vineri, 30 august 2019

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 31 AUGUST 2019 - PARTEA A TREIA ȘI ULTIMA


RELIGIE ORTODOXĂ 31 August

Aşezarea în raclă a cinstitului brâu al Maicii Domnului

În aceasta luna, în ziua a treizeci si una, pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, în cinstita ei casa, care este în Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, în zilele împaratului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împaratesei Zoe, sotia împaratului Leon cel întelept.

Potrivit traditiei, Apostolul Toma, nefiind prezent la inmormantarea Maicii Domnului, a primit Sfantul Brau ca dovada a invierii si inaltarii ei cu trupul la cer. Acesta a fost tesut de Maica Domnului din par de camila. Pana in secolul al IV-lea, Braul s-a pastrat la Ierusalim. Arcadie, fiul imparatului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brau la Constantinopol in 395.

In sec. al X-lea, in urma vindecarii sale miraculoase, imparateasa Zoe, sotia lui Leon cel Intelept, a brodat Braul cu fir de aur si l-a reasezat in racla daruita de imparatul Arcadie. Evenimentul reasezarii Braului in racla este pomenit, in calendarul ortodox, la 31 august.

Mai tarziu, in secolul al XIII-lea, trimisii regelui bulgar Ionita Caloian iau Braul de la Constantinopol. In secolul XIV, cneazul sarb Lazar I (1372-1389) daruieste Braul manastirii Vatoped din Muntele Athos. Dupa cercetarile altora,  acest Brau a fost daruit manastirii de imparatul bizantin Ioan Cantacuzino (1347-1355).

Intre anii 1512 si 1520, domnitorul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, a innoit incinta manastirii Vatoped si a construit un paraclis cu hramul “Braul Maicii Domnului”.

Acesta a fost reparat in 1794 tot cu ajutoare romanesti, iar in secolul al XIX-lea Romania a daruit paraclisului o noua catapeteasma. De asemenea, racla de argint in care se pastreaza Braul la manastirea Vatoped a fost confectionata in secolul al XVIII-lea in Tara Romaneasca. Este vorba de fapt numai despre o parte din Brau, pentru ca alte doua parti ale acestuia au fost daruite in anul 1522 manastirii de maici Kato Xenias, situata la 50 km de Volos (Grecia).



Braul Maicii Domnului – tamaduiri


De-a lungul vremii, Braul Maicii Domnului a vindecat nenumarati bolnavi, in special de cancer, si a ajutat sa nasca femei care nu puteau avea copii. Tamaduirea acestora s-a produs prin purtarea in jurul braului a unei panglici care a fost atinsa de racla in care se pastreaza Braul Maicii Domnului.

De asemenea, Cinstitul Brau a facut sa inceteze diferite epidemii: in 1813, Braul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus in Tara Romaneasca pentru indepartarea ciumei; in 1871 sultanul turc sub a carui protectie se gasea Muntele Athos dupa caderea Constantinopolului, a dus Braul in tara sa pentru indepartarea holerei; in 1894 Braul a fost dus la Kios, pentru a inlatura epidemia care lovise plantatiile de lamai si portocali.

In perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Braul Maicii Domnului de la manastirea Kato Xenias s-a aflat la Iasi cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie.

Evenimentul a marcat totodata implinirea a 600 de ani de la recunoasterea Mitropoliei Moldovei de catre Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol (26 iulie 1401) si a 360 de ani de la aducerea la Iasi a moastelor Sfintei Parascheva (13 iunie 1641). Peste un milion de credinciosi au cinstit in acele zile la Iasi Braul Maicii Domnului, impreuna cu moastele intregi ale Sfintei Parascheva si cu fragmente din moastele Sfantului Gheorghe.

In perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Braul Maicii Domnului de la manastirea Kato Xenias, s-a aflat si in Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Braul tesut si purtat de Maica Domnului a fost adus pentru prima data in Constanta in anul 2002 si pentru a doua oara in anul 2008.
Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.



ARTE 31 August

INVITAŢIE LA OPERĂ 31 August

Amilcare Ponchielli – La Gioconda


Marion Delarme – Ponchielli



François-André Danican Philidor

François-André Danican Philidor: "Tom Jones" - act 1, 2, 3 






MUZICĂ 31 August

Jerry Allison baterist, vocalist şi compozitor american (The Crickets)




Van Morrison
Van Morrison Greatest Hits 


Peter Gage, chitarist american de studio (Dada, Vinegar Joe, Elkie Brooks)
Dada 




Rudolf Schenker, chitarist şi compozitor german (Scorpions)
Scorpions 





Rick Roberts, vocalist, chitarist şi compozitor american (Flying Buritto Brothers, Firefall)
"Rick Roberts" 




Gina Schock, bateristă americană (Go-Go's)
Just To Dream - House Of Schock (Gina Schock Go-Go's Drummer Solo Project) 




Glenn Tilbrook, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Squeeze)





Tony De Franco, vocalist american (De Franco Family)





Ioan Gyuri Pascu






Debbie Gibson (Deborah Ann), cântăreaţă şi compozitoare americană
Debbie Gibson - Mix de Éxitos: .






Lionel Hampton
Lionel Hampton : The Best of Lionel Hampton 



ÎNREGISTRĂRI NOI: 

LAS MEJORES 40 CUECAS CHILENAS PARA BAILAR. Selección de Cecil González


3 Hours Relaxing Romantic Violin and Guitar Love Songs All Time





POEZIE 31 August

Dan Deşliu
Biografie Dan Deșliu
Nastere: 31 august 1927 in Bucuresti
Deces: septembrie 1992

S-a nascut la 31 august 1927 in Bucuresti. incepe studiile secundare la Liceul „Matei Basarab", in 1938. 

Este apoi elev al Scolii de Aeronautica din Medias si al unui liceu industrial din Capitala. Absolva Conservatorul de Arta Dramatica si intre anii 1946-1948 exercita profesiunea de actoria Petrosani. Dupa experienta actoriceasca se angajeaza in publicistica, lucrand mai intai in redactia ziarului „Scanteia", apoi la alte reviste literare si la televiziune. 

A debutat poetic in 1945, cand George Calinescu i-a publicat primele versuri in revista „Lumea". Dupa ce, in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, era considerat unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai noilor realitati sociale, forta emblematica a romantismului revolutionar (marturie stau si numeroasele poeme de intindere in care forta lirica se diminueaza pana la pierdere), in deceniul al noualea devine un incomod politic pentru regimul absolutist ce fusese instaurat. Pentru aceasta va avea de suferit, ca om si ca poet.

Scrie si literatura pentru copii, ca si cronica literara sau literatura pe teme sportive. Moare in septembrie 1992.

Deca poezia de inceput este tributara, tematic si stilistic, epocii, pe care poetul o si reprezinta, lirica anilor '70 inseamna, in plan estetic, o dozare a efectelor, iar in plan tematic o completa schimbare a viziunii asupra existentei umane, vazuta acum, in mod expresionist, ca o imposibilitate a implinirii. De fapt, cele doua planuri conlucreaza in a detasa imaginea unui poet care simte din plin „ constiinta lipsei de sens prin care se caracterizeaza toate initiativele omenesti. Triumfatoarea civilizatie a secolului XX i se infatiseaza, de exemplu, ca o degradare a peisajului originar". (Alex. Stefanescu). Poet al carui inceput este legat de marele triumf al „realismului socialist", Dan Desliu sfarseste prin a fi un cantaret obosit al existentei tragice.

Volume de versuri: 

Goarnele inimii, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1949; 
Cantec de ruina, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1957; 
Cercuri de copac, Bucuresti, E.P.L., 1962; 
Minunile in fiecare zi, Bucuresti, Editura Tineretului, 1964; 
Drumul spre Dikson, Bucuresti, E.P.L., 1969; 
In Batalia pierduta, volum retrospectiv, Bucuresti, Editura Eminescu, 1971; 
Visul si veghea, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972; 
Cetatea de pe aer, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974; 
Visul si veghea, volum selectiv, Bucuresti, Editura Minerva, 1980 (B.P.T.); 
Pavaza putreda, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981; 
Roman imaginar, Timisoara, Editura Facla, 1991; 
Un glont pierdut, Bucuresti, Editura Albatros, 1991.

Drumul spre Dikson a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, E.P.L., 1969.
Balada vremii de murita aparut in volumul Un glont pierdut, Bucuresti, Editura Albatros, 1991.

Aripi

Minuni s-ar cere multe – eu unul n-am să stărui –
prea rar se împlineşte un vis de sărbători ...
Dar adune-o pereche de aripi fiecărui,
ca să mai dăm o raită prin stele, uneori.

Să umplem orizontul, cînd ziua stă să vină,
un foşnet lung de stoluri spre zare săgetînd,
semn că se-nalţă liberi, ca vulturii-n lumină,
copiii şi stăpînii întregului pămînt.

Imensele penaje călite de furtună,
sa năruie zăgazuri şi să despice drum
prin veşnica pustie dintre pămînt şi lună,
şi să se-ntample-această minune, ca şi cum

te-ai duce după apă sau ai citi o carte ...
În staţia din Cosmos, la strung sau la birou,
să dăinuie în tine vibrarea fără moarte,
chemările de aripi, cu infinit ecou.


Magarusii Din Medgidia

Din vechea Medgidie doar voi aţi mai rămas, 
preaurecheaţi prieteni, la fel ca altădată,
 
trăgînd cu nepăsare şi cu acelaşi pas,
 
pe coastă sau la vale, cotiga încărcată.

Ce tacticos străbateţi covorul de asfalt,
 
întins peste podeaua secătuitei mlaştini,
 
unde dospeau noroaie din veacul celălalt,
 
unde-şi aveau ţînţarii moşiile de baştini !

Cu ochii melancolici, cu aerul absent
al unor foste glorii, vă îndreptaţi alene,
 
spre hornurile ninse de pulberi de ciment,
 
care veghează poarta cîmpiei dobrogene.

În preajmă adiază un murmur de fîntîni,
 
ca un suspin din ţara de foc, de-odinioară ...
Îl ascultaţi pe gînduri : nişte copii bătrîni,
 
şi înhămaţi în joacă mai mult la cărioară.

Vă pierdeţi printre parcuri şi printre blocuri noi,
 
în zarea dimineţii de toamnă timpurie ...
S-o mai găsi vreo slujbă pe-aici şi pentru voi ?
Voi, singurii simpatici de vechea Medgidie.
 


Soledad

Parc-aş trăi într-un castel
de carne vie şi de oase
la orice foşnet dureroase
de şarpe sau de porumbel

Un castelan al nimănui
căci nimeni pavăza nu-i cere
decît eretica plăcere
de-a şti ce este şi ce nu-i

Ca un incest neconsumat
tot ce-am trăit mă arde încă
meduza pe un colţ de stîncă
sub care valurile bat

Din turla ultimului gînd
scrutez reptilele blajine
cu ochi de sulf suind în mine
încet de cine ştie cînd
 


Charles Baudelaire
Biografie Charles-Pierre Baudelaire
Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât şi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluţionat întreaga lirică franceză şi europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influenţă puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1821: Se naşte la Paris, Charles Baudelaire. 
1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama. 
1828: Văduva Baudelaire se recăsătoreşte cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar şi diplomat. 
1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis. 
1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiştilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlneşte pe de Nerval şi Balzac. Se crede că tot atunci a contractat sifilisul. 
1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatăl vitreg îl trimite în India, dar revine un an mai târziu la Paris, fugind de pe vas. La întoarcere, moşteneşte o avere considerabilă care-i va permite să ducă o viaţă de dandy parizian. Începe să iubească hainele şi îşi petrece zilele în galeriile de artă şi cafenelele din Oraşul luminilor. Începe să folosească drogurile, în special haşiş şi opium. 
Se îndrăgosteşte de Jeanne Duval, cea care îl va inspira când scrie poemele din secţiunea "Venus cea neagră" a volumului Les Fleurs du mal, o prostituată din Africa. Până în 1844, cheltuise aproximativ jumătate din moştenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificultăţi financiare. Consiliul de familie îi impune un notar drept consilier judiciar, care va avea în grijă averea lui Baudelaire şi îi va plăti o mică rentă pentru tot restul vieţii. O tentativă de suicid se produce în anul 1845. 
Pentru a-şi suplimenta venitul Baudelaire scrie critică de artă, eseuri, şi cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix şi Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care ştie să facă diferenţa între arta adevărată şi kitsch. 
1847: Publică nuvela autobiografică "La Fanfarlo". Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Îl descopera pe Edgar Allan Poe. 
1848: Publică şi lucrează la variate gazete. 
1854 - 1855: Publică traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care îl consideră un suflet geamăn. Traducerea sa devine celebră. 

În 1857, Auguste Poulet-Malassis publică prima ediţie din Les Fleurs du mal. Baudelaire era atât de îngrijorat de calitatea tipăriturii încât închiriază o cameră lângă tipografie pentru a putea supraveghea apariţia cărţii. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susţinut de acelaşi procuror care în anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul şi editorii sunt condamnaţi, iar şase dintre poeme care descriau dragostea lesbiană sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdicţia a fost ridicată în Franţa abia în 1949.


Portret de Gustave Courbet, 1848În 1861, Baudelaire a adăugat 36 de poeme noi la această colecţie. Florile răului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert şi Victor Hugo i-au lăudat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Aţi găsit o cale de a injecta o nouă viaţă Romantismului, sunteţi diferit de toţi, şi aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire însă de poeţii romantici, Baudelaire se inspira din viaţa citadină a Parisului. El argumenta că arta trebuie să creeze frumuseţe chiar şi din cele mai josnice şi non-poetice situaţii. Florile răului l-au transformat pe Baudelaire într-un poet blestemat.

În anii '60, Baudelaire a continuat să scrie articole şi eseuri ocupându-se de o mare varietate de figuri şi teme.

În 1869 a publicat şi poeme în proză, care au fost adunate postum în volumul Petits poémes en prose (Mici poeme în proză). Prin faptul că a denumit aceste compoziţii în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradiţională a versificaţiei.

În 1862, Baudelaire a început să aibă coşmaruri şi temeri, iar sănătatea i s-a şubrezit brusc. A plecat la Bruxelles să ţină o serie de conferinţe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parţială. În iulie 1866, mama sa îl aduce în Paris şi îl internează în diverse sanatorii pentru tratament.

Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, după o lungă agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dacă doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocată de sifilis.

Posteritatea sa de mare poet era însă asigurată. Poeţii timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, şi Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeţi celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell şi Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenţat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.


Orbii
O, suflete, priveşte-i! sunt trişti şi singuratici
Ridicoli fără voie, sinistre manechine
Ţintind spre nicăierea priviri de umbră pline
Neştiutori de lume, cu umblet de lunatici.
Pe faţa lor se stinge a cerului lumină!
Ei ochii şi-i îndreaptă spre larga depărtare
Şi-aşa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare
Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu şi-o-nclină.
Se pierd prin noaptea soră cu veşnica tăcere...
Tu râzi şi cânţi, cetate cu lacomă plăcere
Şi voluptatea vieţii cu frenezie-o sorbi.
Mă vezi numai pe mine, mai jalnic decât ei
Iar inima mă-ntreabă, când trec cu paşii grei
- De ce-şi ridică ochii spre cer, sărmanii orbi?

Frumuseţea
Frumoasă sunt, cum este un vis cioplit în stâncă
Şi sânii mei de care atâţia se striviră
Poeţilor o mută iubire le inspiră,
Materiei asemeni, eternă şi adâncă.
În larg azur ca sfinxul stau mândră şi ciudată;
Mi-i inima de gheaţă şi trupul cum sunt crinii;
Urăsc tot ce e zbucium tulburător de linii
Şi nu plâng niciodată şi nu râd niciodată.
Poeţii, pe vecie ursiţi făpturii mele,
Ca-n faţa unui templu cu mândri stâlpi senini,
Îşi vor petrece viaţa în studii lungi şi grele;
Căci am, ca să-i înduplec pe-aceşti amanţi blajini,
Oglinzi în care totul mult mai frumos se-aşterne:
Adâncii mei ochi limpezi, plini de lumini eterne.

Iubitei mele
Un peisaj incantator
E-ncantatoarea ta faptura;
Iti joaca zambetul pe gura
Ca boarea unui vant usor.
Drumetul trist ce-ti iese-n cale
Isi simte sufletul vrajit
In clipa cand i-a rasarit
Splendoarea sanatatii tale.
In armonia de culori
Ce trupul tau il invesmanta,
Poetii-nchipuirii canta
Un gratios balet de flori.
Vesmantul tau multicolor
Cu inima ti-l potrivesti;
Nebuna, tu ma-nnebunesti,
Si te urasc, cum te ador!
M-au umilit ca pe-un martir,
Gradina, primavara, Firea,
Si pentru-a-mi razbuna jignirea,
Am pedepsit un trandafir!
Ascuns in umbrele tacerii,
As vrea sa ma strecor la fel,
In preajma ta, ca un misel,
La ceasul tainic al placerii,
Sa-ti pedepsesc frumosul trup,
Sa-ti sanger carnea-nspaimantata,
Nevinovatul san de fata,
Si-o rana-n coapsa ta rup,
Apoi, cu dulce voluptate
Infrigurat as cauta,
In asta noua gura-a ta,
Sa torn veninul meu - de frate.





Constanţa Buzea
Biografie
Constanța Buzea (n. 29 martie 1941 - d. 31 august 2012) a fost o poetă din România.
Constanța Buzea a urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licența în 1970. Între 1974 și 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru. Din 1990 a lucrat ca redactor la România literară, unde a semnat rubrica de corespondență „Post-restant“.
Constanța Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu; soții Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 - noiembrie 2011) și pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorțat.
Opera
·         De pe pământ (EPL, 1963)
·         La ritmul naturii (EPL, 1966)
·         Norii (EPL, 1968)
·         Agonice (EPL, 1970)
·         Coline (Cartea Românească, 1970)
·         Sala nervilor (Cartea Românească, 1971; sonete)
·         Leac pentru îngeri (Albatros, 1972; antologie)
·         Răsad de spini (Cartea Românească, 1973)
·         Pasteluri (Albatros, 1974)
·         Ape cu plute (Cartea Românească, 1975)
·         Limanul orei (Eminescu, 1976)
·         Poeme (Albatros, 1977; antologie)
·         Ploi de piatră (Albatros, 1979)
·         Umbră pentru cer (Albatros, 1981)
·         Cină bogată în viscol (Cartea Românească, 1983)
·         Planta memoria (Cartea Românească, 1985)
·         Cheia închisă (Eminescu, 1987; antologie)
·         Pietre sălbatice (Cartea Românească, 1988)
·         Ultima Thule (Cartea Românească, 1990; sonete)
·         Pelerinaj (Cartea Românească, 1997)
·         Foșnet fabulos (Helicon, 1997; antologie)
·         Pastelul amoros (Helicon, 1998; antologie)
·         Pretext de conversație (Helicon, 1998; antologie)
·         Roua plural (Vinea, 1999, ed. adăugită 2007; antologie)
·         Făcutul meu cuvântul / Mon sort le mot (Grinta, 2006; antologie bilingvă în traducerea poetului Miron Kiropol)
·         Netrăitele (Vinea, 2004)
·         Netrăitele II (Vinea, 2008).
·         Creștetul ghețarului: jurnal 1969–1971 (Humanitas, 2009)[2]
Premii literare
·         Premiul Național „Mihai Eminescu”, în 2001.


Acolo unde cred ca esti

Acolo unde cred ca esti
Nici trenurile nu strabat
Acolo ca de sticla par
Padurile de brad brumat.

Tot mai departe simti si taci
Adaugat la rest mereu
Si nu mai pot inainta
Decat pierzandu-ma si eu.

Cum ninge, alb e orice drum
Si alb respira-ntregul timp
Nici nu te-as recunoaste-acum
Desperecheat si fara nimb.

Mi-e mila si sa-mi amintesc
Dar nici sa uit nu ma indur
Cata parere-i in destin
Cata greseala-i imprejur.

Cu degete de frig adun
Ca sub un sal inzapezind
Sufletul nostru inca bun
Miscarea lui catre argint.

Cum ninge, nu s-ar mai opri
Si fi-vor brazii ingraditi
Acolo unde cred ca esti
Printre barbari meteoriti.

In fiecare an astept
Sa ninga, sa te pot vedea
Daca privesti, daca asculti
Daca mai intelegi ceva.
 


Iubire

E timpul sa te treci în viata umbrei
Unde sunt strânse cete de cuvinte
Unde un dor de tine te cuprinde

Tu poti însingura coline sfinte
Si nu poti fi trecuta cu vederea
Calda ca lâna, palida ca mierea

Acestei linisti pretul nu i-l cere
Zidita fie gura care minte
Razbunatoarea, simpla mea putere!

E timpul sa primesti culori promise
De plopii, de paianjenii din vise,
Si de tristeti în sine compromise.
 


Pacatul trufiei

Agita pomii pasari mari
Si via sângele divin.
Pîna la mine este mult,
Pîna la moarte mai putin.

Din toamna-n tomna ma ridic,
Si parca nu mai stiu sa vin.
Pîna la mine este mult,
Pîna la moarte mai putin.

Aceste vorbe de cules
Le simt dorinte, le spun chin,
Iubirea mea se împlini
Atît de dreapta în destin.

De ce nu sunt, cum ar parea,
Nefericita în declin!
Pîna la mine este mult
Pîna la moarte mai putin.
 





TEATRU/FILM 31 August

"Opera de trei parale" de Bertoldt Brecht (muzica de Kurt Weill) a avut premiera la Berlin în 31 August 1928.


Opera de arta - Anton Pavlovici Cehov






GÂNDURI PESTE TIMP 31 August

William Saroyan - Citate:












Ilya Ehrenburg - Citate:









Constanta Buzea - Citate:














GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 31 August

* - De ce nu poate fi considerat sexul un sport?
- Deoarece în sport câstiga cine termina primul!

* Iubitule, cum de ai genele asa de lungi ?
- Stii, când eram mic, plângeam tot timpul.
- Oh, mai bine faceai pipi tot timpul.

* Sotul si sotia acasa. Suna telefonul. Sotul ridica receptorul, asculta jumatate de minut, fara sa scoata un cuvânt apoi îl pune la loc. Sotia:
-Cine a fost?
-Probabil cineva de la Meteorologie a gresit numarul. A întrebat:
"Draga mea, orizontul este curat?"

* Bulă în prima zi de armata... Un plutonier trece prin fata rândului de soldati si întreaba:
− Ce-ai fost în viata civila, soldat?!?
Unul zice ca brutar, altul macelar, altul electrician, fiecare dupa pregatire... Ajunge si la Bula:
− Ce-ai fost in viata civila?!?
− Am fost fericit, sa traiti!

* Secretara blondă vine la directorul băncii:
- Domnule director casierul nostru a dispărut! Directorul alarmat zice:
- Controlaţi seiful! Secretara vine după două minute:
- Domnule director, nu e nici în seif!...

* Control vamal:
- Ce aveţi în sac?
- Ceva mâncare pentru papagal, dom' şef.
- Deschideţi sacul! Deschide sacul, înăuntru zece kilograme de cafea.
- Aha, papagalului îi place cafeaua, spune ironic vameşul.
- Îi place nu-i place, altceva nu primeşte.

* Puiul de melc se roagă de mama lui:
- Mamă, lasă-mă, te rog, să trec calea ferată!
- Acum nu se poate, dragă Fulgeraş. Peste cinci ore vine rapidul de Bucureşti.

* Vorbesc două prietene:
- Soţul tău fumează?
- Doar după ce facem sex.
- Păi nu e dăunător pentru sănătate?
- 2-3 ţigări pe an nu cred că e mult!.

* Un tip divortat o intalneste la o petrecere pe fosta nevasta impreuna cu noul ei sot.
Dupa cateva pahare, se duce la noul tip:
- Si... cum e sa folosesti marfa la mana a doua?
La care celalalt ii raspunde:
- Nu-i chiar asa de rau!
  • O familie de tineri merge in vizita la niste prieteni mai in varsta. Se aseaza la masa sa manance. Batranul ii zice sotiei:

    - Luceafarul meu, adu felul intai!
    Dupa ce termina, batranul zice:

    - Frumoasa mea, adu felul doi!

    Dupa ce termina, batranul ii zice sotiei:
    - Iubirea mea, adu desertul!

    Dupa masa, femeile merg la bucatarie, iar barbatii raman singuri. Tanarul il intreaba pe batran:

    - Cum de reusesti, dupa atatia ani, sa-i mai spui cuvinte asa frumoase?

    - Sa mor daca mai stiu cum o cheama...


  • Domnule doctor, am venit sa ma ajutati si pe mine. Am incercat tot felul de medicamente, dar tot n-am ramas gravida!
    - Stati s-o luam metodic! Poate e o chestiune de ereditate. Mama dumneavoastra a avut copii?

  • O femeie isi intreaba sotul ce ar vrea pentru micul dejun:
    - Niste ochiuri cu sunca? Suc de grapefruit si o ceasca de
    cafea?
    El refuza:
    - Nimic, cred ca de la Viagra mi-am pierdut pofta de
    mancare.
    La pranz, ea il intreaba din nou:
    - O ciorbica de burta? Un gratar cu cartofi prajiti? Niste
    berici?
    El refuza:
    - Nimic, cred ca de la Viagra mi-am pierdut pofta de
    mancare.
    Seara la cina, ea vine din nou cu oferta:
    - O slaninuta buna cu ceapa rosie? Un pic de telemea cu
    rosii? Niste vinut?
    El refuza:
    - Nimic, cred ca de la Viagra mi-am pierdut pofta de
    mancare.
    Ea explodeaza:
    - Atunci da-te un pic jos de pe mine ca mor dracului de
    foame!!!!!!
* La ginecolog:
- Ei bine, doamna, zise ginecologul ridicandu-se, pot sa va dau o veste buna!
- Nu sunt doamna, dle doctor, ci domnisoara.
- Atunci, domnisoara, trebuie sa va dau o veste rea!
* O cucoana se duce cu fata la medic.
-Ce are fata doamna ?
-Pai, sa vedeti, este anemica, nu are pofta de mincare, este palida, etc. etc.
Consulta medicul fata, dupa care zice:
-Nu are nimic fata, dar i-ar trebui un barbat!
La care fata intreaba :
-Dom`doctor, dar unul ajunge?
* Adolescenta taticului:
-Tipul pe care tocmai l-ai aruncat pe usa afara, pe motiv ca eu sunt prea mica pentru un prieten, este fiul sefului tau!...
*Cica ma sa ii zice fiicei care a implinit 14 ani ceva de genu:
-Fiica mea, acum esti si tu mare, trebe sa discutam despre sex!
-Da mama, ce vrei sa stii?

Varianta:
Mama i se adreseaza fiicei sale de 14 ani:
-Vreau sa discut cu tine despre problemele sexuale.
-Bine mama, ce vrei sa stii?


* Un baiat si o fata se joaca de-a v-ati ascunselea. Fata explica regulile:
- Tu te pui. Eu ma voi ascunde. Daca ma gasesti in 20 minute, poti sa ma tii de mana. Daca ma gasesti in 10 minute, poti sa ma saruti. Daca ma gasesti imediat, poti sa faci ce vrei cu mine. Acum pune-te, eu ma voi ascunde dupa frigider. 




SFATURI UTILE 31 August

Semintele de zorele, un drog ce se vinde la liber (material găsit în publicația MAGAZIN SĂLĂJEAN – Liderul presei sălăjene)

Substanta halucinogena continuta de sarea de baie Special Gold, interzisa prin lege in luna februarie, este la indemana oricui. Mai precis, banalele seminte de zorele, care se vand in mai toate supermarketurile, contin Amida Acid Lisergic (LSA). Culmea face ca aceasta substanta halucinogena sa faca subiectul unor experiente traite de anumiti indivizi si impartasite de acestia pe diferite forumuri. Acesti consumatori nu se sfiesc sa ofere tot felul de indicatii despre modul de preparare al acestui produs.
Zorele halucinogene la discretie
Pe mai multe bloguri sunt postate tot felul de indicatii despre cum anume se pot folosi unele plante si flori banale, care cresc in curtile bunicilor nostri, pe post de droguri, pentru ca provoaca efecte asemanatoare celor ale drogurilor deja cunoscute. Una dintre acestea este zoreaua, planta care creste in zona noastra si are flori de diverse culori. Semintele acesteia contin o substanta activa numita LSA, continuta de asemenea si de LSD. Mancate intr-o cantitate suficienta, semintele de zorele au un efect halucinogen. Inca nu se cunosc in detaliu pericolele consumului de zorele, insa este foarte posibil ca acestea sa provoace decesul.
M-am documentat nitel (vorba vine!) despre semintele astea hawaiene si din cate-am citit pana acum, majoritatea celor care le-au incercat au cam avut dureri de burtica, iar altii si-au cam << borat >> matele ore intregi. Pentru cei care nu stiu foarte multe despre ele, urmeaza cateva informatii de baza, care ar avea rolul sa-i lamureasca macar partial pe cei interesati de subiect. De cumparat, se pot cumpara la orice magazin de vise (iarasi, vorba vine), asadar nu incalca legislatia mioritica in vigoare (ce cuvant vajnic si frumos). Contin o concentratie ridicata de LSA (precursor LSD) asa ca daca va trecea prin cap sa rontaiti seminte de zorele, mai bine incercati 5-6 seminte de (…), decat 250-300 de seminte de zorele care ar contine aproximativ aceeasi concentratie de alcaloizi.
Nu mi se pare o idee buna de a fi folosite in scop social-recreativ (adica nu va asteptati sa va jucati cu cubuletele dupa ce va intra in sistem), mai degraba se potrivesc celor care-si doresc sa leneveasca cateva ore si sa se simta linistiti, explica un consumator pe un blog. Acesta ofera indicatii celor interesati si despre modul de prepare a semintelor, informatii pe care, din motive lesne de inteles, nu le vom face publice. Despre efecte, blogger-ul, spune ca incep sa apara dupa aproximativ 30-60 de minute de la administrare: Efectele incep dupa vreo 30-60 de minute si sunt initial doua: sedativ si diuretic.
Dupa un somn linistit si cateva plimbari pentru (…), urmeaza vreo 6-8 ore de destindere si relaxare in care se poate observa o stare placuta de pace interioara, empatie crescuta si ganduri bune. Fara halucinatii, fara senzatii neplacute, fara greata.
Despre semintele de zorele se discuta inclusiv pe site-ul gradinamea.ro, acolo unde consumatorii isi impartasesc experientele. Aici, un forum-ist, spune ca substanta continuta de semintele amintite are efecte similare cu cele ale LSD-ului.
În concluzie:
Cred că autoritățile ar trebui să fie mult mai preocupate de plantele ce sunt cultivate prin diferite curți, iar cultivatorii acestora să poată fi considerați potențiali consumatori de droguri și, de ce nu, producători și distribuitori de droguri.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...