 iunie 1889).
·
1935: Prima secțiune a Metroului din Moscova se
deschide între stațiile Kultury și Sokolniceskaia. În jur de 500 de companii
industriale au fost implicate în construcția metroului.
·
1940: A fost inaugurata
linia aeriana Bucuresti-Sofia-Atena.
·
1940: Al Doilea Război Mondial:
După lupte grele, trupele olandeze slab pregătite și slab echipate se
predau Germaniei, marcând
începutul celor cinci ani de ocupație.
·
1943: Stalin a dizolvat
Cominternul.A fost un gest împăciuitor față de Puterile Aliate. NKVD-ul
din Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale pe 12 septembrie
1943. Acest mesaj scotea în mod clar la lumină legătura dintre NKDV, pe de-o
parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta. Acest mesaj dădea
instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul
partidelor comuniste după desființarea Cominternului. După dispariția
Cominternului in 1947, a fost format Biroul Comunist de Informații – Cominform,
un înlocuitor al Cominternului. Era o rețea formată din partidele comuniste din
Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria
și Uniunea Sovietică. A fost dizolvat în 1956. Cu toate că partidele comuniste
pro-moscovite nu mai aveau o organizație internațională care să le unească, ele
continuau să aștepte indicații de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și
se întâlneau periodic la Moscova. Cea mai importantă întâlnire dintre acestea a
avut loc în 1962, când Ruptura chino-sovietică a devenit cunoscută pentru prima
oară. A existat o coordonare strânsă a acțiunilor sovietice și a partidelor
comuniste din Pactul de la Varșovia.
·
1945: Bătălia finală în cel de-Al Doilea Război Mondial în Europa are loc la în Slovenia, la Prevalje.
·
1948: Incepe primul Razboi
arabo-israelian. Odata cu incheierea mandatului britanic in Palestina, Egiptul,
Transiordania (Iordania), Siria, Libanul, Irakul si Arabia Saudita ataca
Israelul. Războiul s-a încheiat cu un armistițiu semnat în 1949 între
Egipt,Iordania,Liban,Siria si Israel, care nu a fost urmat de tratate de pace
și nu a pus capăt conflictului arabo-israelian.
·
1948: Noaptea
dintre 14 și 15 mai a anului 1948 este o pată neagră în istoria României.
Părintele Iustin Pârvu spune că a fost "noaptea cea mai odioasă, cea mai
criminală pentru istoria politică și socială din România". Au fost
arestați, după unele cercetări circa 15.000 de tineri români. Părintele
Nicolae Steinhardt, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu
Hossu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu,
poetul Radu Gyr și soția sa, scriitorul Mircea Vulcănescu, părintele Iustin
Pârvu, Aurelian Bentoiu - politicianul, deputatul și singurul ministru
ialomițean, preoți, poeți, teologi precum Arsenie Boca, Arsenie Papacioc,
Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu, precum și
zeci de mii de alți români au fost arestați și anchetați începând cu 14 mai
1948. Părintele Gheorghe Calciu, pe atunci student la Medicină, nota în
niște însemnări confiscate ulterior de Securitate: "Arestările au început
în ziua de 15 mai. Era o acțiune masivă, spectaculoasă, desfășurată pe întreaga
țară și după un plan minuțios stabilit. Teohari Georgescu, ministrul de Interne
și Ana Pauker și-au calculat lovitura cu sânge rece. Securitatea întocmise
vreme de peste trei ani dosarele tuturor grupărilor care proliferau în țară și
al tuturor indivizilor periculoși […] Comuniștii, care fuseseră o simplă
fracțiune a Internaționalei comuniste, suplineau lipsa totală de popularitate
prin forță și violență. Nici nu exista altă cale. Teohari Georgescu și
consilierii lui s-au servit de vechea poliție, care deținea și informațiile
despre Mișcarea Legionară, dar și unele date compromițătoare despre membrii
Partidului Comunist, date care puteau fi folosite la nevoie împotriva
oricui". Arestările au continuat luni la rând, zi de zi și noapte de
noapte. Erau căutați pe de o parte cei scăpați pe 15 mai, iar pe de altă parte
alte mii de români – gazde, sprijinitori, simpatizanți ai celor din rezistență,
divulgați în urma inimaginabilelor torturi de la cei deja arestați. O parte dintre
aceștia aveau să iasă pe porțile închisorilor îmbătrâniți, cu viețile distruse,
abia în anul 1964. O mare parte a rămas însă în gropile din preajma
închisorilor și a lagărelor comuniste.
·
1955: Prima ascensiune a vârfului Makalu, al cincilea vârf ca înălțime din lume. Makalu, vârf în partea centrală a
munților Himalaya, la granița dintre China și Nepal, este al cincilea vârf din
lume ca înălțime și este situat la o distanță de 22 de kilometri de Everest. El
are două vârfuri auxiliare : Kangchungtse, cu o înălțime de 7.678 metri, și
Chomo Lonzo, care măsoară 7.818 de metri. Cele două vârfuri auxiliare comunică
printr-o șa îngustă și sunt situate la nord-vest și respectiv la nord-est de
vârful principal. Ascensiunea pe Makalu este considerată una din cele mai
periculoase din lume.În ianuarie 2006, cunoscutul alpinist francez
Jean-Christophe Lafaille a dispărut pe Makalu în timp ce încerca o ascensiune
solitară fără oxigen suplimentar, pe timp de iarnă.
·
1957: Marea Britanie
testeaza prima bomba cu hidrogen in insula Malden, din Oceanul Pacific,
dispozitivul nu explodeaza asa cum trebuie.
·
1960: URSS lansează Sputnik 4, ca un prototip pentru nava
spațiale Vostok, prima cu care oamenii vor zbura în spațiu.
·
1963: Gordon Cooper devine
primul astronaut american care petrece mai mult de o zi in spatiu.
·
1970: The
Beatles lansează
albumul Let It Be, în Statele
Unite ale Americii. Let It Be este al 12-lea și totodată
ultimul album de studio lansat de trupa rock The Beatles pe data de 8 mai 1970.
Cele mai multe dintre melodiile de pe albumul Let It Be au fost înregistrate în
ianuarie 1969, înainte de înregistrarea și lansarea albumului Abbey Road. Din
acest motiv, unii critici și fani, cum ar fi Mark Lewisohn, susțin că Abbey
Road ar trebui să fie considerat albumul final al grupului. Odată cu
lansarea albumului apare și un film documentar, intitulat de asemenea Let It Be
și realizat tot pe baza sesiunilor din ianuarie 1969. Repetițiile și sesiunile
de înregistrare pentru album nu s-au desfășurat însă fără probleme. Pe toată
durata producției albumului au avut loc discuții în contradictoriu și certuri,
tensiunea din cadrul grupului fiind în continuă creștere.
·
1972: Insula Okinawa
revine sub administratie japoneza, dupa ce din 1945 s-a aflat sub controlul
armatei americane.
·
1972: În localitatea
Laurel din statul american Maryland, un atentator pe nume Arthur Bremer trage
asupra guvernatorului statului Alabama, George Wallace, în timp ce el se afla
in campanie pentru a deveni președinte. Wallace va ramane paralizat.
·
1988: Dupa opt ani de
lupte, armata sovietica incepe sa se retraga din Afganistan.
·
1990: Sunt reluate, după
40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul
Scaun.
Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării a fost semnat la 10 mai 1927 si a intrat în vigoare la 7 iulie 1929. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, si a declansat represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România.
Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării a fost semnat la 10 mai 1927 si a intrat în vigoare la 7 iulie 1929. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17 iulie 1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, si a declansat represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România.
·
1991: Președintele François Mitterrand a
numit-o în funcția de prim-ministru pe Edith Cresson, prima femeie care a deținut această funcție în Franța.
·
2004: Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1.
Numărul conține șapte milioane de cifre.
·
2010: Tanara
australiana Jessica Watson, (născuta la 18 mai 1993), a finalizat la vârsta de
16 ani ocolul solitar al lumii cu o ambarcatiune. Pornind din orasul australian
Sydney la 18 octombrie 2009, Watsona traversat Ecuatorul în Oceanul Pacific si
a traversat apoi Oceanul Atlantic și Oceanul Indian. Ea a revenit la Sydney, la
15 mai 2010, cu trei zile înainte de ziua ei de nastere. În semn de
recunoașterea realizarii sale, a fost numita in 2011 ”Tanara australiana” a anului, iar în anul următor i-a
fost atribuita Medalia Ordinului Australian.
Nașteri
·
1567: S-a născut Claudio Monteverdi,
compozitor italian (d. 1643).
Claudio Monteverdi este
considerat primul reprezentat important al operei moderne. Operele sale apar pe
toate scenele importante din lume, madrigalurile sunt de mult clasice și unele piese sacre sunt de asemenea foarte cunoscute. Intre lucrarile sale
notabile se detaseaza Orfeo, L’Arianna, Il ritorno di Ulisse în
Patria.
Este considerat pe buna
dreptate, părintele operei.
·
1773:
S-a născut Metternich, om politic austriac (d.1859). Klemens Wenzel
Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. in orasul
Koblenz— d. 11 iunie 1859, la Viena) a fost un om de stat austriac
și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său. Din 1809 a
fost ministru de externe al Imperiului Austriac, iar in
ultimii ani de domnie ai împăratului Francisc I și în perioada domniei
împăratului Ferdinand I, a fost de facto conducătorul Imperiului
austriac. La Congresul de la Viena, a fost principalul negociator și eminența
cenușie a istoricului eveniment. A fost un apărător al drepturilor
monarhice inalienabile, într-o Europă în care începea să se afirme
democrația, fiind considerat deseori un conservator inflexibil și reacționar.
Perioada dintre înfrângerea lui Napoleon la Waterloo în 1815 și Revoluția din
1848 este vazuta de numerosi istorici ca Epoca lui Metternich.
·
1838, S-a născut pictorul român Nicolae Grigorescu
("Autoportret"; "Car cu boi"; "Sfânta Treime")
(d. 21 iulie 1907). Dupa ce tatal sau a decedat, familia lui s-a stabilit in Bucuresti. Inca
de copil a fost luat ca ucenic in atelierul pictorului ceh Anton Chladek, unde
a deprins primele notiuni legate de imbinarea culorilor si proportii. Pana in
1850, a stat langa artistul ceh, pictand icoane pentru bisericile din Baicoi si
manastirea Caldarusani. Sase ani mai tarziu s-a apucat sa picteze diverse lacase de cult, printre
care biserica noua a manastirii Zamfira din Prahova si cea a manastirii Agapia. A reusit sa isi demonstreze
talentul, iar la interventia lui Mihail Kogalniceanu, a primit o bursa la
Paris. A inceput sa studieze la Scoala de Belle-Arte in 1861, insa nu si-a
finalizat studiile preferand sa invete alaturi de maestri de la Barbizon. A expus la Expozitia Universala
gazduita de capitala Frantei in 1867, iar zece ani mai tarziu a insotit Armata
in Razboiul de Independenta ca pictor de front. A incetat din viata in anul 1907, la Campina.
·
1844: S-a născut Matei
Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din
Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din
România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului
Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933; (m. 1939).
·
1847: S-a născut Ioniţă
Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al
Societăţii literare „Junimea”; (m. 1904).
·
1859: (sau 19 mai) S-a
născut publicistul Iuliu Moisil, personalitate de seama a culturii, cu
importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc. Din 1910,
odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al
acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi
colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din
1943; (m. 1947).
·
1859: Pierre
Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1906). Pierre
Curie (n. 15 mai 1859 — d. 19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier
în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și
Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903. Printre altele, împreună
cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.
Motivația juriului Nobel
„ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel.”
Motivația juriului Nobel
„ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel.”
·
1881: S-a născut
prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai
Beldiceanu; (m. 1923).
·
1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator
constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut
parte; (m. 1943)
·
1890: S-a nascut
scriitoarea americana Katherine Anne Porter; (d. 1980).
·
1891 - S-a născut dramaturgul şi romancierul Mihail Bulgakov:
"Maestrul şi Margareta", "Inimă de câine" (d. 10 martie
1940). Mihail Bulgakov a fost un romancier și dramaturg sovietic
de origine ucraineană. A cunoscut din plin persecutiile si interdictiile
regimului stalinist. În 1933 se dă citire, pentru prima dată, în public,
romanului care l-a făcut celebru, Maestrul și Margareta, romanul fiind publicat
pentru prima dată în Rusia în 1966-1967. A cerut de multe ori pașaport pentru
plecarea temporară în străinătate dar a fost refuzat. Piesa Batum, despre
tinerețea revoluționară a lui Stalin, ea fost inclusă în repertoriul Teatrului
Academic, pentru ca apoi sa fie respinsă de însuși Stalin. La 10 martie 1940,
la capătul unor grele suferințe, Bulgakov moare la locuința sa. Ultimele
corecturi la romanul Maestrul și Margareta le face in 1940, pe patul de moarte.
Fiind orb, dicteaza modificările până în ultima zi a vieții sotiei sale Maria
Sergheevna, care i-a servit de altminteri ca model pentru personajul Margareta.
Ramane in istoria literaturii pentru lucrari ca: romanul Maestrul și Margareta
;Inimă de câine, culegere de nuvele; Garda Albă, roman.
·
1900: S-a născut
medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă
reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de
efectuarea primelor encefalografii din ţară. A fost membru titular al
Academiei Române din 1948; (m. 1988).
·
1918 - S-a născut Eddy (Richard Edward) Arnold,
cântăreţ şi compozitor country american.
·
1920 - S-a născut scriitorul Marosi Peter.
·
1923 - S-a născut Ellis Larkins, pianist american
de jazz (m.30.09.2002).
·
1926 - S-a născut scriitoarea Venera Antonescu.
·
1931: S-a născut
prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei
Lewenstein), stabilita in 1986 la Paris, împreună cu soţul său, criticul
literar Lucian Raicu.
·
1933: Andrei Blaier, regizor
român de film (d. 2011). Andrei
Blaer (n. 16 mai 1933, București — d. 1 decembrie 2011, București) a fost un
regizor și scenarist român. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă
Teatrală și Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficțiune, a
realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului
Cinematografic București. Cineast îndeobște conformist, realizează un film
surprinzător, original, în 1975 — Ilustrate cu flori de cîmp (pentru
care primește premiul ACIN). Alte lungmetraje premiate au fost: Apoi s-a născut legenda, (Phnom Penh, 1968), Prin cenușa imperiului (premiul ACIN, 1976), Lumini și umbre (premiul ACIN, 1982), Bătălia din umbră (premiul ACIN, 1986). Andrei
Blaer a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu
Catolic.
·
1933 - S-a născut scriitoarea Domnica Gârneaţă.
·
1936 - S-a născut dramaturgul Paul Zindel, autorul piesei “Efectul razelor
Gamma asupra anemonelor”. (d. 27 martie 2003)
·
1937 - S-a născut Trini Lopez, cântăreţ, chitarisr,
compozitor şi actor american.
·
1938 - S-a născut scriitorul Horia Pătraşcu.
·
1944 - S-a născut Tich (Ian Amey), chitarist
britanic (Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich).
·
1946 - S-a născut Rod Coombes, baterist britanic
(Cat Stevens, Juicy Lucy, Stealers Wheel, Strawbs).
·
1947 - S-a născut Graham Goble, chitarist, vocalist
şi compozitor australian (Little River Band).
·
1948 - S-a născut Brian Eno (Brian Peter George St.
John Le Baptiste de la Salle Eno), muzician şi producător britanic (Roxy Music,
David Bowie, Robert Fripp, Talking Heads).
·
1951 - S-a născut Dennis Fredericksen, vocalist
american (Toto).
·
1953 - S-a născut Mike Oldfield,
multi-instrumentist şi compozitor britanic.
·
1956: S-a născut la
Giurgiu, Gino Iorgulescu, fotbalist român și actual președinte al Ligii
Profesioniste de Fotbal din România. Gino Iorgulescu (n. 15 mai 1956 în
Giurgiu) este un fost fotbalist român și președintele al Ligii Profesioniste de
Fotbal de România. Acesta a jucat pentru echipa națională de fotbal a României,
pe postul de fundaș central din 2013. Cea mai mare parte a carierei a jucat la
Sportul Studențesc. În sezonul 1977-78 a jucat ca atacant, înlocuindu-l pe
Mircea Sandu, care suferise o accidentare gravă. După retragerea din fotbal a
îndeplinit funcțiile de antrenor secund al echipei naționale, ca secund al lui
Mircea Rădulescu și Cornel Dinu, precum și de președinte al clubului FC
Național. Pe data de 14 noiembrie 2013, Gino Iorgulescu a fost ales în funcția
de președinte LPF, după 17 ani în care Dumitru Dragomir a condus Liga
Profesionistă de Fotbal
·
1963 - S-a născut Julian Brookhouse, chitarist
britanic (Curiosity Killed The Cat).
Decese
·
392: Imparatul roman
Valentinian al II-lea (Flavius Valentinianus) este asasinat la varsta de 21 de
ani in timpul unei campanii de recucerire a Galiei, împotriva uzurpatorului
franc Arbogast. Valentinian II (371 – 15 Mai 392), a fost fiul impăratului
Valentinian I și al Iustiei, cea de-a doua soție a sa. El a fost frate vitreg
cu celălat fiu al împăratului Valentinian I – Gratian si a fost impărat Roman
din anul 375 până în anul 392.
·
1778: A murit cărturarul
și traducătorul român Iacob Putneanu, mitropolit al Țării Moldovei.
·
La 15 mai 1873
la Heidelberg, Germania se stinge din viață Alexandru Ioan Cuza (n.20 martie
1820), domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite,
persoana care a pus bazele naţionalităţii româneşti. Alexandru Ioan Cuza se trăge dintr-o veche familie de moldoveani, din
părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza a
fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, precum şi
al statului naţional România. Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară
de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie
1859, Cuza a fost ales domn al
Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Munteniei (Valahiei), înfăptuindu-se
astfel unirea celor doua ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută
activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea
suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvîrşirea unirii Principatelor
Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care
s-a realizat în ianuarie 1862, cînd Moldova şi Valahia au format un stat
unitar, adoptînd oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti,
cu o singură adunare şi un singur guvern. Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o
largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza
orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel
faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.
·
1884: A murit Ioan
Alecsandri, prozator şi traducător român, fratele marelui poet roman Vasile
Alecsandri; (n. 1826).
·
1938 - A murit Gheorghe Marinescu, profesor la Facultatea de Medicină din
Bucureşti, membru al Academiei Române, fondatorul Şcolii Româneşti de
Neurologie. (n. 28 februarie 1863). Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938,
București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină
din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de
Neurologie. In 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează
primul film științific din lume: „Tulburările mersului în
hemiplegia organică”.
·
1994: A murit prozatorul,
traducătorul şi publicistul Traian Filip ; (n. 1929).
·
1995 - A murit biochimistul american Christian
Anfinsen, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n.26.03.1916).
·
2004: A decedat
compozitorul francez de origine română Marius Constant; (n. la 7 februarie
1925, Bucuresti). A studiat pianul și compoziția la Conservatorul din București
până în anul 1944, la Dinu Lipatti, George Enescu și Constantin Silvestri. În
1946 a sosit în Franța, unde a devenit elev al lui Tony Aubin, Olivier
Messiaen, Nadia Boulanger și Arthur Honegger la Conservatorul din Paris. Din
1950, a manifestat interes pentru muzica electronica, si s-a alăturat Grupului
Musique concrete de cercetare al lui Pierre Schaeffer. În 1963, el a fondat
grupul Ars Nova, dedicat muzicii noi. Din 1956, pana in 1966 a fost director
muzical al Ballets de Paris a lui Roland Petit si a compus mai multe piese de
balet pentru Roland Petit și Maurice Bejart (High Voltage (1956), Cyrano de
Bergerac (1959), și Paradisul pierdut (1967). A creat 24 de Preludii pentru
orchestră si a scris piesele de balet: Septentrion (1975), Nana (1976) și The
Blue Angel (1985). A predat orchestrație și instrumente la Conservatorul
din Paris din 1978 până în 1988 si la Universitatea Stanford si
Hilversum. A fost un iubitor de jazz si pasionat de munca pe
improvizație. La 9 decembrie 1992, a fost ales în Académie des
Beaux-Arts. A primit Marele Premiu Național de Muzică (1969), Marele
Premiu de Muzică al orașului Paris ( 1984), Victoire de la Musique (cea mai
buna muzică contemporană). In 1991 a devenit Comandor al Legiunii de
Onoare, Mare ofiţer al Ordinului Național de merit, Comandor al Artelor și
Litere.
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Cuv Pahomie cel Mare; Sf Ier Iacob
Putneanul, mitropolitul Moldovei
- În calendarul romano-catolic: Sf. Isidor Plugarul și sf. Sofia, soție
- În calendarul greco-catolic: Sf.
Pahomiu cel Mare, cuvios († 346). Sf. Ahile Taumaturgul, episcop (†
secolul al V-lea – secolul al VI-lea)
- Ziua internațională a
familiilor. A fost marcată, începând
din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a
Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului
(IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a
familiilor”. Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai
apropiată de data de 15 mai.
- România: Ziua
medicului veterinar. La 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de
înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul
Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. La 15 mai
1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în
1949 şi reînfiinţată la 15 mai 1971.
- Slovenia: Ziua
forțelor armate
- Mexic: Ziua
profesorului (Día del Maestro)
- România: Ziua
Poliţiei Militare. Prin Ordinul ministrului
apărării naţionale din 15 mai 1990, s-au înfiinţat unităţile şi
subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române; istoricul
Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei
române, de unde îşi are originile. Trebuie făcută însă menţiunea că
Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată
Ministerului de Resbelu. Primele atestări ale activităţii de „poliţie
a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3
aprilie 1850 emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile
specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată
de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi
are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea
acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra
Gendarmeriei rurale”. Astfel, în Monitorul Oastei nr. 53 din 5
noiembrie 1893, găsim în legea mai sus menţionată, la TITLUL IV –
Atribuţiunile gendarmeriei, Capitolul I – Serviciul ordinar şi
extraordinar, articolul 52 – serviciul ordinar coprinde: …….., pct. e)
Poliţia Militară.
- Ziua latinității. Al
XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14
decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii
Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954. Astfel, cele 36 de state
membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a
Latinităţii, dată care „marchează începutul unei
perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită
protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt,
pentru a o proiecta mai eficient în viitor”. De atunci,
statele organizează în jurul acestei date diferite manifestări pentru „a
promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine
latin㔺i a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii
întregii comunităţi latine. Guvernele, organismele internaţionale,
organizaţiile neguvernamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se
asociază la această festivitate. Una din limbile oficiale ale
organizaţiei, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi
catalană, este româna.
RELIGIE
ORTODOXĂ 15 Mai
Sf Cuv Pahomie cel Mare; Sf Ier Iacob Putneanul, mitropolitul
Moldovei
Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare.
Acest sfânt era din Egiptul Tebaidei celei de
jos, in vremea lui Constantin cel Mare, şi avea părinţi închinători la idoli.
Mergând o dată cu părinţii în capiştea idolilor, a auzit pe cel ce slujea în
capişte zicând către părinţii lui: Scoateţi de aici pe vrăjmaşul zeilor şi-l
alungaţi. Iar preacuviosul, bând din vinul jertfei, a vărsat. Şi ajungând mai
în vârstă, a intrat în rândul ostaşilor; şi peste puţină vreme lăsând slujba
ostăşească, s-a suit la Tebaida de sus şi a primit botezul lui Hristos şi s-a
făcut monah. După aceea s-a dus în pustiu, unde a făcut o mânăstire într-un loc
al Tavenisiei, în urma unui glas venit de sus, care îi arăta înlesnirea locului
şi mulţimea celor ce aveau să se strângă acolo. Iar când în adevăr s-au adunat
mulţi, a venit şi Teodor sfinţitul, care i-a devenit ucenic şi râvnitor vieţii
şi faptelor celor bune şi în minuni a strălucit cu dânsul. Şi la atâta înălţime
de cunoştinţă dumnezeiască se inălţa cu nepătimirea, încât vedea cu gândul şi
suirile fericitelor suflete, şi vedea şi pe cele de departe şi cele de faţă, şi
proorocea despre cele ce aveau să se întâmple. Iar mai înainte de a se săvârşi
din viaţa aceasta sfântul, numărând mulţimea monahilor ce veniseră către
dânsul, s-au aflat o mie patru sute de bărbaţi. Iar cei ce se duceau de la
casele lor, nu mergeau pentru desfătare şi pentru trupeasca dulce pătimire,
întru care se bncură cei mulţi, ci pentru înfrânarea poftelor şi pentru trudele
cele pustniceşti. De aceea minunându-se de obiceiurile sfântului urmau viata şi
petrecerea sa cea îngerească. Deci săvârşindu-se în Hristos, a fost îngropat în
mânăstirea sa.
Viața
Sf Ier Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei
Sfântul
Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din
Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în
viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii
Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei
(1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a
convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se
forma duhovniceşte).
Văzând
părinții putneni pe acest tânăr cu înţelepciune de bătrân şi viaţă aleasă, l-au
rânduit a fi hirotonit preot la numai 17 ani, apoi a fost ales egumen al
Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani. În anul 1745 a fost ales episcop de
Rădăuţi, unde a tipărit un Liturghier slavo-român și a înfiinţat o şcoală pentru
învăţarea limbilor slavonă, greacă și română. După doar cinci ani, vrednicia şi
râvna sa au fost hotărâtoare pentru mutarea sa în scaunul de mitropolit al
Moldovei, la Iaşi. Între 1750 şi 1760 a desfăşurat o intensă activitate
pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de
cărţi folositoare de suflet. Reuşind să deschidă o tipografie, în 10 ani a
tipărit 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română, care s-au folosit în
bisericile şi mănăstirile din toate ținuturile locuite de români.
Grija
pentru românii din Transilvania, amenințați să-și lepede credința strămoșească,
și-a manifestat-o atât prin tipărirea de cărți spre apărarea dreptei credințe,
cât și prin hirotonirea de preoți și trimiterea de antimise în parohiile
lipsite de păstori sufletești, în Maramureș și în ținutul Clujului.
Sfântul
Iacob s-a îndurerat pentru neştiinţa de carte a păstoriţii săi, deoarece, după
cum spunea, „din creşterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată
viaţa curge”. De aceea a înfiinţat şcoli și a tipărit cărţi de învăţătură și de
slujbă, dând la lumină primul Abecedar românesc (Bucvar) și înfiinţând, pentru copiii satului
Putna, prima şcoală elementară rurală din Moldova. A dispus traducerea Vieţilor
sfinţilor, care sunt
adevărate manuale în care orice om, de orice vârstă, fire şi stare, îşi poate
afla un model de viaţă, dar în vremea păstoririi sale s-a reușit doar
traducerea primelor 6 din cele 12 volume.
Pe lângă
purtarea de grijă faţă de Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei, Mitropolitul
Iacob a ajutat şi alte mănăstiri şi biserici, cum ar fi Mănăstirea Doljeşti,
biserica Sfântul Dumitru din Suceava, Catedrala episcopală din Suceava şi
Catedrala mitropolitană din Iaşi, Mănăstirea şi spitalul Sfântul Spiridon din
Iaşi și altele.
În vremea
domniilor fanariote, a intervenit, împreună cu ceilalţi ierarhi ai ţării,
pentru eliminarea unor forme de asuprire (desființarea veciniei în 1749) și a
unor biruri împovărătoare (desființarea vădrăritului în 1756), în primul rând a
văcăritului (în 1757), legând cu blestem pe domnii ţării să nu revină asupra
acestora.
Ca un
făcător de pace și ocrotitor al poporului, Mitropolitul Iacob a cerut, în anul
1758, hanului tătarilor să înceteze prădarea Moldovei, iar în anul următor a
potolit o răscoală a poporului, impunând domnitorului să îndeplinească unele
cerințe, pentru pacificarea țării. A mustrat adesea pe unii conducători din
acei ani, din pricina cărora, în cele din urmă, a fost silit să-și lase scaunul
mitropolitan în anul 1760, nevrând să îngăduie impunerea din nou a dărilor
împovărătoare.
Petrecând
ultima parte a vieţii la mănăstirea sa de metanie, Mitropolitul Iacob a
continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în
scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovnicește
şi material. Astfel, ea a devenit unul dintre stâlpii Ortodoxiei românești în
vremurile grele ce aveau să vină odată cu răpirea Bucovinei de către Imperiul
Habsburgic, în anul 1775.
Retragerea
la mănăstire i-a fost prilej Sfântului Iacob de adâncire în rugăciunea
curăţitoare şi luminătoare de suflet. El a spus acest cuvânt despre rugăciune:
„Dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre şi
risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai
luminat decât soarele, căci aievea ştiut este că cel ce vorbeşte cu Dumnezeu
este mai sus de moarte şi de stricăciune”.
Simțindu-și
sfârșitul aproape, după Paștile anului 1778 a mers la Sihăstria Putnei şi a
primit tunderea în marea schimă prin mâna duhovnicului său, Sfântul Cuvios
Natan, luând numele de Eftimie. După patru zile, pe 15 mai 1778, a trecut cu
pace la Hristos Domnul. A fost înmormântat în pridvorul mănăstirii sale de la
Putna, ca nou ctitor al ei.
Purtându-şi
cu sârguință şi cu vrednicie crucea slujirii arhiereşti, şi cu blândeţe şi
smerenie pe aceea de a fi prigonit pentru dreptate,
jertfindu-se pe sine pentru poporul încredințat lui spre păstorire,
Mitropolitul Iacob şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării
poporului prin școală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povățuirii
sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul
celor săraci şi smeriți, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul
împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea
mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15
mai, ziua trecerii sale la cele veșnice.
Pentru
ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru,
miluiește-ne pe noi. Amin.
***
Tropar, glasul
al 3-lea, podobie: Mare apărător …
Grija cea
lumească lepădând şi viaţa pustnicească trăind, ca un bun păstor turma cea
cuvântătoare a Moldovei ai păzit, pentru aceasta cu îngerii în ceruri te
veseleşti, Sfinte Ierarhe Iacob, Arhiereul lui Hristos, roagă-te pentru
sufletele noastre.
Condac, glasul
al 4-lea
Cu
fapte bune şi cu virtuţi împodobindu-te, Sfinte Ierarhe Iacob, dascăl iscusit
al credincioşilor te-ai arătat şi înnoitor al mănăstirii Binecredinciosului
Voievod Ştefan cel Sfânt te-ai învrednicit. Pentru aceasta, Hristos te-a
preamărit în ceruri, unde te rogi neîncetat pentru sufletele noastre.
Acatistul Sfântului Ierarh
Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei
Condacul 1
Cu fapte luminate fiind împodobit şi
harul arhieriei primind după vrednicie, de Dumnezeu înţelepţite, Sfinte Ierarhe
Iacob, la tronul cel dumnezeiesc cu îndrăznire stai, rugându-te neîncetat
pentru noi toți, cei ce cu mulțumire îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Iacob,
părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Icosul 1
Mlădiță roditoare a lui Hristos fiind,
Sfinte Ierarhe Iacob, cu evlavie te cinstim noi, credincioşii, că ne dăruieşti
îmbelşugat bucuriile harului şi ne înveţi să ne rugăm Dătătorului a tot binele,
pentru care, cu dragoste de fii cântăm ţie:
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina şi pacea Preasfintei Treimi;
Bucură-te, moştenitor al făgăduințelor Domnului;
Bucură-te, chip al slujirii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ales între ierarhi;
Bucură-te, vestitor al adevărului;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii;
Bucură-te, fiu după har al Părintelui ceresc;
Bucură-te, vas preacurat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, rază a lui Hristos în noaptea necazurilor;
Bucură-te, cârmă a Bisericii la vreme de restriște;
Bucură-te, dascăl al milostivirii;
Bucură-te, învăţător al pocăinţei aducătoare de har;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina şi pacea Preasfintei Treimi;
Bucură-te, moştenitor al făgăduințelor Domnului;
Bucură-te, chip al slujirii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ales între ierarhi;
Bucură-te, vestitor al adevărului;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii;
Bucură-te, fiu după har al Părintelui ceresc;
Bucură-te, vas preacurat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, rază a lui Hristos în noaptea necazurilor;
Bucură-te, cârmă a Bisericii la vreme de restriște;
Bucură-te, dascăl al milostivirii;
Bucură-te, învăţător al pocăinţei aducătoare de har;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 2
„Numai întru Domnul bucuraţi-vă” ai
îndemnat pe monahi, Sfinte Iacob, că tu însuţi ai gustat bucuria vieţii
duhovniceşti și ai fost cercetat de Domnul întru lumină negrăită, pentru care
Ii cântăm: Aliluia!
Icosul 2
Din vârsta copilăriei, Sfinte Părinte
Iacob, ai iubit vieţuirea cea curată a monahilor și, cu inima plină de râvnă,
sufletul ţi l-ai pus în mâinile Domnului Hristos în Sfânta Mănăstire Putna,
unde ai cunoscut urcuşul pe treptele virtuţilor, pentru care îţi cântăm aşa:
Bucură-te, cel ce L-ai iubit pe Hristos din pruncie;
Bucură-te, copil aşezat sub acoperământul Maicii Domnului;
Bucură-te, cel ce ai intrat pe poarta mănăstirii cu râvnă deplină;
Bucură-te, cel ce ascultării cu totul te-ai predat;
Bucura-te, cel ce ai ucenicit la dascăli luminaţi de har;
Bucură-te, primitor al învăţăturii celei mai presus de minte;
Bucură-te, cel hrănit cu nectarul rugăciunii;
Bucură-te, cel ce lumii ai murit şi lui Hristos te-ai dăruit;
Bucură-te, cel ce ai învățat taina smeritei cugetări;
Bucură-te, cel în care rodul dragostei ai odrăslit;
Bucura-te, rug al rugăciunii, aprins de Dumnezeu;
Bucură-te, revărsare de iubire peste fraţii tăi şi peste întregul popor;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce L-ai iubit pe Hristos din pruncie;
Bucură-te, copil aşezat sub acoperământul Maicii Domnului;
Bucură-te, cel ce ai intrat pe poarta mănăstirii cu râvnă deplină;
Bucură-te, cel ce ascultării cu totul te-ai predat;
Bucura-te, cel ce ai ucenicit la dascăli luminaţi de har;
Bucură-te, primitor al învăţăturii celei mai presus de minte;
Bucură-te, cel hrănit cu nectarul rugăciunii;
Bucură-te, cel ce lumii ai murit şi lui Hristos te-ai dăruit;
Bucură-te, cel ce ai învățat taina smeritei cugetări;
Bucură-te, cel în care rodul dragostei ai odrăslit;
Bucura-te, rug al rugăciunii, aprins de Dumnezeu;
Bucură-te, revărsare de iubire peste fraţii tăi şi peste întregul popor;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 3
Cunoscătorul inimilor te-a cunoscut din
pântecele maicii tale, Sfinte Iacob, şi precum poartă mama pe prunc, te-a
purtat din putere în putere, sfințit fiind în cinul monahal, apoi ca preot,
ierarh, iar mai în urmă ca mitropolit, spre purtarea de grijă a credincioşilor,
pentru care Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 3
Precum lumina nu se cuvine a sta ascunsă
sub obroc, nici lumina sufletului tău nu a fost lăsată de Dumnezeu tăinuită, ci
a pus-o în sfeşnicul slujirilor, de unde ai luminat tuturor ca un alt Vasile
cel Mare, pentru care îți strigăm așa:
Bucură-te, cel ce de tânăr ai primit harul preoţiei, ca un văzător al celor nevăzute;
Bucură-te, cel ce te bucurai cu îngerii şi Sfinţii de dumnezeiasca Jertfă;
Bucură-te, rugător pentru toți înaintea Domnului;
Bucură-te, cel ce ai ştiut să legi şi să dezlegi cu înţelepciune turma lui Hristos;
Bucură-te, povăţuitor înţelept al fraţilor din obştea Putnei;
Bucură-te, veghetor plin de dragoste asupra sfântului lăcaş și a aşezămintelor lui;
Bucură-te, cel ales de Dumnezeu ca arhipăstor în scaunul Rădăuţilor;
Bucură-te, cel ce ai adus bucurie păstoriţilor;
Bucură-te, cel ce ai înmulţit râvna ta pentru Hristos;
Bucură-te, cel ce ai tipărit învăţături şi rugăciuni spre folos duhovnicesc;
Bucură-te, cel ce pe românii din Transilvania i-ai alinat prin trimiterea de cărţi sfinte;
Bucură-te, cel pe care Dumnezeu l-a iubit și l-a înălțat;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce de tânăr ai primit harul preoţiei, ca un văzător al celor nevăzute;
Bucură-te, cel ce te bucurai cu îngerii şi Sfinţii de dumnezeiasca Jertfă;
Bucură-te, rugător pentru toți înaintea Domnului;
Bucură-te, cel ce ai ştiut să legi şi să dezlegi cu înţelepciune turma lui Hristos;
Bucură-te, povăţuitor înţelept al fraţilor din obştea Putnei;
Bucură-te, veghetor plin de dragoste asupra sfântului lăcaş și a aşezămintelor lui;
Bucură-te, cel ales de Dumnezeu ca arhipăstor în scaunul Rădăuţilor;
Bucură-te, cel ce ai adus bucurie păstoriţilor;
Bucură-te, cel ce ai înmulţit râvna ta pentru Hristos;
Bucură-te, cel ce ai tipărit învăţături şi rugăciuni spre folos duhovnicesc;
Bucură-te, cel ce pe românii din Transilvania i-ai alinat prin trimiterea de cărţi sfinte;
Bucură-te, cel pe care Dumnezeu l-a iubit și l-a înălțat;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 4
Virtute după virtute şi har după har ai
adunat, albină a Duhului Sfânt, iar din mierea ta cea duhovnicească pe toţi ai
hrănit, când în scaunul de mitropolit al Ţării Moldovei te-a înălțat Dumnezeu,
Căruia Ii cântăm: Aliluia!
Icosul 4
Păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru
oile sale, iar tu, Sfinte Ierarhe Iacob, ai însetat şi ai flămânzit ca
dreptatea lui Dumnezeu cea luminătoare de oameni să se sălăşluiască în mijlocul
turmei creştineşti a Moldovei, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, păstor însetat de mântuirea tuturor;
Bucură-te, stea care pe toţi i-ai călăuzit;
Bucură-te, cel milostiv spre cei bolnavi;
Bucură-te, ctitor al spitalului şi al bisericii închinate Sfântului Spiridon;
Bucură-te, cel ce pe înaintaşi cu iubire smerită de fiu i-ai cinstit;
Bucură-te, cel ce pomenirea lor cu râvnă ai rânduit;
Bucură-te, iubitor al casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ziditor şi sprijinitor al multor biserici și mănăstiri;
Bucură-te, povăţuitor şi păstor al multor suflete;
Bucură-te, chip al lui Hristos pentru toţi;
Bucură-te, cel ce ai rămas pildă pentru ierarhi;
Bucură-te, mână a lui Dumnezeu care binecuvintează întreg poporul;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, păstor însetat de mântuirea tuturor;
Bucură-te, stea care pe toţi i-ai călăuzit;
Bucură-te, cel milostiv spre cei bolnavi;
Bucură-te, ctitor al spitalului şi al bisericii închinate Sfântului Spiridon;
Bucură-te, cel ce pe înaintaşi cu iubire smerită de fiu i-ai cinstit;
Bucură-te, cel ce pomenirea lor cu râvnă ai rânduit;
Bucură-te, iubitor al casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ziditor şi sprijinitor al multor biserici și mănăstiri;
Bucură-te, povăţuitor şi păstor al multor suflete;
Bucură-te, chip al lui Hristos pentru toţi;
Bucură-te, cel ce ai rămas pildă pentru ierarhi;
Bucură-te, mână a lui Dumnezeu care binecuvintează întreg poporul;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 5
Mergând din slavă în slavă, Hristos te-a
rânduit părinte al fraţilor tăi, până când aripile purtării tale de grijă le-ai
întins peste Biserica Moldovei, Sfinte Ierarhe Iacob, iar Duhul Sfânt s-a
revărsat în inimile celor păstoriți, pentru care împreună cu ei strigăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Şi către tine, Sfinte Iacob, ucenicii au
zis „Avva, Părinte", că Duhul Sfânt i-a învățat cine i-a născut întru
Hristos, iar toţi cu evlavie te-au ascultat şi te-au urmat, precum şi noi ne
silim să facem și îți cântăm:
Bucură-te, cel ce ai ştiut să zideşti pe temelia bună pusă de înaintaşi;
Bucură-te, cel ce ai unit în inima și în mintea ta vieţuirea de obşte și cea sihăstrească;
Bucură-te, cel ce cârmuitor și povăţuitor ai fost amândurora;
Bucură-te, cel ce Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan le-ai fost părinte;
Bucură-te, cel ce binecuvântare roditoare ai dat pentru multe lucrări;
Bucură-te, cel sub a cărui purtare de grijă Mănăstirea Putna şi sihăstriile sale au înflorit;
Bucură-te, cel ce, împreună cu egumenii acestora, lucrarea lui Dumnezeu ai înfăptuit;
Bucură-te, cel ce spre dragoste i-ai povăţuit pe toţi;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut pildă de răbdare şi smerenie;
Bucură-te, toiag înverzit al mănăstirii;
Bucură-te, râvnitor pentru orice lucrare a lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce, prin faptă şi cuvânt, ți-ai înscris numele în cartea vieţii;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce ai ştiut să zideşti pe temelia bună pusă de înaintaşi;
Bucură-te, cel ce ai unit în inima și în mintea ta vieţuirea de obşte și cea sihăstrească;
Bucură-te, cel ce cârmuitor și povăţuitor ai fost amândurora;
Bucură-te, cel ce Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan le-ai fost părinte;
Bucură-te, cel ce binecuvântare roditoare ai dat pentru multe lucrări;
Bucură-te, cel sub a cărui purtare de grijă Mănăstirea Putna şi sihăstriile sale au înflorit;
Bucură-te, cel ce, împreună cu egumenii acestora, lucrarea lui Dumnezeu ai înfăptuit;
Bucură-te, cel ce spre dragoste i-ai povăţuit pe toţi;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut pildă de răbdare şi smerenie;
Bucură-te, toiag înverzit al mănăstirii;
Bucură-te, râvnitor pentru orice lucrare a lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce, prin faptă şi cuvânt, ți-ai înscris numele în cartea vieţii;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 6
Râvna casei lui Dumnezeu având în
sufletul tău, ai înnoit şi împodobit Mănăstirea Putna, pe care ai numit-o maică
și moștenitoare a ta, pentru care ÎI slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a însufleţit
spre tot lucrul bun, cântându-I: Aliluia!
Icosul 6
Dragostea ta cea dintâi nu ai uitat-o
când Dumnezeu te-a aşezat în alte slujiri, ci cu smerenie şi râvnă te-ai întors
şi ţi-ai îngrijit mănăstirea de metanie ca pe o maică duhovnicească, iar apoi
ai înfățișat-o înnoită întâiului ei ctitor, Sfântului Voievod Ştefan, pentru
care îţi cântăm toţi cei ce ne bucurăm de râvna ta:
Bucură-te, fiu recunoscător al mănăstirii tale;
Bucură-te, că refacerea ei ți-a fost încredinţată;
Bucură-te, vrednic urmaş al întâiului ei ctitor;
Bucură-te, cel ce dintru început cu smerenie spre aceasta te-ai plecat;
Bucură-te, cel ascultat de părinţi cu dragoste;
Bucură-te, cel ce ai ferecat cu argint icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni;
Bucură-te, cel ce Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel lăcaş nou le-ai zidit;
Bucură-te, cel ce, ca un proroc, ai prevăzut primejdia ce avea să vină asupra mănăstirii;
Bucură-te, cel ce ai pregătit-o pentru a înfrunta vremuri grele sub stăpânire străină;
Bucură-te, cel ce pe cele văzute le-ai înfrumuseţat şi pe cele nevăzute le-ai sfințit cu lucrarea ta;
Bucură-te, cel ce ai făcut din Putna o grădină a Maicii Domnului;
Bucură-te, cel ce pe toţi i-ai ajutat după putere;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, fiu recunoscător al mănăstirii tale;
Bucură-te, că refacerea ei ți-a fost încredinţată;
Bucură-te, vrednic urmaş al întâiului ei ctitor;
Bucură-te, cel ce dintru început cu smerenie spre aceasta te-ai plecat;
Bucură-te, cel ascultat de părinţi cu dragoste;
Bucură-te, cel ce ai ferecat cu argint icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni;
Bucură-te, cel ce Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel lăcaş nou le-ai zidit;
Bucură-te, cel ce, ca un proroc, ai prevăzut primejdia ce avea să vină asupra mănăstirii;
Bucură-te, cel ce ai pregătit-o pentru a înfrunta vremuri grele sub stăpânire străină;
Bucură-te, cel ce pe cele văzute le-ai înfrumuseţat şi pe cele nevăzute le-ai sfințit cu lucrarea ta;
Bucură-te, cel ce ai făcut din Putna o grădină a Maicii Domnului;
Bucură-te, cel ce pe toţi i-ai ajutat după putere;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 7
Cine a fost întristat, iar tu să nu fii
întristat, cine a plâns, iar tu să nu fi plâns cu el, cine a fost sărac, iar tu
să nu îţi pui sufletul pentru el? De aceea, pentru a uşura poporul credincios,
care nu avea odihnă sub robia cea amară, milostivul Dumnezeu te-a ales pe tine,
Sfinte Iacob, care Îi cântai pururea: Aliluia!
Icosul 7
De suferinţa aproapelui te-ai rănit cu
rană adâncă și nu ai răbdat nedreptatea şi lacrimile celor asupriţi, ci ca un
Moise te-ai ridicat împotriva răului şi l-ai oprit cu râvna ta şi cu darul lui
Dumnezeu care a fost în tine, pentru care îţi cântăm aşa:
Bucură-te, inimă de aur în care au încăput toţi păstoriţii;
Bucură-te, cel ce te-ai milostivit de suspinul văduvelor şi de plânsul copiilor;
Bucură-te, nou Gură de Aur, care ai înfruntat pe mai-marii lumii pentru cei mici şi necăjiţi;
Bucură-te, mult-milostiv următor al Sfântului Nicolae;
Bucură-te, cel ce nu te-ai înspăimântat de ameninţări;
Bucură-te, cel ce în faţa prigoanei nu te-ai plecat;
Bucură-te, cel ce nu te-ai lăsat înduplecat să calci blestemul asupra dării nedrepte;
Bucură-te, cel ce ai pus slujirea aproapelui mai presus decât slava lumii;
Bucură-te, cel ce, după ce ai lăsat cinstea arhieriei, ca un părinte al ţării ai fost cinstit;
Bucură-te, cel pe care poporul nu l-a uitat pentru binele făcut;
Bucură-te, ales lucrător a milei lui Hristos;
Bucură-te, al săracilor ajutător;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, inimă de aur în care au încăput toţi păstoriţii;
Bucură-te, cel ce te-ai milostivit de suspinul văduvelor şi de plânsul copiilor;
Bucură-te, nou Gură de Aur, care ai înfruntat pe mai-marii lumii pentru cei mici şi necăjiţi;
Bucură-te, mult-milostiv următor al Sfântului Nicolae;
Bucură-te, cel ce nu te-ai înspăimântat de ameninţări;
Bucură-te, cel ce în faţa prigoanei nu te-ai plecat;
Bucură-te, cel ce nu te-ai lăsat înduplecat să calci blestemul asupra dării nedrepte;
Bucură-te, cel ce ai pus slujirea aproapelui mai presus decât slava lumii;
Bucură-te, cel ce, după ce ai lăsat cinstea arhieriei, ca un părinte al ţării ai fost cinstit;
Bucură-te, cel pe care poporul nu l-a uitat pentru binele făcut;
Bucură-te, ales lucrător a milei lui Hristos;
Bucură-te, al săracilor ajutător;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 8
În Moldova, cărţile de învăţătură
lipsind, tu ai tipărit cărţi spre folosul de obşte, Sfinte Iacob, și astfel cu
credinţa și iubirea de Dumnezeu pe mulţi ai împodobit, pentru care, mulţumind
lui Dumnezeu, Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 8
Ai primit, Sfinte Iacob, darul
înţelepciunii omeneşti, şi l-ai înmulțit, dăruindu-l și altora cu multă râvnă
şi osteneală, dar tuturor le-ai spus că cele netrecătoare sunt mai de preţ
decât cele trecătoare şi că cele de aici sunt scară pentru cele veşnice şi cu
adevărat veselitoare, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, cel dăruit cu știința din afară si cu cea dinlăuntru;
Bucură-te, cel ce ţi-ai chivernisit darurile cu înţelepciune, pe fiecare după rostul său;
Bucură-te, cel ce cu duioasă inimă ai dorit mântuirea tuturor creştinilor ortodocşi;
Bucură-te, cel ce pentru aceasta hrana cuvântului te-ai ostenit a le-o da;
Bucură-te, cel ce la buna lucrare a tipăririi de cărţi sfinte te-ai silit mereu;
Bucură-te, cel ce ai căutat luminarea sufletelor copiilor şi buna lor creştere în Hristos;
Bucură-te, învățător al cuvintelor duhovniceşti ale rugăciunilor și virtuților;
Bucură-te, cel ce ai întemeiat prima şcoală pentru copiii de la sat;
Bucură-te, cel ce pe toţi copiii la Hristos Domnul i-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai povăţuit pe părinţi să îşi crească pruncii spre mântuire;
Bucură-te, cel ce învăţăturile Sfinţilor Părinţi le-ai dăruit neamului tău în limba lui;
Bucură-te, cel ce ai socotit ştiinţa de carte lumină spre lauda lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel dăruit cu știința din afară si cu cea dinlăuntru;
Bucură-te, cel ce ţi-ai chivernisit darurile cu înţelepciune, pe fiecare după rostul său;
Bucură-te, cel ce cu duioasă inimă ai dorit mântuirea tuturor creştinilor ortodocşi;
Bucură-te, cel ce pentru aceasta hrana cuvântului te-ai ostenit a le-o da;
Bucură-te, cel ce la buna lucrare a tipăririi de cărţi sfinte te-ai silit mereu;
Bucură-te, cel ce ai căutat luminarea sufletelor copiilor şi buna lor creştere în Hristos;
Bucură-te, învățător al cuvintelor duhovniceşti ale rugăciunilor și virtuților;
Bucură-te, cel ce ai întemeiat prima şcoală pentru copiii de la sat;
Bucură-te, cel ce pe toţi copiii la Hristos Domnul i-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai povăţuit pe părinţi să îşi crească pruncii spre mântuire;
Bucură-te, cel ce învăţăturile Sfinţilor Părinţi le-ai dăruit neamului tău în limba lui;
Bucură-te, cel ce ai socotit ştiinţa de carte lumină spre lauda lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 9
Cine va putea spune dorul tău pentru vieţuirea
sihăstrească, Sfinte Iacob, cine va putea cunoaşte dragostea ta pentru sfinţita
rugăciune, cine ţi-a primit întristarea inimii în taina pocăinţei şi a învierii
sufletului prin iertare, decât numai unul Dumnezeu, Căruia Ii cântăm: Aliluia!
Icosul 9
Iubitor de viaţă sihăstrească ai fost,
Sfinte Iacob, din tinereţea ta, dar Duhul cel Preasfânt te-a purtat acolo unde
Părintele ceresc a ştiut că este de folos pentru a împlini gândul Său cu tine.
Iar spre sfârşitul vieţii ţi-a dăruit haina desăvârșită a smereniei şi a
liniştii, pentru care îţi cântăm așa:
Bucură-te, cel ce inima ţi-ai dăruit-o lui Hristos;
Bucură-te, cel ce nu ai iubit nimic mai mult decât pe El;
Bucură-te, cel ce ți-ai hrănit sufletul cu numele Domnului;
Bucură-te, cel ce cu smerenia te-ai împodobit ca şi cu o platoşă;
Bucură-te, cel ce cu ascultarea ai înfrânt pe cel potrivnic;
Bucură-te, cel ce ai sfințit pământul cu lacrimile tale cele de umilinţă;
Bucură-te, minte ridicată la ceruri încă din această viaţă;
Bucură-te, tainic săvârșitor al rugăciunii celei neîncetate;
Bucură-te, cel ce, simţindu-ţi trecerea aproape, la Sihăstria Putnei ai mers;
Bucură-te, cel ce acolo ai primit marea schimă de la duhovnicul tău, Cuviosul Natan;
Bucură-te, foc al iubirii sfinte din focul adus de Hristos pe pământ;
Bucură-te, cel ce încălzeşti și inimile noastre cele reci;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce inima ţi-ai dăruit-o lui Hristos;
Bucură-te, cel ce nu ai iubit nimic mai mult decât pe El;
Bucură-te, cel ce ți-ai hrănit sufletul cu numele Domnului;
Bucură-te, cel ce cu smerenia te-ai împodobit ca şi cu o platoşă;
Bucură-te, cel ce cu ascultarea ai înfrânt pe cel potrivnic;
Bucură-te, cel ce ai sfințit pământul cu lacrimile tale cele de umilinţă;
Bucură-te, minte ridicată la ceruri încă din această viaţă;
Bucură-te, tainic săvârșitor al rugăciunii celei neîncetate;
Bucură-te, cel ce, simţindu-ţi trecerea aproape, la Sihăstria Putnei ai mers;
Bucură-te, cel ce acolo ai primit marea schimă de la duhovnicul tău, Cuviosul Natan;
Bucură-te, foc al iubirii sfinte din focul adus de Hristos pe pământ;
Bucură-te, cel ce încălzeşti și inimile noastre cele reci;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 10
Întreaga viaţă ai cugetat la întâlnirea
cu Hristos, dorirea ta, Sfinte Iacob, că facerea lumii și a omului, întruparea
şi Pătimirile Domnului, învierea şi toate cele ce El a făcut pentru noi le-ai
avut mereu înaintea ochilor și cu lacrimi Îl slăveai, cântându-I: Aliluia!
Icosul 10
Mlădiță dintr-o viță sfântă de părinţi
duhovniceşti care a odrăslit o floare aleasă, te-ai arătat, Sfinte Ierarhe
Iacob, tuturor în vremea vieţuirii tale, iar purtarea ta de grijă pentru popor
ca pe un nou Avraam duhovnicesc te-a arătat, lăcaş ceresc dobândind în lumina
Preasfintei Treimi, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, fiu după duh al mitropolitului Antonie şi al vrednicilor lui înaintaşi;
Bucură-te, cel ce viaţa sfinţilor strămoşi ai cinstit-o;
Bucură-te, părinte iubit şi cinstit de ai tăi fii duhovniceşti;
Bucură-te, iubitor al curăției şi al întregii feciorii;
Bucură-te, următor al Sfântului Eftimie cel Mare;
Bucură-te, cel ce bine te-ai pregătit pentru întâlnirea cu Mirele Hristos;
Bucură-te, cel pe care gândul la moarte nicicând nu te-a părăsit;
Bucură-te, cel ce la Putna ţi-ai pregătit din vreme mormântul;
Bucură-te, cel al cărui trup în chip smerit a fost pus în pământ;
Bucură-te, cel ce te-ai odihnit la sânul maicii duhovniceşti, în biserica Mănăstirii Putna;
Bucură-te, cel ce ai fost plâns de ucenici și de popor;
Bucură-te, cel al cărui mormânt s-a făcut loc sfânt de rugăciune;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, fiu după duh al mitropolitului Antonie şi al vrednicilor lui înaintaşi;
Bucură-te, cel ce viaţa sfinţilor strămoşi ai cinstit-o;
Bucură-te, părinte iubit şi cinstit de ai tăi fii duhovniceşti;
Bucură-te, iubitor al curăției şi al întregii feciorii;
Bucură-te, următor al Sfântului Eftimie cel Mare;
Bucură-te, cel ce bine te-ai pregătit pentru întâlnirea cu Mirele Hristos;
Bucură-te, cel pe care gândul la moarte nicicând nu te-a părăsit;
Bucură-te, cel ce la Putna ţi-ai pregătit din vreme mormântul;
Bucură-te, cel al cărui trup în chip smerit a fost pus în pământ;
Bucură-te, cel ce te-ai odihnit la sânul maicii duhovniceşti, în biserica Mănăstirii Putna;
Bucură-te, cel ce ai fost plâns de ucenici și de popor;
Bucură-te, cel al cărui mormânt s-a făcut loc sfânt de rugăciune;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 11
Hristos Domnul, Mirele cel iubit al
sufletului tău, te-a primit în braţele Sale, vas curat și plin de har, iar tu
porţi acum şi ruga noastră, mijlocind pentru noi toți în fața Treimii Celei de
o fiinţă şi nedespărţite, Dumnezeului Celui viu şi adevărat, pe Care ÎI slăvim,
cântând: Aliluia!
Icosul 11
Pentru dragostea ta de Dumnezeu și de
semeni, monahii și binecredinciosii creştini te-au păstrat în inimile lor,
cinstindu-te ca pe un Sfânt Părinte, iar când a binevoit Părintele Ceresc,
lumina ta a strălucit Bisericii, pentru care într-un glas îţi cântăm:
Bucură-te, cel ce la vremea potrivită sfintele tale moaşte ni le-ai arătat;
Bucură-te, cel ce, de părinţii mănăstirii, cu evlavie, în raclă ai fost aşezat;
Bucură-te, izvor de bucurie pentru obştea ta;
Bucură-te, cel ce împodobeşti cerul Sfinţilor cu chipul tău cel sfințit;
Bucură-te, cel a cărui smerenie pe mulţi i-a îndreptat;
Bucură-te, cel ce dai sfat potrivit celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, inimă înfrântă şi smerită în mijlocul lumii;
Bucură-te, cel ce ne înveţi să nu ne plecăm duhului lumii, ci să rămânem credincioşi Domnului;
Bucură-te, cel ce ai unit prin rugăciune cerul cu pământul, iar acum uneşti pe cei dezbinaţi;
Bucură-te, cel ce ai povăţuit oameni feluriţi, făcându-te tuturor toate;
Bucură-te, cel ce iertarea ne-ai învățat;
Bucură-te, chip al blândeţii şi al înţelepciunii;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce la vremea potrivită sfintele tale moaşte ni le-ai arătat;
Bucură-te, cel ce, de părinţii mănăstirii, cu evlavie, în raclă ai fost aşezat;
Bucură-te, izvor de bucurie pentru obştea ta;
Bucură-te, cel ce împodobeşti cerul Sfinţilor cu chipul tău cel sfințit;
Bucură-te, cel a cărui smerenie pe mulţi i-a îndreptat;
Bucură-te, cel ce dai sfat potrivit celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, inimă înfrântă şi smerită în mijlocul lumii;
Bucură-te, cel ce ne înveţi să nu ne plecăm duhului lumii, ci să rămânem credincioşi Domnului;
Bucură-te, cel ce ai unit prin rugăciune cerul cu pământul, iar acum uneşti pe cei dezbinaţi;
Bucură-te, cel ce ai povăţuit oameni feluriţi, făcându-te tuturor toate;
Bucură-te, cel ce iertarea ne-ai învățat;
Bucură-te, chip al blândeţii şi al înţelepciunii;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 12
Fericit eşti, Sfinte Iacob, cel ce mari
daruri ai primit în viaţa pământească şi de mai mari şi duhovniceşti daruri te
învredniceşti în împărăţia lui Dumnezeu, spre care te rugăm să ne călăuzeşti şi
pe noi, cei ce cântăm: Aliluia!
Icosul 12
Viață îngerească pe pământ ai trăit, iar
acum împreună cu cetele Sfinţilor în lăcaşurile cele veşnice te veselești,
revărsând har de sus asupra noastră, a celor care îţi aducem, cu inimă smerită,
cântare de laudă:
Bucură-te, cel ce aduci vindecare de boli trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, ocrotitor al copiilor și al tinerilor creştini;
Bucură-te, stâlp de foc al dascălilor celor evlavioși;
Bucură-te, întărire a păstorilor credincioşi;
Bucură-te, cel ce împreună cu ceata Sfinţilor Ierarhi mijloceşti;
Bucură-te, nădejde a monahilor;
Bucură-te, liman al sihaștrilor;
Bucură-te, învățător al răbdării și al înfrânării;
Bucură-te, cel ce aduci curăţia şi înţelepciunea de sus;
Bucură-te, cel ce lucrezi împreună cu noi talanţii pe care ni i-a încredințat Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce aduci pacea celor învrăjbiţi;
Bucură-te, rugător pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce aduci vindecare de boli trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, ocrotitor al copiilor și al tinerilor creştini;
Bucură-te, stâlp de foc al dascălilor celor evlavioși;
Bucură-te, întărire a păstorilor credincioşi;
Bucură-te, cel ce împreună cu ceata Sfinţilor Ierarhi mijloceşti;
Bucură-te, nădejde a monahilor;
Bucură-te, liman al sihaștrilor;
Bucură-te, învățător al răbdării și al înfrânării;
Bucură-te, cel ce aduci curăţia şi înţelepciunea de sus;
Bucură-te, cel ce lucrezi împreună cu noi talanţii pe care ni i-a încredințat Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce aduci pacea celor învrăjbiţi;
Bucură-te, rugător pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 13
O, fericite Părinte, păstor al neamului
tău, mărturisitor al lui Hristos, stâlp neclintit al Bisericii, la tine venim
cu umilinţă și cu toată nădejdea te rugăm: cere milostivire pentru noi la
Părintele Cel milostiv, la Fiul Său Cel ce S-a răstignit şi a înviat pentru
noi, la Preasfântul și de viață făcătorul Duh, Dumnezeul nostru, Căruia Îi
cântăm din inimă: Aliluia! (de trei ori)
Icosul 1
Mlădiță roditoare a lui Hristos fiind,
Sfinte Ierarhe Iacob, cu evlavie te cinstim noi, credincioşii, că ne dăruieşti
îmbelşugat bucuriile harului şi ne înveţi să ne rugăm Dătătorului a tot binele,
pentru care, cu dragoste de fii cântăm ţie:
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina şi pacea Preasfintei Treimi;
Bucură-te, moştenitor al făgăduințelor Domnului;
Bucură-te, chip al slujirii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ales între ierarhi;
Bucură-te, vestitor al adevărului;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii;
Bucură-te, fiu după har al Părintelui ceresc;
Bucură-te, vas preacurat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, rază a lui Hristos în noaptea necazurilor;
Bucură-te, cârmă a Bisericii la vreme de restriște;
Bucură-te, dascăl al milostivirii;
Bucură-te, învăţător al pocăinţei aducătoare de har;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina şi pacea Preasfintei Treimi;
Bucură-te, moştenitor al făgăduințelor Domnului;
Bucură-te, chip al slujirii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ales între ierarhi;
Bucură-te, vestitor al adevărului;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii;
Bucură-te, fiu după har al Părintelui ceresc;
Bucură-te, vas preacurat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, rază a lui Hristos în noaptea necazurilor;
Bucură-te, cârmă a Bisericii la vreme de restriște;
Bucură-te, dascăl al milostivirii;
Bucură-te, învăţător al pocăinţei aducătoare de har;
Bucură-te, Sfinte Iacob, părinte şi ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Condacul 1
Cu fapte luminate fiind împodobit şi
harul arhieriei primind după vrednicie, de Dumnezeu înţelepţite, Sfinte Ierarhe
Iacob, la tronul cel dumnezeiesc cu îndrăznire stai, rugându-te neîncetat
pentru noi toți, cei ce cu mulțumire îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Iacob,
părinte și ierarh mult-milostiv al Moldovei!
Rugăciune
O, Sfinte Ierarhe Iacob, cu inimi
înfrânte, cu cugete smerite, înaintea ta venim şi te rugăm să mijloceşti pentru
sufletele noastre. În viața ta pilda răbdării necazurilor şi a apărării
dreptăţii, pilda slujirii şi a curăţiei le aflăm deplin. Cu smerenie şi
credinţă, cu dragoste de aproapele şi cu fierbinte râvnă pentru Dumnezeu, ți-ai
chivernisit viaţa de aici, câştigând şi pe cea veşnică, în care, împreună cu
Maica Domnului și cu toți Sfinţii te bucuri acum. Caută şi spre noi,
nevrednicii, care din mijlocul neputinţelor şi al neştiinţei, din adâncul păcatului
şi din nerodirea vieţii îţi strigăm: Precum viaţa ţi-ai pus-o pentru turma ta,
şi acum mijloceşte pentru noi! Conducătorilor dă-le înţelepciune, păstorilor de
suflete iubire jertfelnică, familiilor multă credinţă, copiilor dragoste de
Dumnezeu şi de învăţăturile cele sfinte, tinerilor cumpătare şi curăţie,
bătrânilor răbdare şi tuturor celor singuri şi deznădăjduiţi, celor tulburaţi
de răutățile lumii, celor ce se luptă cu valurile ispitelor, dă-le putere
cerească şi mângâiere sufletelor! Precum în vremea vieţii tale ai ajutat pe cei
săraci, şi acum ajută-ne cu puterea ta pe noi, cei săraci de virtuţi şi fapte
bune! Precum atunci milostivirea ta ai revărsat-o peste popor, şi acum cere
milă de la Domnul nostru Iisus Hristos, pentru rugăciunile Preasfintei Sale
Maici şi pururea Fecioarei Maria și ale tuturor Sfinţilor, ca împreună să fim
miluiţi şi să cântăm în Împărăţia Cerurilor: Slavă Ţie, Treime Sfântă,
Dumnezeul nostru, slavă Ție în vecii vecilor!
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe
tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica
Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită,
fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu
Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor
noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
ARTE 15 Mai
INVITAŢIE LA OPERĂ 15 Mai
Lucrări de Claudio Monteverdi
Claudio Monteverdi - Il Ritorno Di Ulisse In Patria:
Monteverdi: L'incoronazione di Poppea
Monteverdi - Vespro della Beata Vergine
Monteverdi - L'Orfeo, favola in musica – Savall:
2 HOURS OF BEST OPERA PIECES for RELAXING - Classical Music - Mozart, Puccini, Verdi etc
MUZICĂ 15 Mai
Claudio Monteverdi
Claudio Monteverdi - Magnificat (complete):
C.Monteverdi - Messa a
quattro voci da cappella:
Eddy (Richard Edward)
Arnold, cântăreţ şi compozitor country american
Ellis Larkins, pianist
american de jazz
Trini Lopez, cântăreţ,
chitarist, compozitor şi actor american
Tich (Ian Amey), chitarist
britanic (Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich)
Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich:
Rod Coombes, baterist
britanic (Cat Stevens, Juicy Lucy, Stealers Wheel, Strawbs)
Cat Stevens Greatest Hits
Graham Goble, chitarist,
vocalist şi compozitor australian (Little River Band)
Brian Eno (Brian Peter
George St. John Le Baptiste de la Salle Eno), muzician şi producător britanic
(Roxy Music, David Bowie, Robert Fripp, Talking Heads)
Dennis Fredericksen,
vocalist american (Toto)
Fergie Frederiksen of Toto ~ Tribute Dec 15, 2013:
Mike Oldfield, multi-instrumentist
şi compozitor britanic
Julian Brookhouse,
chitarist britanic (Curiosity Killed The Cat)
Curiosity Killed The Cat -
ÎNREGISTRĂRI NOI:
The Best Romantic Guitar Love Songs Ever - World's Best Guitar Songs of ALL Time
Moon River! (Henry Mancini) (Lyrics) Super Romantic 4K Music Video Album! H.D.
Mozart Effect for Babies - Brain Development & Pregnancy Music
Love Songs Piano Cover – Relaxing Music Heal The Broken Heart – Best Piano Instrumental Music 2018
POEZIE 15 Mai
Ioniță Scipione Bădescu, poet și publicist român
Biografie
Scipione Badescu
Poet, gazetar, sincer si apropiat
prieten al lui Mihai Eminescu.
1847 — La 2 mai se naste la Rastolt, comuna Buciumi, judetul Salaj, Ionita Scipione Badescu.
Tatal sau este protopopul Ion Badescu.
1847 — La 2 mai se naste la Rastolt, comuna Buciumi, judetul Salaj, Ionita Scipione Badescu.
Tatal sau este protopopul Ion Badescu.
Ramane orfan de mic.
Face liceul la Beius, apoi la Oradea.
In timpul scolii din Oradea isi face debutul in reviste din Pesta cu traduceri si poezii originale.
Face liceul la Beius, apoi la Oradea.
In timpul scolii din Oradea isi face debutul in reviste din Pesta cu traduceri si poezii originale.
1866 — In mai publica in
"Familia" poezia Adio catre Ardeal.
Tot acum apar alte poezii, „Sigiliul negru”, „Un suspin in zori”, „Trei buchete”.
Tot acum apar alte poezii, „Sigiliul negru”, „Un suspin in zori”, „Trei buchete”.
1866-1867 — Este in clasa a
VIII-a la liceul din Blaj si este membru de onoare al "Societatii de
lectura din Oradea".
1867 — Isi ia bacalaureatul la
Beius.
Isi incepe studiile de filologie si filozofie la Budapesta.
Colaboreaza la revistele "Familia" si "Concordia" din Budapesta. Scrie articole literare, folclorice. Traduce din romana in maghiara si din maghiara in romana.
Devine membru al Junimii.
Publica in "Convorbiri literare".
Isi incepe studiile de filologie si filozofie la Budapesta.
Colaboreaza la revistele "Familia" si "Concordia" din Budapesta. Scrie articole literare, folclorice. Traduce din romana in maghiara si din maghiara in romana.
Devine membru al Junimii.
Publica in "Convorbiri literare".
1868 — Debuteaza in librarii cu
volumul Poezii, ce cuprinde poezii originale si traduceri.
1868 — Se stabileste la
Bucuresti. Aici continua studiile de literatura si filozofie.
Acum colaboreaza la „Romanul”, „Foaia societatii pentru literatura romana”, „Trompeta Carpaţilor”, „Timpul”.
Acum colaboreaza la „Romanul”, „Foaia societatii pentru literatura romana”, „Trompeta Carpaţilor”, „Timpul”.
Este redactor la
"Timpul" unde se imprieteneste cu Ion Luca Caragiale si cu Mihai
Eminescu.
Trimis de Societatea Culturala
„Orientul”, se intoarce in Transilvania pentru a culege creatii populare.
Scrie in "Amicul Familiei" din Gherla.
Scrie in "Amicul Familiei" din Gherla.
1869 — Publica in „Convorbiri
literare” creatiile culese din Transilvania.
1870 — Se stabileste la Iasi.
1871 — Este redactor la
"Curierul de Iasi".
La Iasi isi ia licenta in litere
si filozofie.
1874 — Pleaca la Viena.
1878 — Revine in tara.
La 1 noiembrie publica in "Amicul Familiei" poezia-oda Martirilor independentei.
Alta oda cunoscuta si scrisa in aceasta perioada este Armatei romane.
Poezia sa Trambitele rasuna este bine cunoscuta in epoca si pusa pe muzica de Gavril Muzicescu.
La 1 noiembrie publica in "Amicul Familiei" poezia-oda Martirilor independentei.
Alta oda cunoscuta si scrisa in aceasta perioada este Armatei romane.
Poezia sa Trambitele rasuna este bine cunoscuta in epoca si pusa pe muzica de Gavril Muzicescu.
Este director al Scolii normale
din Galati.
1881 — Este numit revizor scolar
in Neamt si Suceava.
1882-1884 — Este revizor scolar
in judetele Botosani si Dorohoi.
1886 — Scoate la Botosani
gazetele "Curierul Botosanilor" si "Curierul roman".
Semneaza unele articole cu pseudonimul Rastolteanu.
1887 — Isi petrece mare parte din
timp cu prietenul sau, Mihai Eminescu.
1889 — Pe 20 iunie publica
articolul „La moartea lui Mihai Eminescu”.
1901 — Este bolnav la Bucuresti.
1902 — Revine la Botosani.
1904 — Pe 4 octombrie se stinge
din viata la Botosani. Este inmormantat la Cimitirul Eternitatea.
Trompetele răsună
Trompetele răsună
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un glas pe toți îi chiamă: e glasul neatârnării...
Ei teamă n-au de nimeni: Trăiască Oastea Țării!
Trompetele răsună
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un gând pe toți îi duce: pe-a crucii sfântă lege
Să jure și să strige: Trăiască-al Țării Rege !
Trompetele răsună
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un dor pe toți îi poartă: să-și vază iar moșia
Unită, mare, mândră... Trăiască România!
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un glas pe toți îi chiamă: e glasul neatârnării...
Ei teamă n-au de nimeni: Trăiască Oastea Țării!
Trompetele răsună
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un gând pe toți îi duce: pe-a crucii sfântă lege
Să jure și să strige: Trăiască-al Țării Rege !
Trompetele răsună
Prin munți și prin câmpii,
Românii toți se-adună
Cu sutele de mii...
Un dor pe toți îi poartă: să-și vază iar moșia
Unită, mare, mândră... Trăiască România!
Elena
Niculiță–Voronca, folcloristă, poetă, prozatoare
NICULIŢĂ-VORONCA,
ELENA - Biografie
n.
15 mai 1862, Bârlad, jud. Vaslui – m. 1939, Siret, jud. Suceava
Folcloristă,
poetă, prozatoare. A absolvit şcoala primară la Botoşani (1869-1873), studiile
secundare la Institutul Liceal de domnişoare „Humpel” din Iaşi – condus de
doamna Emilia Maiorescu-Humpel şi la pensionul particular al doamnei Zilinschi
din Botoşani (1873-1878). După câtva timp se mută la Hârlău, unde tatăl
funcţionează ca primar al urbei, şi locuieşte aici până la căsătoria cu preotul
Zaharia Voronca (1880), stabilindu-se apoi la Siret, unde soţul fusese numit
catihet (1883), iar mai târziu în satul Mihalcea, lângă Cernăuţi (1888).
A
desfăşurat o pasionată activitate de cercetare în domeniul folclorului
românesc, valorificând materialul adunat în lucrările publicate. Primele texte
de sorginte populară culese apar în ziarul Românul din
Bucureşti (1890), iar primele cercetări dedicate folclorului în revistaRândunica din Iaşi (1893), cu care are o
colaborare de mai lungă durată.
Debut
cu versuri în revista Familia din
Oradea; colaborări cu versuri, cugetări, poveşti, articole şi studii pe teme culturale,
folclorice sau politice în diverse reviste şi ziare: Calendarul copiilor, Calendarul „Ion Creangă”, Convorbiri
literare, Curierul român, Drapelul, Dreptatea, Familia, Gazeta Bucovinei, Ghiluşul, Ion Creangă, Junimea
literară, Patria (Cernăuţi), Plaiuri năsăudene, Rândunica,
Revista idealistă, Revista ilustrată, Revista noastră, Românul, Românul
literar, Sămănătorul ş.a. O scurtă perioadă a îndeplinit şi
funcţia de redactor laGazeta Bucovinei (Cernăuţi). A
mai semnat şi cu pseudonimele Elena din Moldova, Elena Voronca, Elena Voronca
din Mihalcea şi Veronea.
Preşedintă
a Societăţii culturale „România Tânără” din Cernăuţi.
OPERA: Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în
ordine mitologică (vol. 1 – Cernăuţi:
Tip. Isidor Wiegler, 1903; ed. Victor Durnea, 2 vol., Iaşi: Polirom, 1998; ed.
Iordan Datcu, 2 vol., Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; reed. 2008), Studii de folclor (vol. 1, Bucureşti: Tip. G.A.
Lăzăreanu, 1908; vol. 2, Cernăuţi: Tip. Gutenberg, 1912), Sărbătoarea Moşilor în Bucureşti (studiu
comparativ; Bucureşti: Tip. Stroilă, 1915), Industria casnică în Bucovina (Cernăuţi:
Glasul Bucovinei, 1922), Poezii, vol. 1 (Botoşani: Tip. Munca, 1935), [în] Scrisori către Artur Gorovei (Bucureşti: Minerva,
1970), [în] Scrisori către G. Ibrăileanu (vol.3,
Bucureşti: Minerva, 1973).
În
manuscris: Animalele în poveşti (vol.
prezentat Academiei Române spre publicare, 1930), Studii de folclor (basme, poveşti,
superstiţii, mitologie).
REFERINŢE:
LOGHIN,C. Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918). –
Cernăuţi: Tip. Mitropolit Silvestru, 1926; MILLER-VERGHY,M. Evoluţia scrisului feminin în România. – Bucureşti:
Editura Bucovina, 1935; CARACOSTEA,D. Poezia tradiţională română,
vol. 1. – Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969; BÂRLEA,OV. Istoria folcloristicii româneşti. – Bucureşti: Editura
Enciclopedică, 1974; DATCU,I.Dicţionarul folcloriştilor,
vol. 1 – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979;
BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi:
Moldova, 1994; DATCU,I. Dicţionarul etnologilor români,
vol. 2. – Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; BERDAN,L. NICULIŢĂ-VORONCA, Elena în
Dicţionarul literaturii române de la origini până la
1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002;
DATCU, I.Niculiţă-Voronca, Elena în Dicţionarul general al literaturii
române, vol. 4: L-O . – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005;
SASU,A.Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M-Z.
– Piteşti: Paralela 45, 2006.
*
BOGDAN,I. Elena Niculiţă-Voronca – „Datinile şi credinţele…”, Analele
Academiei Române, seria II, tom XXVI, 1903-1904, Partea adm. şi dezb.;
NICULIŢĂ-VORONCA,E. Amintire, Junimea
literară, nr. 6-7, 1907; T.P. [Tudor Pamfile] Elena Niculiţă-Voronca: „Studii
de folclor”,Ion Creangă, nr. 2, 1914; NICULIŢĂ-VORONCA,E. Amintiri din copilărie şi tinereţe, Revista idealistă,
nr. 5, 1916; NICULESCU-VARONE,G.T. Elena Niculiţă-Voronca,
Izvoraşul, nr. 5, 1940; BEJENARU,I. Elena Niculiţă-Voronca,
Caiete botoşănene, nr. 7, 1985 (Ateneu); MOSCALIUC,N. Elena Niculiţă-Voronca pentru Simion Florea Marian, Pagini
bucovinene, nr. 2, 1987; *** Am mai citit…, Orizont, nr. 7, 1998; HEDEŞAN,O. Habeant sua fata libeli, Orizont, nr. 11, 1998;
ŞEULEANU,I. La umbra unei tradiţii protectoare,
Steaua, nr. 9, 1998; POPESCU-SIRETEANU,I. Restituiri necesare: Elena
Niculiţă-Voronca, Cronica, nr. 3, 1999; DATCU,I. Elena Niculiţă-Voronca – 150 de ani de la naştere,
Bucovina literară, nr. 3-4, 2012.
TEATRU/FILM 15 Mai
1977 Efectul razelor gama asupra
anemonelor:
Mihail Bulgakov -
Inimă De Câine (Teatru Radiofonic):
Sanii lui Tiresias - Guillaume Apollinaire
Care e diferenţa dintre barbat şi o femeie? Ne explica Doru Octavian Dumitru!
GÂNDURI PESTE TIMP 15 Mai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu