MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

DUMINICĂ 20 OCTOMBRIE 2019

Bună dimineața, prieteni și mulțumesc pentru că ați văzut articolele mele de ieri, bineînțeles că numai celor care le-au văzut le aduc mulțumiri!

Astăzi vă aștept cu un alt grupaj de articole și de muzică pe care vă invit să nu le pierdeți!

Să avem cu toți o Sfântă și binecuvântată de Domnul zi de Duminică în pace și cu sănătate și bucurii! Dă Doamne!

ISTORIE PE ZILE 20 Octombrie

Eveniment

·         1349: Papa Clement al VI-lea interzice flagelarea. Papa Clement al VI-lea (nume laic: Perre Roger sau Petre de Fécamp; n.în jur de 1290 in Franta, d. 6 decembrie 1352), a fost papa al Bisericii Catolice cu sediul la Avignon, din 7 mai 1342 si pana până la moartea lui. Pe tot parcursul pontificatului său a numit în total 25 de cardinali din care 19 proveneau din sudul Franței iar opt erau nepoții lui sau alte rude apropiate. Clement a susținut alegerea amicului său Caro0l al VI-lea  să îndeplinească câteva din planurile sale (de exemplu, înființarea unor universități din Sfântul Imperiu Roman al Națiunii Germane, printre care cea de la Praga în 1348). În 1348 a cumpărat ducatul  Avignon de la Regina Ioana I  de Neapole, cu 80.0000 de florini. În 1350 a proclamat a doua sărbătoare a Anului Jubilar. Marele poet Petrarca l-a numit „un Dionis ecleziastic”, din cauza numeroaselor sale amante și a gonoreei sale cronice.

·         1548: A fost fondat orașul Nuestra Señora de La Paz, cunoscut mai ales ca La Paz, capitala de astăzi a Boliviei

·         1595: Bătălia de la Giurgiu. Aliații creștini pătrund învingători în cetate. Bătălia de la Giurgiu,  s-a desfășurat între 15-20 octombrie. Aceasta victorie a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul in Batalia de la Calugareni. Trupele otomane în retragere au fost surprinse la Giurgiu,  unde, după un bombardament efectuat de artileria toscana, cetatea Giurgiu a fost cucerită, iar robii luați de turci  au fost eliberați. După izbânda obținută în 13 august în Bătălia de la Călugăreni, în care și-au pierdut viața pașa Hasan de Timișoara, Khidr și Mustafa de Bosnia,  Mihai Viteazul a fost nevoit totuși să se retragă spre munți, în fața superioritatii numerice a otomanilor. Sinan Pașa  a ocupat Bucureștii și a transformat bisericile în moschei, iar 26 august a ocupat și Târgoviștea, ai carei locuitori se refugiasera din calea turcilor. Principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, a venit in sprijinul lui Mihai  în fruntea unei armate de 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian, la care se adăuga corpul de 300 de artileriști din Toscana  înarmați cu tunuri. Joncțiunea cu cei 8.000 de oșteni ai lui Mihai a avut loc în pădurile de pe Dâmbovița. Aliații crestini au atacat armata otomană la Târgoviște, însă Sinan Pașa nu s-a încumetat să dea lupta acolo, ci s-a retras spre București si apoi spre Giurgiu. Trupele otomane în retragere au fost surprinse la Giurgiu, iar robii luați de turci au fost eliberați. După un bombardament distrugator efectuat de artileria toscană, cetatea Giurgiu a fost luata cu asalt si cucerită. O consecinta a victoriei crestine a fost aceea ca  Sinan pasa  a fost destituit din funcția de mare vizir. O alta  importantă  urmare  a campaniei din toamna lui 1595, încheiată cu victoria de la Giurgiu, a fost mutarea capitalei Munteniei de la București din nou la Târgoviște, mai departe de Dunăre și  de pericolul de invazie  otoman.

·         1600: Familia Tokugawa își asigură prin izbânda din Sekigahara hegemonia asupra Japoniei.

·         1600: Are loc lupta de la Bucov, în care polonii îl înfrîng pe Mihai Viteazul, care se retrage peste Olt. Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei), devine domn în Muntenia. Simion Movilă a fost domnitor al Munteniei, din octombrie 1600 – 3 iulie 1601 și august 1601 – august 1602, dar și al Moldovei: 10 iulie 1606 – 24 septembrie 1607. A fost pus pe tronul Munteniei de generalul polonez Zamoiski, după ce l-a învins pe Mihai Viteazul la Teleajen în octombrie 1600. Armata de sprijin, formata din 4 000 de polonezi și de moldoveni, a pradat țara cumplit, mai ales după respingerea unui nou atac al lui Mihai, la 21 noiembrie 1600.

·         1601:  Radu Serban devine  domn al Țării Românești. A fost un  nepot al lui Neagoe Basarab (care ar fi avut, pe lângă Teodosie, încă un fiu, numit Șerban) si  a ajuns mare dregător în timpul domniei lui  Mihai Viteazul; a fost un continuator al politicii acestuia de independență a Țării Românești. A rezidit  Manastirea Comana, ctitorie din 1461 a lui Vlad Tepes, care se ruinase. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Manastirea Cernica care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. Ajuns domn, Radu Șerban, a preferat Targoviste ca cetate de scaun, dar nu a neglijat nici Bucureștiul, unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I.

·         1638: S–a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 – 1654).

·         1696: A fost creată flota rusă.

·         1708: Reconstrucția Catedralei St. Paul din Londra după Marele Incendiu din 1666 a fost terminată chiar în ziua în care Christopher Wren, arhitectul ei, a împlinit 76 de ani.

·         1740: Maria Theresa devine împărăteasă a Austriei, Ungariei şi Boemiei. Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich) , cunoscută și ca Maria Theresia, (n. 13 mai 1717, Viena – d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.

·         1803: Senatul american a ratificat cumpărarea Louisianei, consființind termeni tratalui cunoscut ca Louisiana Purchase.

·         1818: Statele Unite ale Americii și Regatul Unit au semnat tratatul din 1818 prin care au stabilit frontiera comună cu Canada de-a lungul paralelei de 49 de grade.

·         1822: În urma Congresului de la Verona al Sfintei Alianțe, se hotărăște intervenția franceză împotriva revoluției din Spania, condusă de Rafael Riego.

·         1822: Este tiparit primul număr al ziarului britanic “The Sunday Times”. Acest ziar britanic a fost înființat în anul 1821 sub numele de The New Observer si devine in 1822 The Sunday Times. În anul 1959 ziarul este cumpărat de Roy Thompson, care a cumpărat și ziarul The Times în 1966. Din anul 1981, ambele ziare intră în posesia companiei media News Corporation în urma unei tranzacții în valoare de 28 milioane dolari. În luna aprilie 2008, tirajul ziarului era de 1.202.235 exemplare.

·         1837: Apare “Jurnalul” domnului Tarii Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acorda satenilor dreptul (conditionat), de a se stramuta in orase. In primavara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anuleaza “Jurnalul”.

·         1860: Promulgarea Diplomei din Octombrie de către împăratul Franz Joseph, care a pus capăt sistemului absolutist și a deschis era guvernării constituționale ("regimul liberal") în Imperiul Austriac. Potrivit documentului, Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul imperiului.

·         1880: Tegucigalpa a fost declarată capitala Republicii Honduras.

·         1883: Peru și Chile semnează Tratatul de la Ancón, prin care, provincia Tarapacá a fost cedată statului Chile; sfârșitulRăzboiului din Pacific.

·         1917: Începe Congresul Ostaşilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste de Imperiul Rus. La 20 octombrie 1920 îşi începe lucrările, în casa eparhială din Chişinău, Congresul Ostaşilor Moldoveni, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Ţariste de Imperiul Rus şi convocat organul suprem – Sfatul Ţării. Conferinţa a durat pînă in data de 25 octombrie. Vasile Cijevschi (n. 17 octombrie 1880, com. Zaim, jud. Tighina – d. 14 iulie 1931) a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul Ostaşilor Moldoveni cu mandat din 21noiembrie 1917 pînă la 27 noiembrie

·         1919: Este fondat clubul de fotbal FC Ceahlăul de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș.

·         1920: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie). Greva a fost declanșată de refuzul guvernului de a satisface cerințele muncitorilor formulate de Consiliul General al Partidului Socialist al României. Printre cerințe erau incluse și recunoașterea sindicatelor muncitorești și eliminarea cenzurii. (…) La 21 octombrie 1920 se declanseaza o greva generala, in urma careia sindicatele sunt desfiintate sub motivul ca greva ar fi fost de sorginte bolsevica. Miscarea sindicala numara atunci 200.000 de membri. La doar un an de la acest eveniment, „legea Trancu”, repune sindicatele in legalitate si defineste sindicatul ca o asociatie ce grupeaza minim 10 persoane ce apartin aceleiasi profesii, unei profesii similare sau conexe si care are scopul de a studia si organiza apararea intereselor profesionale fara a urmari distributia de beneficii. Anul 1920 sta sub semnul prudentei: Ministerul de Interne creeaza sindicate galbene si tot in 1920 este infiintat in Romania, pentru prima oara, un Minister al Muncii si Ocrotirii Sociale, iar ministrul desemnat – Grigore Trancu, initiaza legea pentru reglementarea conflictelor colective de munca, contestata de muncitori. Acestia protesteaza la 12 august impotriva ei si impotriva ministrului. Grigore Trancu consemna ca in lunile martie – aprilie 1920, numai in Bucuresti erau 50 – 60 de greve pe zi. In octombrie 1920, 400.000 de salariati din industrie si transporturi declanseaza o greva generala. In anul 1921 este elaborata legea sindicatelor. Prin aceasta guvernul incerca sa preia controlul asupra miscarii. (…)

·         1921: Franța și Turcia semnează Tratatul din Ankara, prin care Franța recunoaște guvernul turc provizoriu din Ankara drept partener de tratative.

·         1932: A fost format un guvern naţional–ţărănesc sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, în care portofoliul Externelor era deţinut de Nicolae Titulescu. Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

·         1935: Comuniștii chinezi conduși de Mao Tzedun ajung în nord–vestul Chinei la capătul unui marș de 10.000 km de–a lungul țării, cunoscut ca Marșul Cel Lung.

·         1944: Armata sovietică ocupă Belgrad, capitala Iugoslaviei.

·         1944: În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani.

·         1967 - A fost inaugurată la Piteşti, Fabrica de motoare electrice. Director Zisu

·         1968: Lady Jacqueline Kennedy, vaduva fostului presedinte american John F.Kennedy, se căsătorește cu armatorul miliardar grec Aristoteles Onassis.

·         1970: Conducatorul somalez Mohammed Siad Barre declară Somalia stat socialist. Barre a condus o junta militara care a venit la putere după o lovitura de stat în 1969 a declarat că va adapta socialismul stiintific la nevoile din Somalia. Acesta era atras foarte mult de experienta comunismului maoist chinez. După 20 de ani de conducere militară, Barre a fost în cele din urmă forțat sa renunte la de la putere la începutul anilor 1990 de o coaliție de grupuri armate de opoziție. A murit în exil în anul 1995.

·         1971: Willy Brandt, cancelar al RF Germania, primeşte premiul Nobel pentru Pace.

·         1973: Se inaugurează, în prezenţa Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Opera din Sydney, Australia. Proiectul uneia dintre cele mai îndrăzneţe clădiri contemporane aparţine arhitectului danez Jorn Utzon. Iniţial, Opera din Sydney a fost evaluată la şapte milioane de dolari australieni. În final a costat însă 102 milioane, iar construcţia acesteia a durat mai mult de cinci ani. Construcţia sa avangardistă are în afara renumitei săli de operă şi un teatru, săli de concerte, restaurante, săli de expoziţie şi un cinematograf.

·         1980: După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță.

·         1985: Peste 50 de persoane au murit și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din Filipine, în timpul taifunului "Dot".

·         1997: Filosoful roman anticomunist, fost detinut politic, Petre Ţuţea a fost reabilitat de către Curtea Supremă de Justiţie a Romaniei. Petre Țuțea (n. 6 octombrie 1902 – d. 3 decembrie 1991), eseist, filosof și economist român, membru al Mișcării Legionare.

* 2011: Războiul Civil din Libia: Forțele rebele îl capturează pe dictatorul libian Muammar Gaddafi în orașul său natal Sirte și îl ucid la scurt timp după aceea.

Nașteri

·         1463: S-a nascut la Bologna filosoful si anatomistul italian Alessandro Achillini (d.2 august 1512), supranumit de contemporani „al doilea Aristotel”. A fost printre primii savanti medievali care au disecat corpul uman, fiind autorul lucrarilor” De humani corporis anatomia (Venetia, 1516–1524), si Annotationes anatomicae, (Bologna, 1520). Primele sale scrieri filosofice au fost tiparite in anul 1508 la Venetia.

·         1554: S-a nascut baronul Bálint Balassi, poet si scriitor renascentist de limba maghiara si slovaca ( d. 1594). A pus bazele poeziei maghiare moderne și a fost primul autor de lirică erotică maghiară si a fost unul din poligloții timpului său, vorbind din tinerețe opt limbi. Prima lui publicație a fost traducerea poemului german Wurlzgertlein für die krancken Seelen, editată la Cracovia.

·         1632: Christopher Wren, arhitect englez (d. 1723). Sir Christopher Wren (n. 20 octombrie 1632 – d. 25 februarie 1723), unul dintre cei mai buni și apreciați arhitecți englezi ai tututror timpurilor, arhitect și realizator a 54 de biserici în Londra, respectiv a numeroase clădiri seculare din Marea Londră după Marele incendiu al Londrei din 1666. Capodopera sa arhitecturală, Catedrala Saint Paul, unul din simbolurile arhitectonice ale Londrei, a fost terminată în 1710.

·         1643: Valentin Frank von Franckenstein, poet și traducător german (d. 1697)

·         1677: Stanislaus I. Leszczynski, rege al Poloniei și duce de Lorena (d. 1766)

·         1700: Charlotte Aglaé d'Orléans, ducesă de Modena (d. 1761)

·         1780: Pauline Bonaparte, sora lui Napoleon (d. 1825)

·         1784: Henry John Temple, Viconte Palmerston, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1865)

·         1802: Ernst Wilhelm Hengstenberg, teolog protestant german (d. 1869)

·         1820: Lajos Kazinczy, general maghiar în revoluția de la 1848 (d. 1849)

·         1822: Thomas Hughes, scriitor englez (d. 1896)

·         1832: Anton Romako, pictor austriac (d. 1889)

·         1847: Oscar Swahn, trăgător suedez și cel mai în vârstă campion olimpic al tuturor timpurilor (d. 1927)

·         1854: S-a nascut in localitatea Charleville, Arthur Rimbaud, poet francez, reprezentant de frunte al simbolismului in poezia franceza. Tatal sau si-a abandonat familia pe cand Rimbaud avea doar sase ani, el si fratele sau fiind crescuti de mama, extrem de religioasa. Poetul este una dintre personalitatile cele mai importante ale literaturii franceze din secoulul XIX. A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere “Les étrennes des orphelins”. În același an, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric “Le Bateau ivre” (“Corabia beată”), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine. Rimbaud se stabilește în 1871 în locuința lui Paul Verlaine din Paris, cu care are până în anul 1873 o relație homofilă. Se ajunge la ruptură definitivă în 1873, când Verlaine, încercând să-l ucidă, îi produce o rănire gravă. Acest episod este redat de Rimbaud în poemul în proză “Une Saison en enfer” (“O vreme petrecută’n iad”, 1973), care marchează un punct de cotitură în istoria literaturii. Tot din această perioadă datează ciclul de poeme în proză “Les Illuminations” (“Iluminările”). În acest ciclu se găsește celebrul“Sonnet des voyelles” (“Sonetul vocalelor”), în care, fiecărei vocale i se atribuie o anumită culoare. Urmează o viață de peregrinări și vagabondaj prin Anglia, Germania, Italia, Java și Cipru, lucrînd ca prezentator de circ, mercenar, supraveghetor la o carieră de piatră etc. Din 1880 este negustor de cafea, piei de animale și arme în Africa de nord și ia parte la expediții în Etiopia și Somalia. În afara unei bogate corespondențe cu familia, de la vârsta de 20 de ani, Rimbaud nu a mai scris nimic în domeniul literaturii.

·         1859: John Dewey, filozof american (d. 1952)

·         1861: Maximilian Harden, publicist german (d. 1927)

·         1866: Kazimierz Twardowski, filozof și logician polonez (d. 1938)

·         1872: S-a nascut la Avdela, in Grecia, Pericle Papahagi, filolog, lingvist și folclorist român de origine aromana (macedoromână); (d.20 ianuarie la Silistra, Bulgaria in 1943). Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872, Avdela, Grecia – d. 20 ianuarie 1943, Silistra, Bulgaria), lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești.

* 1872: Cincinat Pavelescu (n. 2 noiembrie 1872, București – d. 30 noiembrie 1934, Brașov) a fost un poet și epigramist român, autor de romanțe, lieduri, cantilene, serenade și madrigaluri.

Cincinat Pavelescu s-a născut în anul 1872 la București. În perioada 1872-1879, se afla, vara, împreună cu părinții lui în satul Milcov, județul Vrancea, pe atunci satul Risipiți, Plasa Orașul, județul Râmnicu Sărat. A fost fiul inginerului Ion Pavelescu și al Paulinei (n. Bucșan)^[1] Tatăl său, fiind de profesie inginer, a deținut unele funcții importante: inspector general al C.F.R. și director fondator al Școlii superioare de arte și meserii din București. Arborele genealogic al familiei Pavelescu urcă în timp până la Banul Manta, figură reprezentativă în vremea domniei lui Mihai Viteazul. Mama sa, Paulina a fost strănepoată a spătarului Bucșan din secolul XVIII. ^[2] Paulina Pavelescu a decedat foarte tânără, la 35 de ani.^[3]

După absolvirea școlii primare în București, „Școala Secundară Cantemir-Voda”, urmează Liceul „Sf. Sava” din București. La 3 martie 1891, debutează în „Biblioteca familiei” cu poezia Visuri triste, semnată P.C. de la Milcov.

Urmează, în perioada 1891-1895, Facultatea de Drept a Universității din București; își trece doctoratul în 1897 cu teza: Despre agenții diplomatici.

În anul 1892 debutează cu poezia Fecioara, în nr. 2 al revistei Literatorul, revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski. Odată cu nr. 1 din 1893 al Literatorului, Cincinat devine codirector, alături de directorii Al. Macedonski și principesa Maria D. Ghica.

Urmează cursuri la Sorbona, în vederea pregătirii pentru elaborarea tezei de doctorat, care va fi susținută la București.

Își începe cariera juridică, la 21 iunie 1899, în calitate de ajutor de judecător la Plăinești, plasa Râmnicul de Sus, județul Râmnicu-Sărat (azi comuna Dumbrăveni, Vrancea). La scurt timp, comuna trece la plasa Marginea de Sus, a aceluiași județ. Din 20 septembrie 1902 până la 13 octombrie 1904 a fost supleant la Tribunalul Neamț iar în 1905 era pentru scurt timp judecător supleant în Râmnicu-Sărat, Snagov, Ocolul VI București, Snagov. La 7 martie 1907, Cincinat este judecător în comuna urbană Corabia, județul Romanați. A devenit judecător și consilier la Curțile de Apel din Chișinău (1925-1928) și Brașov.^[4]

Cincinat Pavelescu

A fost, în 1907 și 1908, prim-redactor al revistei Convorbiri critice, revistă condusă de Mihail Dragomirescu. La 7 mai 1908 este Judecător supleant la Slănic, Prahova iar în octombrie, judecător la Sinaia și la Fundeni-Frunzănești, Ilfov. Devine primul președinte al Societății Scriitorilor Români la 28 aprilie 1908.^[5]

În perioada războiului, se află la Iași. În anul 1917, împreună cu fratele său, Ion Pavelescu, ajunge în Petrogradul revoluționar, de unde, trecând prin Suedia poposește la Paris. La Paris, leagă prietenii strânse cu Elena Văcărescu și Anna de Noailles. În 1920 editează la Paris Le courier franco-roumain, politique, économique et littéraire, director Cincinat Pavelescu, redactor-șef Pompiliu Păltanea. Cincinat Pavelescu a fost director la publicația Brașovul literar și artistic în perioada 1931 - 1935. În 1925 la editura Ramuri din Craiova apare volumul de Epigrame. Critica literară îl socotește pe autor, în unanimitate, "maestru al epigramei românești." I se acordă Premiul Național pentru poezie pe 1927.

În 1937 a fost director al revistei „Brașovul literar și artistic”.

Împreună cu Eugen Lovinescu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Zaharia Bârsan și Emil Gârleanu, conduce revista „Falanga literară”, apărută la 10 ianuarie 1910. Liviu Rebreanu era secretarul redacției.

În 1911 publică unicul său volum de Poezii.

Moare la Brașov, pe Strada Neagră, nr. 26, la 30 noiembrie 1934, fiind bolnav în ultima vreme de cancer pulmonar. Este înmormântat la cimitirul Bellu din București.

În timp ce era căsătorit cu cântăreața Alice Viardot-Garcia^[6], pe care o cunoaște la Paris, nepoata celebrei cântărețe de operă Pauline Viardot-Garcia (care a fost o prietenă apropiată a lui Ivan Turgheniev) a fost logodit cu domnișoara Andricu

Cincinat Pavelescu

·         1874: Charles Ives, compozitor american (d. 1954)

·         1882: Margaret Dumont, actriță americană (d. 1965)

·         1882: S-a nascut Bela Lugosi, pe numele adevarat Bela Ferenc Dezso Blasko, actor american originar din Transilvania – pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. S-a nascut la Lugos, de unde si pseudonimul “Lugosi”. In 1931 a obtinut cetatenia americana. A devenit celebru cu rolul Dracula, de altfel actorul a cerut sa fie inmormantat in costumul de scena pe care l-a purtat in aceasta productie. S-a stins din viata la varsta de 73 de ani in urma unui infarct.

·         1886: Leopold Stocker, editor austriac (d. 1950)

·         1891: James Chadwick, fizician britanic (d. 1974)

·         1891: S-a nascut Jomo Kenyatta, luptător pentru independenţă şi primul preşedinte al Kenyei (1964–1978). El a devenit în multe ţări o figură–simbol pentru tendinţa consecventă de africanizare din domeniul economiei şi al administraţiei. La sfârşitul anilor ’60, prin măsurile dure întreprinse pentru anihilarea opoziţiei, a devenit practic, un dictator ;(d.22.08.1978).

·         1893: Ion Crețu, istoric literar și traducător român (d. 1970)

·         1895: Morrie Ryskind, autor american (d. 1985)

·         1895: S-a născut lingvistul şi filologul Alexandru Rosetti, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe ; (d. 27 februarie 1990). Alexandru Rosetti (n. 20 octombrie 1895, București – d. 27 februarie 1990, București), reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică.

·         1908: Stuart Hamblen, cântăreț cauntry american (d. 1989)

·         1917: Jean-Pierre Melville, regizor de film francez (d. 1973)

·         1923: Otfried Preußler, scriitor german

·         1924 - S–a născut Valentin Silvestru, publicist, critic de teatru şi de film şi istoric teatral, scriitor satiric – „Bordeiul de la Poarta Albă“, „O femeie aprigă“, „Jurnalul cu file violete“, „Tufă de Veneţia“, „Când plouă, taci şi–ascultă“ etc.

·         1925 - S-a născut Robert Kennedy (m.06.06.1968).

·         1925 - S-a născut regizorul Konrad Wolf, figură de prim plan a cinematografiei germane (filmele: „Stele”, „Oameni cu aripi”) (m.07.03.1982).

·         1927: Werner Kreindl, actor austriac (d. 1992)

·         1927 - S–a născut, la Sibiu, poetul german de origine română Oskar Pastior, stabilit din 1968 în Germania („33 de poeme cu Petrarca”, „Oskar Pastior îl descoperă pe Gellu Naum”).

·         1928: S-a nascut Li Peng, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al CC al PC Chinez, premier al Consiliului de Stat.

·         1928: Zhu Rongji, politician chinez

·         1930: Mircea Herivan, eseist și scriitor român (d. 1996)

·         1930 - S–a născut, la Ploieşti, scriitorul Ioan Grigorescu, autor al unui serial tv de călătorie – „Spectacolul lumii”. A fost vicepreşedinte al Radioteleviziunii Române în perioada 1966–1970 („Scrisoare din Moscova”, „Lupta cu somnul”, „Paradisul murdar”).

·         1933: Ion Dichiseanu (n. 20 octombrie 1933, Adjud) este un cunoscut actor de film și teatru și scriitor român. A absolvit IATC (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru din București) în 1959.

Fiind student la Politehnică a fost îndrumat spre actorie de către nepoata lui George Vraca. După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani.

Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV și teatru radiofonic.

A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipa" (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (30 mai 2002), alături de alți actori, „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.^[2]

În 1995 a  publicat volumul de versuri „Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză” la Editura Arc.

Ion Dichiseanu a fost ales Cetățean de Onoare al orașului Adjud.

Filmografie

• Darclée (1960)
• Post-restant' (1961)
• Porto-Franco(1961)
• Tudor (1962)
• Titanic vals (1964) - Gigi Stamatescu
• Mofturi 1900 (1964)
• Runda 6 (1965)
• Dincolo de barieră(1965)
• Tunelul (1966)
• Frumoasele vacanțe (1967)
• Întoarcerea (din "De trei ori București" - 1967)
• Amprenta (1967)
• Bătălia pentru Roma (1968)
• Aventurile lui Tom Sawyer (1968)
• Războiul domnițelor(1969)
• Castelul condamnaților(1970)
• Cîntecele mării(1971)
• Printre colinele verzi (1971)
• Sfînta Tereza și diavolii (1972)
• Pistruiatul (1973)
• 100 de lei (1973)
• Mușchetarul român(1975)
• Cantemir (1975)
• Toate pînzele sus(serial TV, 1977) - Pierre Vaillant (ep. 1, 5, 12)
• Severino (1977)
• Acțiunea „Autobuzul” (1978) - Trimis al securitatii
• Pentru patrie (1978) - Osman Pașa
• Melodii, melodii(1978)
• Revanșa (1978) - Cernescu
• Ultima frontieră a morții (1979)
• Clipa (1979)
• Burebista (1980)
• Al treilea salt mortal(1980)
• Trandafirul galben(1982)
• Cucerirea Angliei(1982)
• Misterele Bucureștilor (1983)
• Dragostea și revoluția (1983)
• Căruța cu mere(1983)
• Zbor periculos(1984)
• Racolarea (1985)
• Maria Mirabela în Tranzistoria (1989)
• Neînvinsă-i dragostea (1993)
• Triunghiul morții(1999) - Kaiserul Wilhelm al II-lea
• „15” (2005)
• Vocea inimii (2006)
• Supraviețuitorul(2008)

·         1934: Împărăteasa Michiko, soția împăratului Akihito al Japoniei

·         1937: S-a nascut la Bucuresti, Vlad Georgescu, istoric roman, fost director al sectiei romane a postului de radio Europa Libera din Munchen intre anii 1983-1988; ( d.1988). Se presupune că a fost asasinat prin iradiere, de agenti ai Securitatii romane. Alți trei directori ai secției române a postului de radio Europa Libera muriseră de cancer în condiții misterioase si s-a vorbit de asemenea că decesele lor ar fi fost cauzate de iradieri.

·         1937 - S-a născut Wanda Jackson, cântăreaţă, chitaristă, pianistă şi compozitoare americană.
* 1939: Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Rașcov, județul Soroca, în prezent raionul Șoldănești — d. 26 iunie 2013, Chișinău) a fost un poet, prozator, academician, publicist și dramaturg^[1] din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.^[2] Este recunoscut în critica literară pe plan internațional^[3] și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia

Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50^[3] de volume de poezie, proză și piese de teatru^[1] și este recunoscut drept un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia.^[9][12] Unele din creațiile sale au fost traduse în rusă și lituaniană.^[3]

Poezie^[1]

(ordonează după an)	(ordonează după titlu)
1971	Melodica
1974	Grâul
1977	Axa
1981	Patria, poetul și balada
1987	Tu, dragostea mea
1990	Soarele cel mare
1991	Imne și blesteme
1998	Vad
1999	Crucea
2001	Veșnica toamnă
2003	Pasarea nopții pe casă

Proză^[1]

(ordonează după an)	(ordonează după titlu)
1973	Duda
1975	Bătuta
1979	Toamna porumbeilor albi
1982	Focul din vatră
2003	Teatru

Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum Președintele, Cântec de leagăn pentru bunici, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata, Troița, Bastarzii etc.^[1] Troița a fost ecranizată în 1993 prin premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume.^[1][7]

Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mircea Oțel, Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Tudor Chiriac, Anatol Chiriac, Ion Enache, Eugen Doga,^[3] Bucurați-vă, prieteni fiind unul din cele mai recunoscute cântece din repertoriul muzicii ușoare autohtone.^[3] Poetul a prezentat un interes aparte pentru creația populară orală (poeziile Inimă de mamă, Cu numele tău) și probleme ale timpului (piesa Abecedarul)

·         1939 - S-a născut Ray Jones, basist britanic (Dakotas).

·         1939 - S-a născut Jay Siegel, vocalist american (Tokens).

·         1942: Christiane Nüsslein-Volhard, biolog german, laureată a Premiului Nobel (1995)

·         1942 - S–a născut Costel Constantin, actor la Teatrul Naţional Bucureşti (film: “Tănase Scatiu”, “Pepe şi Fifi”; teatru: „Apus de soare”).

·         1945 - S-a născut Ric Lee, baterist britanic (Ten Years After).

·         1946: S-a nascut Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2004 („Excluşii”, „Pianista”, „Pofta”, „Copiii morţilor”).

·         1946: Lucien Van Impe, ciclist belgian

·         1949 - S-a născut Larry Gonsky, clăpar american (Lookig Glass).

·         1950 - S-a născut Roy Gordon Zabludowsky, chitarist sud-african (Proudfoot).

·         1950: Tom Petty, muzician american, câtăreț și textier

·         1951 - S-a născut Alan Greenwood, pianist american (Foreigner).

·         1953 - S-a născut Tom Petty, vocalist, chitarist şi compozitor american (Tom Petty & The Heartbreakers, Travelling Wilburys).

·         1957: Anouar Brahem, muzician și compozitor tunisian

·         1958: Viggo Mortensen, actor american

·         1958 - S-a născut Mark King, basist, vocalist şi compozitor britanic (Level 42).

·         1958: Ivo Pogorelich, pianist sârb

·         1960: Lepa Brena, cântăreață jugoslavă

·         1961 - S-a născut Johnny Dee, vocalist, chitarisr şi compoztor canadian (Honeymoon Suite).

·         1964: Aurelian Pavelescu, politician român

·         1965 - S-a născut Tad Winklarz, pianist şi saxofonist (Chalk Circle).

·         1966: Stefan Raab, moderator german

·         1971: Snoop Dogg, rapper și actor american

·         1971: Dannii Minogue, cântăreață australiană

Decese

·         1139: Henric al X-lea de Bavaria (n. 1108)

·         1570: A decedat istoricul portughez João de Barros (n.1496), si unul dintre pionierii gramaticii portugheze. Timp de mai multe secole, Barros a fost cunoscut marelui public ca autor al lucrării sale Décadas, Rhopica Pnefma, dispăruta din circulație după ce a fost interzisă, în 1581 de cenzura Inchizitiei. Titlul, grecesc, înseamnă în portugheză „marfă spirituală”. Este vorba de un dialog între Inteligență, Voință și Timp, iar discuțiile prilejuiesc o critică virulentă a clerului, a nobilimii și a evreilor, indubitabil inspirată de ideile lui Erasm.

·         1575: Floris De Vriend, arhitect olandez, autorul edificiului primăriei din Antwepen

·         1740: A murit Carol al VI-lea, împărat din anul 1711 al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (n. 1685). A făcut parte din Casa de Habsburg.A fost fiul împăratului Leopold I și tatăl împărătesei Maria Tereza. A fost totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea, principe al Transilvaniei etc. Deși a fost desemnat rege al Spaniei , dar în urma Razboiului de succesiune spaniola a trebuit să renunțe la tronul Spaniei, cu toate că a rezistat asediului Barcelonei timp de mai bine de un an.

·         1758: Charles Spencer, Duce de Marlborough (n. 1706)

·         1796: Gábor Dayka, poet maghiar (n. 1769)

·         1865 - A murit traducătorul şi fabulistul Alexandru Donici (n.1806).

* 1879: Ion Strat (n. 1836, Roman, Moldova – d. 20 octombrie 1879, București, România) a fost un economist și profesor universitar român, rector al Universității din Iași (1860-1865) și ministru de finanțe al României în anul 1865, în guvernul Constantin Bosianu, dar și ulterior, într-un alt guvern.

Ion Strat

·         1918: A încetat din viaţă istoricul Constantin Giurescu, membru fondator al Academiei Române; (n. 20 august 1875).

·         1935: Arthur Henderson, politician scoțian, laureat al Premiului Nobel (n. 1863)

·         1958: Constantin C. Moisil (n. 8 decembrie 1876, Năsăud, Austro-Ungaria – d. 20 octombrie 1958, București, Republica Populară Română) a fost un profesor de istorie, arheolog și numismat^[1] român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei, fiul lui Constantin Gr. Moisil^[2]. În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române. A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele.^[3] De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale.^[3]

A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil (1859-1947) a fost unchiul lui.

* 1960: Nicolae (Nicoale) Popoviciu (n. 29 ianuarie 1903, Biertan, comitatul Târnava Mare - d. 20 octombrie 1960, Mănăstirea Cheia), doctor în teologie, a fost profesor universitar, scriitor și episcop ortodox al Episcopiei de Oradea din 1936 până în 1950.

* 1961: Constanța Erbiceanu (n. 11 noiembrie 1874, Iași – d. 20 octombrie 1961, București) a fost pianistă, profesoară de pian, om de cultură, socotită întemeietoarea școlii pianistice românești

Constanța Erbiceanu

·         1964: A murit Herbert Hoover, al 31-lea președinte al Statelor Unite (1929 – 1933). A fost iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în primul şi al doilea război mondial; (n.10.08.1874).

·         1979 - A murit actriţa britanică Merle Oberon, vedetă a cinematografului anilor 1930-1940 (n.19.02.1911).

·         1984: Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, laureat Nobel (n. 1902)

·         1987: Andrei Nikolaevici Kolmogorov, matematician rus (n. 1903)

·         1994: A încetat din viaţă actorul american Burt Lancaster (“Omul care aduce ploaia”, “Elmer Gantry”, “Aeroportul”, “Ghepardul”). A primit Premiul Oscar în 1960 ; (n.02.11.1913).

·         1994: A încetat din viaţă actorul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk (“Război şi pace”, “Waterloo”, “Clopotele roşii”); (n. 25 septembrie 1920).

·         2001 - A murit Roger Coggio, actor, regizor şi producător francez (n.1934).

·         2002: Bernard Fresson, actor francez (n. 1931)
* 2008: Anatol Roșcovan (n. 21 ianuarie 1960, Telenești - d. 20 octombrie 2008, Chișinău) a fost un compozitor și interpret din Republica Moldova.

·         2011: Muammar Gaddafi, presedintele Libiei (n.1942)
* 2018: Mihail Bălănescu (n. 9 noiembrie 1922, Tohani - d. 20 octombrie 2018, București) a fost un inginer și fizician român, director tehnic al Institutului de Fizică Atomică, viceguvernator al International Atomic Energy Agency (AIEA) din Viena și membru de onoare al Academiei Române

Mihail Bălănescu

Sărbători

• În calendarul ortodox: Sf. M. Mc. Artemie; Sf Cuv Gherasim din Chefalonia; Duminica a 23-a după Rusalii - Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor
• În calendarul romano-catolic:  Sf. Irina din Portugalia, fecioară, martiră
• România: Ziua Pensiilor Militare – În „Monitorul Oastei” nr. 1 din 20 octombrie 1862, anul al 3-lea, Partea Oficială, în cuprinsul Ordinului pe toată oastea nr 267, semnat de generalul Florescu, în calitate de ministru de război, se menţionează prima structură specializată în domeniul pensiilor militare în cadrul Tabloului cu noua organizare a Ministerului.

·         Ziua Internațională a osteoporozei

·         Ziua internațională a controlorilor de trafic aerian - Se aniversează din 1961

·         Cuba: Ziua națională a culturii - Se aniversează din 1980

·         Somalia: Sărbătoare națională - Aniversarea zilei revoluției somaleze

RELIGIE ORTODOXĂ 20 Octombrie

Sf. M. Mc. Artemie; Sf Cuv Gherasim din Chefalonia; Duminica a 23-a după Rusalii - Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor

Sfântul Mare Mucenic Artemie s-a născut în Egipt, la sfârşitul veacului al treilea, ca fiu al unor credincioşi de bun neam. De tânăr a intrat în rândul ostaşilor, unde a fost învrednicit de mari dregătorii, pentru vitejia sa. De aceea, Sfântul împărat Constantin cel Mare (306-337) l-a socotit unul dintre oamenii săi de încredere. El i-a fost alături când a luptat, în anul 312, cu Maxenţiu, şi a văzut semnul crucii arătat pe cer, pentru care s-a întărit în credinţă. Sfântul Artemie l-a însoţit pe marele împărat din Roma până în Răsărit, apoi a însoţit-o pe Sfânta Elena la Ierusalim, unde a fost de faţă la aflarea Sfintei Cruci. După moartea marelui Constantin, generalul Artemie a primit poruncă de la împăratul Constanţiu (337-361) să aducă la Constantinopol moaştele Sfinţilor Apostoli Andrei, Luca şi Timotei, pe care le-a aflat şi le-a mutat în noua capitală. Apoi a fost numit cârmuitor al provinciei Egiptului, purtând titlu de duce şi trimis împărătesc (dux augustalis), străduindu-se pentru dezrădăcinarea idolatriei şi creşterea Bisericii. Iar, după o vreme, murind împăratul Constanţiu, fiul Sfântului Constantin, toată stăpânirea împărăţiei, şi la apus, şi la răsărit, a luat-o Iulian (361-363), călcătorul de lege, care pe faţă s-a lepădat de Domnul nostru Iisus Hristos, şi a ales să se închine idolilor. Şi s-a pornit atunci Iulian cu luptă mare împotriva lui Hristos şi cu prigoană asupra creştinilor, preschimbând bisericile în temple idoleşti şi omorând pe creştini cu înfricoşătoare chinuri.

Deci, pe vremea când împăratul Iulian se afla în Antiohia, pregătind războiul împotriva perşilor, a fost chemat şi Artemie din Alexandria cu ostaşii lui. Şi, stând de faţă înaintea împăratului cu oastea sa, Artemie, care acum era înaintat în vârstă, privea cum erau chinuiţi creştinii pentru credinţa lor. Deci, umplându-se de râvnă şi apropiindu-se de împărat, i-a zis: „Pentru ce, o, împărate, chinuieşti fără de omenie pe cei nevinovaţi şi-i sileşti să se lepede de dreapta credinţă?”. Iar Iulian, auzind aceasta, a strigat aprins de mânie: „Cine şi de unde este acesta, care grăieşte cu îndrăzneală împotriva noastră, şi a venit să ne vorbească de rău chiar în faţă?”. Şi au răspuns cei de faţă: „Ducele Alexandriei este, stăpâne.” Şi s-au pornit atunci păgânii, învinuind pe Artemie că le-ar fi dărâmat templele zeilor şi le-ar fi sfărâmat idolii din Egipt. Acestea auzindu-le, Iulian a poruncit să i se ia lui Artemie brâul dregătoriei ostăşeşti şi aşa, dezbrăcat, să fie bătut cu vine de bou. L-au tăiat pe spinare cu brice ascuţite şi i-au pătruns coastele şi tâmplele cu ţepuşe arse în foc. Iar la urmă, despicând tăietorul de pietre o piatră mare şi grea, l-au băgat pe fericitul între cele două pietre mari. Şi atâta l-au tescuit, încât toate oasele i le-au zdrobit şi luminile ochilor au sărit din locul lor. Şi puteai să vezi o minune mare, că într-atâta tescuire, a rămas Sfântul viu. Iar Artemie nu înceta a mărturisi pe Hristos şi credinţa lui în prăbuşirea celor ce stăpânesc cu nedreptate şi silnicie. Deci, a poruncit tiranul să i se taie capul cu sabia. Şi aşa a luat fericitul cununa cea neveştejită a Mucenicilor, în ziua de 20 octombrie a anului 362.

Iar, la puţină vreme după aceea, Iulian împăratul a murit în luptă, lovit de o săgeată. Istoricii spun că, înainte de a muri, a spus aceste cuvinte către Hristos: „M-ai biruit, Galileene!”.

Moaştele Sfântului Artemie au fost mutate la Constantinopol, în biserica Sfântul Ioan Botezătorul – Oxia, unde erau foarte cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie. Astăzi, părţi din moaştele sale se află la Mănăstirea Constamonitu, din Muntele Athos, dar şi în ţara noastră, la Mănăstirea Căldăruşani (Ilfov) şi fragmente mai mici în alte sfinte locaşuri.

În ţările ortodoxe de tradiţie greacă, Sfântul Artemie, ducele Alexandriei, este cinstit şi ca ocrotitor al Poliţiei naţionale.

Viața Sfântului Gherasim din Kefalonia 

Sfântul Gherasim, Noul Pustnic al Chefaloniei, s-a născut în satul Trikkala din Peloponez. În primii ani ai maturităţii s-a călugărit pe insula Zakynthos, după care a plecat la Muntele Athos unde a devenit schimonah, studiind împreună cu pustnicii de pe Sfântul Munte

Cuviosul şi purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru Gherasim cel nou, sihastru cel din Peloponez, ale cărui sfinte moaşte sunt în Chefalonia, în pace s-a săvârşit.

Sfântul Gherasim, Noul Pustnic al Chefaloniei, s-a născut în satul Trikkala din Peloponez. În primii ani ai maturităţii s-a călugărit pe insula Zakynthos, după care a plecat la Muntele Athos unde a devenit schimonah, studiind împreună cu pustnicii de pe Sfântul Munte.

Primind binecuvântare de la părinţi, călugărul s-a dus la Ierusalim să se închine la Sfântul Mormânt Dătător de Viaţă al Mântuitorului. După ce a vizitat multe din locurile sfinte din Ierusalim, Muntele Sinai, Antiohia, Damasc, Alexandria şi Egipt, el s-a întors la Ierusalim, devenind îngrijitor de candele la Sfântul Mormânt.

Călugărul a fost hirotonit diacon şi apoi preot de către Patriarhul Gherman al Ierusalimului (1534-1579). Sfântul Gherasim a continuat să trăiască viaţă sfântă. Pentru singurătate s-a retras la Iordan, unde a petrecut patruzeci de zile fără întrerupere. Binecuvântat de patriarh pentru o viaţă solitară, Sfântul Gherasim s-a retras în singurătatea din Zakynthos, unde s-a hrănit numai cu ierburi.

După cinci ani, a simţit dorinţa de a pleca pe insula Chefalonia unde şi-a găsit adăpost într-o peşteră. Sfântul a restaurat biserica din Omala şi a construit o mănăstire de măicuţe unde a trăit, a muncit şi a privegheat neîntrerupt timp de treizeci de ani. El se ruga îngenunchind pe pământul gol. Pentru viaţa lui sfântă, Sfântul Gherasim s-a învrednicit de darul vindecării bolnavilor şi a izgonirii duhurilor necurate. 

La vârsta de 71 de ani, sfântul a ştiut că va muri curând. După ce le-a binecuvântat pe măicuţe, a adormit cu pace întru Domnul în 15 august 1579. După doi ani, deschizîndu-i-se mormântul, s-au descoperit moaştele sale întregi şi frumos mirositoare, vindecătoare de boli.

Deoarece Adormirea Maicii Domnului se sărbătoreşte în 15 august, Sfântul Gherasim se prăznuieşte în ziua de 16 august. În ziua de 20 octombrie se prăznuieşte dezvelirea moaştelor sfântului, în anul 1581.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Duminica a 23-a după Rusalii - Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor

Duminica a 23-a dupa Rusalii - Vindecarea demonizatului din tinutul gherghesenilor - În Sfânta Evanghelie din Duminica a XXIII-a după Rusalii vedem că bărbatul chinuit de demon din cetatea Gherghesenilor căuta singurătatea, nu comuniunea, dorea înstrăinarea, nu apropierea de oameni. Viaţa lui era un chin, deşi era viu, totuşi el trăia printre cei morţi, adică în morminte. El era mort din punct de vedere spiritual şi din punct de vedere social. Din această atitudine a omului demonizat vedem că păcatul, înţeles ca lucrare a demonilor în viaţa oamenilor, înstrăinează pe oameni de Dumnezeu, de semeni şi de ei înşişi.

Evanghelia duminicii vindecarii demonizatului din tinutul Gherghesenilor:

"In vremea aceea a venit Iisus cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este in fata Galileei. Si, iesind pe uscat, L-a intampinat un barbat din cetate, care avea demon si care de multa vreme nu mai punea haina pe el si in casa nu mai locuia, ci prin morminte. Vazandu-L pe Iisus, a strigat, a cazut inaintea Lui si cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preainalt? Rogu-Te, nu ma chinui!, fiindca poruncea duhului necurat sa iasa din om, pentru ca de multi ani il stapanea; si era legat in lanturi si in obezi, pazindu-l, dar el, sfaramand legaturile, era dus de demon in pustie. Si l-a intrebat Iisus, zicand: Care-ti este numele? Iar el a zis: Legiune. Caci demoni multi intrasera in el. Si-L rugau sa nu le porunceasca sa mearga in adanc. Si era acolo o turma mare de porci, care pasteau pe munte. Si L-au rugat sa le ingaduie sa intre in ei; iar El le-a ingaduit. Si, iesind demonii din om, au intrat in porci, iar turma s-a aruncat de pe tarm in lac si s-a inecat. Iar pazitorii, vazand ce s-a intamplat, au fugit si au vestit in cetate si prin sate. Atunci au iesit locuitorii sa vada ce s-a intamplat si au venit la Iisus si au gasit pe omul din care iesisera demonii, imbracat si intreg la minte, sezand jos, la picioarele lui Iisus, si s-au infricosat. Iar cei ce vazusera le-au spus cum a fost izbavit demonizatul. Si L-a rugat pe El toata multimea din tinutul Gherghesenilor sa plece de la ei, caci erau cuprinsi de frica mare. Atunci El, intrand in corabie, S-a intors inapoi. Iar barbatul din care iesisera demonii Il ruga sa ramana cu El. Iisus insa i-a dat drumul, zicand: Intoarce-te la casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si el a plecat, vestind in toata cetatea cat bine i-a facut Iisus". Luca 8, 26-39

Vindecarea demonizatului din tinutul Ghergesenilor a fost savarsita de Mantuitorul pe cand se afla era in partea de rasarit a Marii Galileii. Trebuie sa mentionam ca acest loc avea foarte putine asezari omenesti. Cand Hristos il intalneste pe cel demonizat, il vindeca, alunga demonii din el, insa le ingaduie duhurilor rele sa intre intr-o turma de porci, care apoi s-au aruncat in mare si s-au inecat. Cei care vietuiau in acele locuri, auzind de cele intamplate nu s-au arata bucurosi, ci dimpotriva, pentru ca au pierdut porcii pe care ii cresteau pentru comert s-au aratat nemultumitori fata de Hristos si L-au rugat sa paraseasca tinutul lor. Paguba pricinuita prin inecarea porcilor li s-a parut mult mai mare decat binefacerea vindecarii.

Aceasta atitudine denota ca a si locuitorii erau stapaniti de diavoli de vreme ce doreau sa fie lipsiti de prezenta lui Hristos. Sa nu uitam ca daca nu-L vom lasa pe Hristos sa intre in noi, sa petreaca cu noi, in locul Lui va fi prezent diavolul. Cand Hristos nu este dorit, nu Iși impune dumnezeirea Sa. El Se descopera doar celor care doresc sa-L primeasca si vor sa intre in relatie cu El. Din acest motiv, dupa aceasta minune, Mantuitorul urca in corabie si trece pe celalalt mal al Lacului Ghenizart, in Galileea.

Demonizatul din Evanghelia locuia in morminte, umba dezbracat, iar catusele si lanturile de fier in care era pus erau sfaramate. Aceasta putere nu era una proprie omului, ci a demonilor prezenti in el. Din acest motiv se purta violent cu oamenii. Era o prezenta ingrozitoare pentru semenii sai. Insa, Mantuitorul, din iubire fata de om, il elibereaza pe om de rautate si il transforma din raufacator intr-un om care sa aduca binecuvantare celor din jur: Intoarce-te la casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Dupa ce este vindecat, el doreste sa ramana langa Hristos. Insa Domnul, ii cere sa ramana acasa, pentru a impartasi celorlalti minunea! De aici retinem ca Hristos chiar daca a plecat fizic din acel tinut, a ramas tainic prezent prin lucrarea Sa in cel vindecat.

Dumnezeu ingaduie ca noi sa fim ispiti, dar nu peste puterile noastre.Trebuie sa retinem ca diavolul are asupra noastra doar atata putere cata ii oferim noi.

Predica Părintelui Ilie Cleopa la Duminica a XXIII-a după Rusalii
( Despre oamenii demonizaţi )

Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni,
iată a ajuns la voi Împărăţia lui Dumnezeu (Luca 11, 20)

Iubiţi credincioşi,

Dacă vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astăzi, vom înţelege două lucruri de mare folos. Întîi, cît de mare şi nemărginită este iubirea de oameni a lui Dumnezeu şi, al doilea, cît de mare şi cumplită este răutatea diavolilor faţă de om şi de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu.

Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, văzînd starea jalnică şi chinuirea amară a omului demonizat din Evanghelie, prin negrăita lui milă şi bunătate faţă de zidirea Sa, a poruncit demonilor să iasă din acel om chinuit de mulţi ani, zidit după chipul şi asemănarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, văzîndu-se izgoniţi de puterea cea fără de margine a Mîntuitorului, după ce le-a dat voie, au intrat în turma cea mare de porci din apropiere şi îndată s-au aruncat în mare şi s-au înecat (Luca 8, 33).

Iată cît de mare este oceanul cel fără de margini al dragostei şi al milostivirii lui Dumnezeu faţă de om, că pentru slobozirea unui singur om din legăturile şi chinurile diavolului, a îngăduit să se dea pierzării ca la două mii de porci (Marcu 5, 13). Iar diavolii, avînd învoire de la Hristos şi vrînd să-şi arate răutatea şi puterea lor blestemată, au intrat în turma de porci şi într-o clipă i-au înecat pe toţi în mare. La această Evanghelie Sfîntul Ioan Gură de Aur, arătînd cîtă răutate au demonii asupra oamenilor, zicea: "Dacă asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au arătat diavolii atîta răutate, apoi cu atît mai mult asupra ta, omule, de-a pururea dă război neîmpăcat, luptă neîncetată şi vrajbă fără de moarte. Şi dacă pe porci, cu care nimic nu le era lor de obşte, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atît mai mult ne urăsc pe noi care sîntem vrăjmaşii lor şi doresc să ne piardă şi să ne supună lor. Apoi cîte rele am fi pătimit de la ei, dacă ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastră. Căci pentru aceasta i-a lăsat Dumnezeu să intre în turma de porci, ca şi în trupul dobitoacelor să cunoaştem răutatea lor. Deci şi acum cînd vei vedea vreun om stăpînit de diavol, închină-te Stăpînului şi cunoaşte răutatea vrăjmaşului. Că iubirea de oameni a lui Dumnezeu îl ţine pe diavol şi nu-i dă voie să-şi arate puterea şi răutatea asupra omului cît ar voi el. Atît îi dă voie să-l muncească pe om cît să-l facă mai înţelept şi să arate răutatea diavolului asupra omului".

Apoi zice acelaşi Părinte Ioan Gură de Aur: "Voieşti şi altă pildă despre răutatea diavolilor, cînd Dumnezeu îi dă voie să-şi pună în lucrare puterea sa? Socoteşte cirezile şi turmele lui Iov, cum într-o clipă pe toate le-a mistuit. Apoi socoteşte moartea cea ticăloasă a copiilor lui şi rana ce s-a adus asupra trupului său şi vei vedea cruzimea, asuprirea şi nemilostivirea răutăţii dracilor. Din aceasta vei înţelege minunat, că dacă lumea aceasta toată, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stăpînirea lui, în puţină vreme pe toate le-ar fi tulburat şi asemenea porcilor de care aţi auzit în Sfînta Evanghelie de azi şi cirezilor lui Iov, într-o clipă de vreme am fi pătimit, că nici o milă de noi nu ar fi avut" (Puţul Sf. Ioan Gură de Aur, Buzău, 1833, p. 108-109).

Să ascultăm mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice: Iar păstorii, văzînd ceea ce s-a întîmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate şi au ieşit să vadă cele ce se făcuseră şi venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii şezînd lîngă picioarele lui Iisus îmbrăcat şi întreg la minte şi s-au înfricoşat (Luca 8, 34-35).

Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau înecarea porcilor în mare? Nici una, nici alta, ci pricina temerii şi înspăimîntării lor era călcarea Legii lui Dumnezeu. Căci Legea lui Moise oprea a se mînca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei creşteau porci şi mîncau din cărnurile lor. Deci, pentru călcarea Legii i-a cuprins atîta spaimă, ca nu cumva Dumnezeu, pentru această călcare de lege şi pentru alte răutăţi ale lor să-i pedepsească şi cu alte pedepse mai grele. Deci avînd această frică şi neîndrăznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, Îl rugau cu toţii pe Iisus Hristos să se ducă din hotarele lor. Iar preabunul şi blîndul Mîntuitor, văzînd împietrirea şi nemulţumirea lor, nu i-a certat, ci intrînd în corabie S-a întors iarăşi în Galileea (Luca 8, 37). Iar bărbatul din care ieşiseră demonii se ruga să rămînă cu El, iar Mîntuitorul, eliberîndu-l, i-a zis: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi s-a dus omul, propovăduind în toată cetatea, cîte i-a făcut Iisus (Luca 8, 39).

Vedeţi, fraţii mei, blîndeţea, smerenia şi bunătatea cea negrăită a Domnului? După ce a făcut un bine aşa de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu aşteaptă plată de la el spre a rămîne şi a-i sluji Lui. Ci i-a zis: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu (Luca 8, 39). Dacă ar fi zis "întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-am făcut Eu ţie", cărturarii, fariseii şi arhiereii cei plini de zavistie care pîndeau învăţătura Lui, ar fi avut motiv să spună că Mîntuitorul face minuni cu scopul de a fi lăudat de oameni. Dar aşa, la toţi le-a închis gura, zicînd: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu.

Deci se cuvine ca în toate să avem pildă de urmat învăţătura şi viaţa Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune să le facem cu scopul de a plăcea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne învaţă şi Sfîntul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31).

Iubiţi credincioşi,

Să ştiţi că sînt trei feluri de oameni demonizaţi: întîi sînt cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sînt epilepticii, lunaticii şi cei demonizaţi ca cel din Evanghelia de astăzi. Al doilea sînt toţi ereticii şi învăţătorii mincinoşi şi răi care cu învăţăturile lor greşite schimbă adevărul Sfintei Scripturi şi duc la rătăcire de la dreapta credinţă, pe creştinii nelămuriţi şi neîntemeiaţi în adevăr. Iar al treilea sînt cei stăpîniţi de grele patimi. Despre primul fel de demonizaţi am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteşte marele Apostol Pavel, zicînd: Duhul vorbeşte lămurit că, în vremile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luînd aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor (I Timotei 4, 1). Dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, tîlcuind acest text al Apostolului Pavel arată că aceştia sînt toţi începătorii de erezii, care, povăţuiţi fiind de demoni şi mişcaţi de duhurile înşelăciunii vor grăi înşelăciuni către cei binecredincioşi, spre a-i înstrăina de la adevărata Biserică a lui Hristos.

Deci, luaţi aminte, iubiţi credincioşi şi ţineţi bine minte cele auzite, că toţi cei ce vor să vă dezbine de la dreapta credinţă ortodoxă sînt oamenii demonizaţi şi minţile lor sînt mişcate şi înşelate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mîndriei. Pe aceştia Sfînta Scriptură îi numeşte fii ai diavolului şi vrăjmaşi a toată dreptatea (Fapte 13, 10) şi chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70). Aşadar, toţi cei ce învaţă erezii şi vor să propovăduiască altă învăţătură afară de cea ortodoxă şi care se împotrivesc învăţăturii adevărate a Bisericii lui Hristos dreptmăritoare, aceştia sînt fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10). Aceşti învăţători mincinoşi şi înşelători, lucrează pururea sub stăpînirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). Ei ca învăţători mincinoşi şi vicleni, în toată vremea lucrează sub înrîurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 ş. a.). Şi tot ca ei predicatorii rătăciţi fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) şi sînt înşelaţi de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). Aceşti propovăduitori ai minciunii sînt demonizaţi şi orbiţi de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1).

Al treilea fel de oameni demonizaţi sînt toţi cei stăpîniţi de patimi grele, ca: necredinţa, uciderea, ura, beţia, iubirea de arginţi, fermecătoria, desfrînarea şi altele care îi stăpînesc de multă vreme. Aceştia sînt numiţi de Sfînta Scriptură fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). De aceea Sfîntul Vasile îi arată pe toţi cei beţivi a fi mai rău decît cei îndrăciţi, zicînd: "Cel ce se îndrăceşte este vrednic de jale, iar cel ce se îmbată fiind îndrăcit cu patima beţiei, este de rîs şi mai rău decît cel îndrăcit şi nimeni nu-l compătimeşte" (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvînt împotriva celor beţivi. Buc., 1828).

Tot demonizaţi sînt şi vrăjitorii care amăgesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrăjitorii, fermcătorii şi toţi cei care părăsesc pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor, sînt ei înşişi demonizaţi şi osîndiţi la veşnicele chinuri ale iadului.

Iubiţi credincioşi,

De la primii oameni pînă la sfîrşitul veacurilor, toţi sîntem într-o neîncetată luptă cu diavolii, cu duhurile răutăţii, care încearcă fără odihnă să ne stăpînească, să ne tragă în adîncul iadului.

Pe unii oameni îi chinuiesc cu îngăduinţa lui Dumnezeu numai în trup, cum sînt cei demonizaţi şi epileptici. Pe aceştia Biserica Ortodoxă îi vindecă, atît trupeşte cît şi sufleteşte, prin rugăciuni speciale numite exorcisme. Cele mai renumite sînt molitfele Sfîntului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei în biserică, de preoţi evlavioşi, cu mult post, cu multă smerenie şi credinţă.

Pe lîngă exorcisme, bolnavii de duhuri rele sînt spovediţi, împărtăşiţi şi li se face de mai multe ori şi Sfîntul Maslu. Cu cît se roagă şi postesc mai mult, cu atît se vindecă mai repede.

Al doilea fel de demonizaţi sînt cei stăpîniţi de duhul mîndriei, adică sectanţii care luptă pe faţă împotriva Bisericii, a Ortodoxiei şi dezbină pe mulţi creştini, răstălmăcind Sfînta Scriptură. Aceştia sînt mult mai greu de vindecat din cauză că sînt stăpîniţi de cei mai răi diavoli, ai mîndriei şi neascultării. Dar dacă îşi recunosc păcatele şi le mărturisesc la preoţi şi se roagă mai mult pot fi eliberaţi de duhul mîndriei şi al neascultării.

Însă cei mai numeroşi oameni demonizaţi sînt cei stăpîniţi de patimi cumplite, cum sînt beţivii, desfrînaţii, ucigaşii, vrăjitorii, iubitorii de averi şi cei robiţi de ură şi răzbunare. Toţi aceştia pot fi izbăviţi de robia diavolului şi a patimilor care îi ţin legaţi cu lanţul deprinderii, numai dacă vor veni de bunăvoie la biserică, dacă vor să-şi mărturisească păcatele la duhovnici iscusiţi şi dacă îşi fac canonul de pocăinţă dat. Fără acestea, adică fără spovedanie, căinţă şi părăsirea păcatelor care îi robesc, nimeni din aceşti oameni demonizaţi, bolnavi la suflet şi la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli şi de osînda iadului.

Grija noastră, fraţii mei, este să facem voia lui Dumnezeu şi să împlinim poruncile Lui, cu toată credinţa şi rîvna. La aceasta ne ajută harul Duhului Sfînt, ne ajută sfinţii îngeri şi toţi sfinţii, în frunte cu Maica Domnului, care se roagă neîncetat pentru noi. Să fugim de păcate ca de moarte, căci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu şi în locul lui intră duhul diavolului.

Să nu uităm că prin păcate, oamenii sînt loviţi de tot felul de boli, de necazuri şi suferinţe, ajung robi ai cumpliţilor diavoli şi-şi pierd mîntuirea sufletului. Oare cîţi creştini nu sînt astăzi robiţi de beţie şi desfrîu? Cîte mame nu-şi ucid cu voia proprii lor copii? Cîte familii nu se distrug prin divorţ ca urmare a acestor grele păcate?

Deci, să părăsim păcatele ca să scăpăm de diavoli şi să rămînem cu Hristos. Să ne păzim inima curată de patimi şi mai ales de mîndrie, ca să devenim scaun al Preasfintei Treimi. Să ne păzim trupul curat de beţie şi desfrîu, ca să devină "templul Duhului Sfînt". Să fugim de diavolul mîndriei, care ucide pe cei mai mulţi oameni, ştiind că Dumnezeu, celor mîndri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.

Să ne ferim de cursele Satanei, de patimile tinereţii, de vrăjitorie, de înjurături şi drăcuit, de beţie şi vorbe deşarte, ştiind că prin acestea ne înstrăinăm de Dumnezeu şi ajungem să păţim ca omul demonizat din Evanghelia de astăzi. Să aveţi grijă mai ales de copiii dumneavoastră, ca nu cumva să cadă în păcate grele şi să ajungă robiţi de diavoli. Spovediţi-vă mai des, rugaţi-vă mereu, nu lipsiţi de la biserică, preţuiţi mai mult postul, iubiţi viaţa curată şi toate "poruncile lui Dumnezeu" şi veţi fi vii.

Să ne rugăm Mîntuitorului Hristos să alunge patimile şi duhurile rele din noi, să ne ierte păcatele, să ne vindece bolile şi să ne facă locaşuri ale Preasfintei Treimi. Amin.

ARTE 20 Octombrie

MUZICĂ 20 Octombrie

S-au născut pe 20 Octombrie următorii:

·         1937 - S-a născut Wanda Jackson, cântăreaţă, chitaristă, pianistă şi compozitoare americană.

·         1939 - S-a născut Ray Jones, basist britanic (Dakotas).

·         1939 - S-a născut Jay Siegel, vocalist american (Tokens).

·         1945 - S-a născut Ric Lee, baterist britanic (Ten Years After).

·         1949 - S-a născut Larry Gonsky, clăpar american (Lookig Glass).

·         1950 - S-a născut Roy Gordon Zabludowsky, chitarist sud-african (Proudfoot).

·         1950: Tom Petty, muzician american, câtăreț și textier

·         1951 - S-a născut Alan Greenwood, pianist american (Foreigner).

·         1953 - S-a născut Tom Petty, vocalist, chitarist şi compozitor american (Tom Petty & The Heartbreakers, Travelling Wilburys).

·         1957: Anouar Brahem, muzician și compozitor tunisian

·         1958 - S-a născut Mark King, basist, vocalist şi compozitor britanic (Level 42).

·         1958: Ivo Pogorelich, pianist sârb

·         1960: Lepa Brena, cântăreață din fostul spațiu jugoslav

·         1961 - S-a născut Johnny Dee, vocalist, chitarisr şi compoztor canadian (Honeymoon Suite).

·         1965 - S-a născut Tad Winklarz, pianist şi saxofonist (Chalk Circle).

·         1971: Snoop Dogg, rapper și actor american

·         1971: Dannii Minogue, cântăreață australiană

Cine dorește exemplificări muzicale poate căuta pe youtube la numele dorit!

LAS 30 MELODIAS ROMÁNTICAS MAS BELLAS DE TODOS LOS TIEMPOS Selección de Cecil González

Evergreen Love songs Full Album Vol. 97 , Various Artists

POEZIE 20 Octombrie

Arthur Rimbaud, poet francez

Biografie Arthur Rimbaud

Jean-Nicolas-Arthur RIMBAUD
(Cherleville, 20 oct. 1854 – Marseille, 10 nov. 1891)


Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières - †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului.

A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere "Les étrennes des orphelins". În acelaşi an, la 29 august, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează şi este închis într-o casă de corecţie pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric "Le Bateau ivre" ("Corabia beată"), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine. În aceste creaţii de debut se simte influenţa lui Charles Baudelaire, dar - în acelaşi timp - se recunoaşte propria sa originalitate în asociaţiile metaforice neaşteptate şi în amestecul între conştiinţa de sine şi resemnare, care va fi prezent şi în operele ulterioare. La propunerea lui Paul Verlaine, Rimbaud se stabileşte în 1871 în locuinţa acestuia din Paris, unde întreţin până în anul 1873 o relaţie homofilă. Se ajunge la ruptură definitivă în 1873, când Verlaine, încercând să-l ucidă, îi produce o rănire gravă. Acest episod este redat de Rimbaud în poemul în proză "Une Saison en enfer" ("O vreme petrecută'n iad", 1973), care - prin dinamismul şi radicalitatea stilistică a compoziţiei - marchează un punct de cotitură în istoria literaturii. Tot din această perioadă datează ciclul de poeme în proză "Les Illuminations" ("Iluminările"), creaţii vizionare, pline de explozie poetică a tiparelor convenţionale. În acest ciclu se găseşte celebrul "Sonnet des voyelles" ("Sonetul vocalelor"), în care, fiecăreia din cele cinci vocale, i se atribuie o anumită culoare.

Urmează o viaţă de peregrinări şi vagabondaj prin Anglia, Germania, Italia, Java şi Cipru, lucrînd ca prezentator de circ, mercenar, supraveghetor la o carieră de piatră etc. Din 1880 este negustor de cafea, piei de animale şi arme în Africa de nord şi ia parte la expediţii în Etiopia şi Somalia. În afara unei bogate corespondenţe cu familia, de la vârsta de 20 de ani, Rimbaud nu a mai scris nimic în domeniul literaturii. Bolnav fiind, se întoarce în 1891 la Marsilia, unde moare la 10 noiembrie, in dureri salbatice din cauza unei gangrene,la varsta de 37 de ani. Oraşul său natal, Charleville-Mézières, a organizat în anul 2004 o serie de manifestări comemorative, în cadrul "Anului Rimbaud".


- Prose et vers de college (rédigè1864-1870, publ. en 1932)
- Poésies (r. 1869-1871, publ. En 1891, 1895, 1898)
- Derniers vers (1872)
- Album zutique (1936)
- Un coeur sous une soutane (1870-1871) - Une Saison en enfer (1873)
- Les Illuminations (1872-1873)

CAP DE FAUNPrin frunze, verde scrin în aur prins,
Într-un frunziş incert, minunăţie
De flori în care-n somn sărutu-I stins,
Vioi, ripînd suava broderie,

Şi-arată ochii-un faun speriat,
Cu dinţii albi muşcînd flori roşii, sare.
Brun-sîngerie, ca vin vechi, curat,
Sub ramuri buza-I hohoteşte tare.

Fugind ca veveriţa,-n urma lui,
Prin frunze rîsul său mai trece.
De-un căldăruş se teme-al Codrului
Sărut de aur ce se reculege.

SENZAŢIE

În seri de vara-albastre, voi merge pe carari, 
Sa ma întepe grâne, sa calc pe ierbi marunte;
Prin proaspata racoare voi trece-n dulci visari, 
Lasa-voi adierea sa scalde a mea frunte.

Fara a spune-o vorba si fara nici un gând, 
Doar dragostea urca-va în suflet infinita;
Ca un nomad voi merge departe, strabatând
Preafericit, Natura, ca lânga o iubita.

Traducere de Petru Dinca

MEMORIE

A astui ochi de apa supusa jucarie
Fiind, nu pot culege− mi-s bratele prea mici!−
Nici floarea cea galbuie ce-mi sta în drum, si nici
Pe cea albastra, sora cu apa cenusie.

O, pulbere de salcii, stârnita de vreun stol!
O, roze de rogozuri cu trupul devorat!
Mie-e nemiscata luntrea, iar lantul i-e legat
În fundul-acestei ape −de ce fel de namol?

Alexandru Donici

Biografie Alexandru Donici (1806-1866)

Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului DimitrieDonici, s-a născut în anul 1806 la Bezin (azi Donici) raionul Orhei. La vîrsta de 12 anieste trimis la Petersburg, într-un institut de educaţie particular. După ce capătă aicicunoştinţele elementare, este înscris la liceul militar din acelaşi oraş. A devenit ofiţer şi aservit în această calitate cîtva timp în armata rusă. Din 1835, scriitorul se stabileşte la Iaşi,unde intră în magistratură. In capitala Moldovei, Alexandru Donici duce o viaţă activă,împărţindu-se între îndatoririle de magistrat şi preocupările literare, în anul 1837, dătiparului traducerea poemului Ţiganii de Puşkin, iar în 1840 şi 1842 stringe în două plachete fabulele pe care le publicase în diferite reviste ale vremii, în anul 1844 publică,împreună cu prietenul său C. Negruzzi, volumul de Satire şi alte poetice compuneri,traduse din poetul rus de origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici seconsacră tot mai mult carierei sale juridice şi, deşi pînâ la moarte (în 1866, la Iaşi) nu maiscoate nici un volum, continuă să viseze te poezie, publicind în revistele vremii un număr de noi fabule, dovadă a ataşamentului său pentru această specie literară, care de altfel l-aconsacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornindde la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele poetului îşi găsesc punctul de plecare în opera marelui fabulist rus Krîlov şi apoi în ale altora. Cînd Al.Donici traduce, el dăruieşte textului o prospeţime caracteristică, ajungînd să realizeze înmulte privinţe o operă nouă. Meritul scriitorului constă mai ales în grija deosebită de aadapta conţinutul fabulei la realităţile româneşti ale timpului. Fabulele lui AlexandruDonici reflectă, într-adevăr, unele aspecte ale societăţii moldoveneşti, care nu diferăaproape deloc de aceea din Ţara Românească, din timpul orînduirii feudale şi alînceputurilor capitalismului la noi. Fabulistul stigmatizează viciile marilor boieri,aviditatea, cruzimea şi laşitatea lor. Fabulele lui demască, uneori cu plasticitate, cu oanumită forţă şi virulenţa, justiţia nedreaptă de clasă, bunul plac al cirmuitorilor şi lăcomiade bani a funcţionarilor de toate gradele, de la cei mai mici pînâ la cei mai mari. Nu e oîntîmplare că Eminescu a putut descoperi în Donici un adevărat cuib de înţelepciune, într-adevăr, valoarea şi importanţa lui Alexandru Donici rezidă tocmai în adînca legătură cu poporul. Folosind bogatul tezaur pe care i l-a oferit fabula lui L.A. Krîlov, AlexandruDonici a reuşit să adapteze destul de strîns modelele la realităţile sociale româneşti alevremii, impunîndu-se ca un autor merituos in ansamblul literaturii paşoptiste.

Antereul lui Arvinte

Arvinte coatele au ros la antereu,
Dar n-au stat mult sa socoteasca;
Ci singur el, mereu
Se puse sa-l cârpeasca.
Iar pentru petici de cârpit
Din mâneci au taiat ca o a patra parte
Si antereul l-au gatit
Cu mânecile prea scurtate,
Încât oricare le vedea,
De dâns râdea.
Vazând aceasta el, au zis în gândul sau:
“Lasati, ca doar nu sunt asa de natarau,
Vreun lucru mare nu-i
Sa-mi tai eu poalele de pe la antereu
Si mânecile sa le pui
Mai lungi decât era”.
Au zis si au facut.
Dar lumea se mira
Ca antereul lui era acum prea scurt,
Si nu asemana nici cu un bun mintean.
Se-ntâmpla si boieri de neam
Care-ncurcând averea lor,
Tot cu aceeasi minte,
Sa o îndrepte vor
Si fac ca si Arvinte. 

Racul, Broasca Si Stiuca

Racul, broasca şi o ştiucă
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat.
Şi la el toţi se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit,
Căci se trăgea neunit.
Racul înapoi se da,
Broasca tot în sus sălta,
Ştiuca foarte se izbea
Şi nimic nu isprăvea.
Nu ştiu cine-i vinovat;
Însă, pe cât am aflat,
Sacul în iaz nu s-a tras,
Ci tot pe loc a rămas.

Aşa-i şi la omenire,
Când în obşte nu-i unire:
Nici o treabă nu se face
Cu izbânda şi cu pace. 

Barbatul Cu Trei Femei

Un om poznaş au fost schimbat
Vro trei femei cu cununii,
Fiind tustrele încă vii.
Dar acolo era un aspru împărat,
La care, cum au mers asemene ştiinţă,
Au şi găsit de cuviinţă
Ca pentru aşa faptă,
Pe om să-l dea sub judecată;
Iar spre mai aspră înfrânare,
Judecătorilor au pus el înainte
Să fie cu luare-aminte
Şi să închipuiască pedeapsa cea mai mare
Unei asemene de pildă rea urmare;
Că la de împotrivă, el hotărât era
Pe toţi a-i spânzura.
(Asemene un împărat
Nici pe la noi n-ar fi stricat.)
Judecătorii văd că nu-i de şuguit;
Să hotărască drept ei mult s-au sârguit,
Şi numai Dumnezeu de sus i-au luminat,
Căci socotinţa lor aceasta au urmat:
Ca omului să dea femeile tustrele,
Îndatorându-se de a trăi cu ele.
Norodul însă s-au mirat
Pentru asemene prea slabă hotărâre,
Şi sigur toţi au aşteptat,
Pe vrun judecător să vadă spânzurat.
Dar n-au trecut nici patru zile
Şi s-au împrăştiet prin ţară auzire:
Că cel cu trei femei bărbat,
De răul lor s-au spânzurat,
Şi de atunci în acea ţară,
Cu trei mai nime nu se-nsoară. 

TEATRU/FILM 20 Octombrie

Ion Dichiseanu, actor român de teatru și film

Biografie Ion Dichiseanu

Indragitul actor de teatru si film, s-a nascut la Adjud pe 20 octombrie 1933 si in 1959 este absolvent al IATC. Dupa o indelungată activitate teatrală la Teatrul Nottara si cinematografica, cu zeci de filme la activ si detinatorul premiului ACIN 1979 pentru interpretarea din filmul "Clipa",el ramane in memoria cinefililor cu multe roluri interpretate dintre care reamintim:Petrescu (Tunelul),Furius (Kampf um Rom I),Cpt. Margarit (Trandafirul galben) dar mai ales cu rolul Pierre Vaillant din serialul de un succes incontestabil "Toate panzele sus", regizat de Mircea Muresan in 1976.

Actorul Ion Dichiseanu si-a construit o reputatie de Don Juan. Si asta, in mare parte, datorita relatiilor cu frumuseti celebre, printre care actrite in mare voga a acelor ani, o suedeza celebra dar mai ales cu diva spaniola Sarita Montiel. 

El chiar a reuşit să o cucerească pe renumita actriţă a anilor '50-'60, frumoasa spanioloaică Sarita Montiel, care venită la Bucureşti, în anul 1967, s-a îndrăgostit de Ion Dichiseanu, iar idila lor a fost de notorietate, mai ales că Sarita nu-şi ascundea sentimentele pentru actorul român. În destinul său amoros a mai contat apoi o suedeză, dar împlinirea sa reală s-a produs în anul 1987, odată cu naşterea fiicei sale, Ioana Georgiana (astăzi studentă la Regie si casatorita cu Luis Ilias, un grec mai in varsta cu zece ani decat ea.), şi a iubirii pentru tânăra care i-a dăruit unicul său copil, solista de muzică uşoară Simona Florescu, care l-a cucerit pe "celibatarul convins" Ion Dichiseanu.  

Dichiseanu isi aduce oricand aminte, cu mare placere, despre aventura cu celebra actrita, poveste care s-a incheiat in toamna anului 1967 cand Simona, sotia lui cu 34 de ani mai tanara decat el, abia se nastea.

( Acesta chiar scrie in 1995 despre amanuntele picante din viata sa in cartea "Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză" şi este povestea iubirilor unui actor român de succes care, dincolo de graniţe, prejudecăţi şi constrângeri ale perioadei ceauşiste, a reuşit să cucerească reprezentantele sexului frumos datorită farmecului incontestabil.) 

Casnicia lui Ion Dichiseanu cu Simona Florescu s-a deteriorat, se pare din cauza surorii vitrege a actorului, dupa cum sustine sotia actorului. Jeni Popescu, acum in varsta de 83 de ani, care a fost constant alaturi de cei doi soti, a locuit in aceeasi casa si a avut mereu un cuvant de spus in planurile de viitor ale acestora. 

La 77 de ani, Dichiseanu este gata sa inceapa o viata noua si nu ar fi exclus sa-l vedem la brat cu o femeie frumoasa cat de curand. Cu un an in urma, actorul a pus punct mariajului de 22 de ani cu Simona si pare ca este gata sa o ia de la capat. In 2008 alaturi de Mihaela Serban, actorul a fost gazda evenimentului „Gala femeilor de succes 2008”. A fost prima aparitie a lui Dichi de dupa divort si una reusita, am putea spune. Foarte elegant si cu o energie debordanta, actorul nu a contenit cu complimentele la adresa doamnelor care au urcat pe scena pentru a-si ridica premiul. 

Filme cu Ion Dichiseanu

Ascunde

·         Mamaia (2013) - Liviu Trailer

·         Ultimul corupt din România (2012) - Marinache Trailer

·         State de România / State de Romania (2009)

·         Supraviețuitorul (2008) - Colonelul Trailer

·         Vocea inimii (2006)

·         15 (2005) - Generalul Nuta Trailer

·         Triunghiul Morții (1999)

·         Neînvinsă-i dragostea (1994) - Dr. Emilian Burlacu

·         Maria și Mirabela în Tranzistoria (1989) - învăţătorul

·         Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Pierre Vaillant

·         Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Pierre Vaillant

·         Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) - prieten cu Pistruiatul

·         Pistruiatul 2 - Ascunzișuri (1986) - prieten cu Pistruiatul

·         Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) - prieten cu Pistruiatul

·         Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Pierre Vaillant

·         Racolarea (1985)

·         Souchastiye v ubijstve (1985)

·         Caruta cu mere (1983)

·         Dragostea și revoluția (1983)

·         Misterele Bucureștilor (1983)

·         Trandafirul galben (1981) - Cpt. Margarit

·         Al treilea salt mortal (1980)

·         Burebista (1980) - Calopor

·         Detasamentul Concordia (1980)

·         Clipa (1979)

·         Drumuri în cumpănă (1979) - Directorul de uzina, Borcea

·         Ultima frontiera a mortii (1979)

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - ofiterul infiltrat Marius Nationale

·         Pentru patrie (1978) - Osman Pasa

·         Revanșa (1978)

·         Severino (1978)

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Osman Pasa

·         Toate pânzele sus! (1977) - Pierre Vaillant

·         Toate pînzele sus (1977) - Pierre Vaillant

·         Muschetarul roman (1975) - Erasmus

·         100 / 100 de lei (1973) - Andrei Pantea

·         Dimitrie Cantemir (1973) - Erasmus

·         Pistruiatul (1973) - prieten cu Pistruiatul

·         Sfânta Tereza și diavolii (1972)

·         Printre colinele verzi (1971)

·         Animale bolnave (1970)

·         Cântecele mării (1970) - Ganea

·         Aventure en Ontario / Aventuri in Ontario (1969) - Mathoree (1 episode, 1969)

·         Castelul condamnaților (1969)

·         Kampf um Rom II - Der Verrat (1969) - Furius

·         Războiul domnițelor (1969) - Print polonez

·         Bolondos vakáció / Frumoasele vacanțe (1968)

·         De trei ori Bucuresti (1968) - Solistul

·         Kampf um Rom I / Lupta pentru Roma I (1968) - Furius

·         Moartea lui Joe Indianul (1968)

·         The Adventures of Tom Sawyer / Aventurile lui Tom Sawyer (1968)

·         Amprenta (1967) - Radu

·         Tunelul (1966) - Petrescu

·         Dincolo de barieră (1965)

·         Titanic Vals / Titanic vals (1965) - Gigi Stamatescu, ofiter, iubitul Mizei

·         Mofturi 1900 (1964)

·         Tudor (1963) - Haiducul Oarca

·         Darclee (1961)

·         Porto-Franco (1961)

·         Post restant (1961)

Post restant (1961):

Costel Constantin, actor la Teatrul Naţional Bucureşti (film: “Tănase Scatiu”, “Pepe şi Fifi”; teatru: „Apus de soare”).

Biografie Costel Constantin

Nascut la Galati, pe 20 octombrie 1942, absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, clasa profesor Beate Fredanov, pe care l-a absolvit in 1964 cu lucrarea de licenta / rolul : Laertes, din “Hamlet”, a debutat ca actor la Teatrul National din Iasi, unde a activat in perioada (1965-1969), cu rolul Calugarul tanar, “Beckett” de Jean Anouilh, in regia Soranei Coroama-Stanca si interpretand roluri importante in piese de Sofocle, Anouilh, T. Williams, Brecht, Sorescu, C. Teodorescu in regia semnata de Sorana Coroama, Crin Teodorescu, Aurel Manea, Waimer si Benevitz, pentru ca din 1969, sa devina actor al Teatrului National din Bucuresti, unde a aparut in numeroase roluri principale din piese de Shakespeare, Ostrovski, Gogol, Vallejo, Wasserman, Caragiale, P. Anghel, D. Sarbu, V. Stoenescu, C. Munteanu, D. R. Popescu, D. Sararu etc.

Aici, dupa cum declara actorul A AVUT NOROC !

" Am avut norocul, şi nu mă feresc să recunosc că despre un noroc - sau şi despre un noroc - este vorba, de a mă întâlni aici cu roluri, dar şi cu oameni de teatru de o calitate deosebită. Am avut şansa, de pildă, chiar de la început, să joc într-o piesă de Albee, "Cui i-e frică de Virginia Woolf", alături de Radu Beligan şi Marcela Rusu, ori să lucrez într-un spectacol care a stârnit mult interes - "Regele Lear". Au fost întâlniri artistice cu atât mai importante, cu cât se situează în primii doi-trei ani după venirea la Bucureşti, deci, într-o perioadă în care formarea mea ca actor era în plină desfă­şurare, şi aceste evenimente (pentru că eveninimente au fost) îmi puteau marca evoluţia. Şi cred că mi-au şi marcat-o. Au fost primii paşi pe o scenă covârşitor de importantă şi primii paşi contează totdeauna."

Costel Constantin face parte din ultima generatie de maestri ai scenei nationale. Impins de tanar catre roluri memorabile nu e intamplator faptul ca, la apogeul talentului, toate datele aveau sa-l indice potrivit pentru rolul lui Stefan din “Apus de soare”. Astfel rolul voievodului a reprezentat pentru Costel Constantin triumful unei mari cariere.

 Societar de onoare al Teatrului National Bucuresti, a carui scena o slujeste din 1969, este detinatorul pentru performantele sale artistice cu Premiul I pentru interpretare masculina (1970), Premiul revistei “Teatru” pentru “cel mai bun spectacol” si din nou “pentru cea mai buna interpretare masculina “ FESTIVALUL ARTELOR 28. (1983), Premiul “pentru cel mai bun spectacol cu o piesa romaneasca” in cadrul Festivalului “I. L. Caragiale” (1990). In 2002 i s-a conferit Ordinul National “Serviciu Credincios” in grad de Cavaler.

Dupa evenimentele din 1989, a devenit omul care a deschis, primul club de cabaret din Europa de Est, celebrul “Sexy Club”.

 Costel Constantin, si-a reprofilat business-ul, inaugurand, anul trecut, localul “Hanul Veseliei”. O atmosfera boema, care duce cu gandul la farmecul perioadei interbelice si al Bucurestiului numit atunci Micul Paris, mancare traditionala romaneasca, muzica lautareasca si romante cantate live. Toate astea, imbinate cu prezenta catorva dansatoare sexy de muzica orientala, asa incat restaurantul sa pastreze totusi ceva din parfumul vechiului “Sexy Club”..

" In afara de muzica live, Costel Constantin s-a ocupat si de partea de bucatarie, alegand in meniu mancaruri traditionale romanesti, dar si feluri sofisticate, pentru a satisface si gusturile vreunor vip-uri mai pretentioase: “In meniu se regasesc mai ales mancaruri traditionale, ca pe vremea bunicii. Ciorbe cu afumatura, carne in untura, cu cartofi taranesti. Dar avem si mancare sofisticata, fructe de mare, salate speciale, pentru toate gusturile. Bucatarii sunt foarte priceputi, castigatori de concursuri internationale”, spune patronul Constantin. Inedita este combinatia de boem cu modern gandita de patron. Printre clientii dornici sa manance traditional si sa se lase distrati de cateva dansatoare din buric profesioniste se afla oameni de afaceri, politicieni, sportivi si vedete din show-biz. “Vin si celebritati, din toate domeniile, dar targetul este omul de rand" dar dupa 15 ani afacerea s-a incheiat...

Este casatorit de peste 30 de ani cu Mihaela despre care declara cu multa dragoste : " Daca nu ai o mana forte care sa te sustina, nu reusesti. In cazul meu, norocul a insemnat intalnirea cu sotia mea, Mihaela. Suntem de 30 de ani impreuna. Fiecare venim dupa o alta experinta, si fiecare a adus ceva in relatia asta. Ne completam. O relatie ca sa functioneze, trebuie consolidata. Trebuie sa dublezi permanent cu inteligenta si sensibilitate. Asta presupune o mare cheltuiala de energie, de rabdare, ca sa nu mai vorbim de multa, multa dragoste. Cu timpul, intr-un cuplu ajungi sa simti, sa reactionezi in acelasi fel la o bucurie, la o durere, la o incercare mai serioasa. Uneori te lasi dus de probleme si daca nu ai pe cineva care sa te domoleasca, nu rezisti." 
In prezent continua sa joace pe scena Teatrului National " Ion Luca Caragiale " din Bucuresti si si-a incalcat unele " principii, jucand si in " primul serial romanesc de epoca ???" sau telenovela " Aniela" in rolul
Decebal Ciucurescu, colonel al Garzii Regale, care s-a remarcat in Razboiul de Independenta, si despre care declara: “Eu m-am simtit onorat de faptul ca producatorii acestui serial m-au chemat in Buftea si cand mi-au spus despre ce rol este vorba m-am simtit nu numai onorat de invitatia lor, ci si incantat de rol. Acest personaj a existat ca atare, este vorba despre comandantul Regimentului IV Rosiori, intr-una dintre cele mai infloritoare perioade din istoria României, o epoca superba. Atunci armata era foarte stimata, tinerii isi doreau sa ajunga acolo deoarece era considerata activitatea de top a României, era o chestie de prestigiu sa ajungi in armata. Rolul este foarte interesant si incitant pentru mine ca actor, il descopar incet incet. De asemenea, imi place atmosfera de pe platouri, m-am trezit in mijlocul unui colectiv de actori pe care ii cunosc in mare parte si in combinatie cu aceasta echipa minunata, s-a creat o atmosfera de familie, ma simt ca acasa”.

Adevarul este ca TALENTUL isi spune CUVANTUL in orice productie cinematografica sau montare pe scena teatrului romanesc.

Filme cu Costel Constantin

Ascunde

·         Sunt o babă comunistă (2013) - director fabrică Trailer

·         Iubire și onoare (2011) - Hussein Bin Naser El-Jisr

·         Aniela (2009) - colonelul Decebal Ciucurescu

·         Cu un pas înainte (2007) - Opera Director (1 episode, 2008)

·         Trezeste-te (2006)

·         Dulcea saună a morții (2003) - Corcolan

·         Tandretea lacustelor (2002)

·         Ministerul comediei (1999)

·         Omul zilei (1997) - Nadin

·         Eu sunt Adam! / Eu sunt Adam (1996)

·         Pepe & Fifi / Pepe și Fifi (1994)

·         Somnul insulei (1994)

·         Trancers 4: Jack of Swords / Trancers 4 (1994)

·         Mandroid (1993) - Chief of Police

·         Balanța (1992)

·         A unsprezecea poruncă (1991)

·         Campioana (1990)

·         Liliacul înfloreşte a doua oară (1988) - Xenofonte

·         A doua varianta (1987)

·         Căsătorie cu repetiție (1985)

·         Promisiuni (1985)

·         Eroii nu au varsta (Serial TV) / Eroii n-au varsta (1984)

·         Amurgul fantanilor (1983)

·         Misterele Bucureștilor (1983)

·         O lebădă iarna (1983)

·         Așteptând un tren (1982)

·         Buletin de București (1982) - militian de circulatie

·         Cine iubește și lasă (1982)

·         Liniștea din adâncuri (1982)

·         Șantaj (1982) - Ing. Mihai Pascu

·         Sfârșitul nopții (1982)

·         Ana și "hoțul" (1981)

·         Convoiul (1981)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

·         Întoarcere la dragostea dintâi (1981)

·         Semnul Șarpelui (1981)

·         Blestemul pământului Blestemul iubirii / Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) - grofsor Trailer

·         Ediție specială (1980)

·         La rascrucea marilor furtuni (1980) - Golescu Negrul

·         Reteaua "S" (1980) - plutonierul Aurel Serafim

·         Drumuri în cumpănă (1979) - agronomul Axente Borcea

·         Jachetele galbene (1979) - Dan Dumitriu

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - Ludovic

·         Pentru patrie (1978)

·         Revanșa (1978)

·         Arborele genealogic / (1977) - sotul Marianei

·         Domnisoara Nastasia (1976) - Vulpasin

·         Speranta nu moare in zori / (1976)

·         Tănase Scatiu (1976) - Marin

·         Porțile albastre ale orașului (1975) - Serg. Ana

·         Balcescu / (1974)

·         Când trăiești mai adevărat (1974)

·         Viata ce ti-am dat / (1971)

Regele lumanarilor - Oswald de Andrade

GÂNDURI PESTE TIMP 20 Octombrie

Petre Ţuţea - Citate:

SFATURI UTILE 20 Octombrie

CUM NE LUNGIM VIAŢA?

Iată câteva concluzii la care au ajuns cercetătorii în domeniul vieţii:

01.

Mananca mai multa coaja de paine! 
Ea contine de pana la opt ori mai multa lizina, antioxidant care lupta impotriva cancerului, decat miezul.  

02.

Fa sport cu greutati! 
Universitatea Michigan a demonstrat ca barbatii care fac antrenament de forta regulat si-au scazut cu opt puncte presiunea diastolica. Indeajuns pentru a reduce cu 40% riscul de atac cerebral si cu 15% pe cel de infarct! 

03.

Liber la ulei de masline si otet! 
Pune in salata sau in mancare oricat vrei! Cu ajutorul lor vei reduce riscul de cancer, imbatranirea prematura, obezitatea si diabetul.  

04.

Ia un supliment de magneziu zilnic.
Vei fi cu 40% mai putin predispus la deces produs de orice fel de afectiune fizica.  

05.

Bea opt pahare de apa pe zi, spun cei de la Universitatea Loma Linda. 
Specialistii au descoperit ca "bautorii de apa" sunt cu 55% mai putin predispusi imbolnavirilor de orice natura.  

06.

Mananca zilnic un grepfruit rosu si, pe cat de des posibil, fructe de padure. 
Aminoacizii si antioxidantii din ele te vor ajuta sa previi cancerul si bolile mentale.  

07.

Razi mai mult! 
Alege o comedie, in locul unui film de actiune sau horror, deoarece o ora de ras iti relaxeaza corpul si mintea indeajuns incat sa se regenereze dupa atacurile de stres. 

08. 

Casatoreste-te! 
Contrar multora care vad viata de familie un iad, specialistii au demonstrat ca persoanele casatorite au o rata de deces mult mai apropiata de parametrii normali, decat cei care au ales burlacia! Prin urmare, datorita confortului psihic si protectiei partenerului de viata, casatoritii traiesc mai mult.  

09. Nu mai duce boala pe picioare! 
Cei care isi pun sanatatea pe locul doi si nu se menajeaza in perioada cronica a unei raceli sau altei boli sunt de doua ori mai predispusi la atacuri de cord fatale si la complicatii serioase ale afectiunilor. Daca esti racit, ramai in pat!  

10. Savureaza doua cesti de cafea pe zi, daca vrei sa previi cu pana la 55% aparitia infarctului sau a bolilor cardiovasculare.  

11. Stinge focul din stomac! 
Daca suferi des de usturimi in piept, mergi la medic si trateaza-te. Aceste arsuri slabesc puterea inimii, spun specialistii de la International Journal of Cardiology.

12. Parfumeaza-ti dormitorul cu iasomie sau trandafir, pentru a avea un somn linistit. 
Cei care nu se odihnesc corespunzator sunt mult mai predispusi bolilor de inima, mentale si diabet.  

13. Nu sari de trei pahare de alcool pe zi. 
Expertii de la Harvard spun ca aceasta este reteta ideala pentru o sanatate curata.  

14. Mananca cinci portii de legume si fructe pe zi.
Sanatatea ta va fi intacta chiar si la varsta de 100 de ani!  

15. Oamenii stresati traiesc cu 20 de ani mai putin decat un om cu o stare psihica normala. 
Daca adaugam si fumatul la aceasta formula ne putem explica de ce foarte multi oameni sufera decese premature.  

16. Nu te mai stresa la munca! 
70% dintre sinucigasi au ales sa-si ia viata din cauza stresului de la serviciu.
Alege sa fii calm si sa nu iei problemele de lucru acasa. Astfel te vei feri de multe boli mentale.  

17. Fa miscare in aer liber si ia-ti un catel care sa te motiveze!

Vei reduce orice forma de depresie pana la 100%, iar corpul tau se va simti cu 50% mai bine! 

18. Mananca ciocolata neagra, chiar daca esti la regim. 
Nu va avea efect negativ asupra dietei tale, iar partea buna este ca patru grame de cacao sporesc eficacitatea inimii cu 33%! 

19. Bea ceai de menta !
Contine antioxidanti puternici care reduc cu 60% inflamatiile organelor si previn aparitia diabetului.  

20. O ora de somn la pranz face minuni pentru trup si suflet. 
Efectul lui este imediat, iar remediu pentru boli sau afectiuni mai bun decat somnul nu exista!  

21. Renunta la fumat! 
Un pachet de tigari fumat zilnic, timp de 10 ani, iti reduce viata la jumatate! Eu am fumat 31 ani în medie 1,5 pachete pe zi, dar am renunțat din 1989. Înseamnă că ar trebui ca viața mea să fie scurtată la un sfert. Dacă am acum 70 ani și reprezintă un sfert din viață, conform celor afirmate mai sus ar trebui să trăiesc cel puțin 280 ani, adică să mă apropii de Matusalem sau Moise!

Ce părere aveţi?

Slăbește în timpul somnului - 5 băuturi care îți topesc grăsimea în timp ce dormi | Eu stiu TV