MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 23 NOIEMBRIE
PARTEA A DOUA ȘI ULTIMA

Bună ziua, prietene şi bun venit în pagina mea unde eşti aşteptat zilnic!

RELIGIE  ORTODOXĂ

+ Sf Cuv Antonie de la Iezerul-Vâlcea; Sf. Ierarh Amfilohie, episcopul Iconiei și, Grigorie, episcopul Acragandelor, dezlegare la pește

Sfantul Cuvios Antonie de la Iezeru Valcea

Acest fericit părinte Antonie era de neam român şi a trăit pe vremea binecredinciosului voievod Matei Basarab şi a voievodului martir Sfântul Constantin Brîncoveanu. A crescut în dreapta credinţă mergând de mic la Sfânta Biserică, unde îşi găsea desfătarea sufletească. Înaintând cu vârsta a ajuns preot, spre slava lui Dumnezeu şi bucuria duhovnicească a părinţilor săi.

Lăsând desfătarea lumii acesteia, a îmbrăţişat viaţa monahicească în prea frumoasă pustie de la Schitul Iezeru, în ţinutul Vâlcii. Aici Cuviosul Antonie s-a arătat dintru început foarte sârguincios la toată osteneala şi asprimea vieţii mănăstireşti. Atât de mare era nevoinţa sa, încât celorlalţi vieţuitori din chinovie li se părea că fericitul Antonie ar fi în trup duhovnicesc.

Dorind să sporească nevoinţele sale, cu blagoslovenia egumenului mănăstirii a mers la episcopul locului, Ilarion, să-i ceară binecuvântarea să plece în Muntele Athos. Episcopul cunoscându-l că este monah îmbunătăţit şi poate fi multora de folos aici, a stăruit ca el să rămână în ţară. Deci, întorcându-se Cuviosul la Schitul Iezeru şi văzând că Biserica se ruinează, s-a umplut de râvnă şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, al episcopului Ilarion şi cu agoniseala lui a reînnoit sfântul locaş.

După multe nevoinţe, Cuviosul Antonie s-a aprins de dorul pustniciei, pentru care fapt, cu binecuvântarea egumenului său a ieşit din schit şi cercetând mai îndeaproape pustia, a găsit o peşteră mică într-o stâncă.

Acolo, singur a săpat o bisericuţă în care s-a rugat neîncetat ziua şi noaptea. Urâtorul de oameni, diavolul însă, i-a adus multe ispite şi supărări, dar pe toate le-a biruit cu darul lui Dumnezeu, cu rugăciunea şi neîncetata lucrare. Cine poate să spună privegherile Cuviosului de toată noaptea, postirile şi plecăciunile genunchilor săi?

Cuviosul Antonie era mic de stat şi gârbov de bătrâneţe, barbă deasă, scurtă şi destul de albă, vesel la căutătură, obrazul frumos, puţin iute din fire şi lesne iertător. Îmbrăcămintea sa era simplă şi numai cele de trebuinţă purta.

Pentru înfrânarea trupului purta un brâu din lanţuri de fier împrejurul său, iar hrana sao lua abia la al nouălea ceas şi atunci numai pâine uscată şi apă, dar acelea cu măsură. Vin şi băutură ameţitoare nu a gustat niciodată. Pe pat nu dormea, ci numai pentru osteneală stătea rezemat de nişte pietre. Lacrimile nu-i lipseau din ochi niciodată la rugăciune.

Cu harul lui Dumnezeu, Cuviosul cunoscând că trecerea din lumea aceasta îi este aproape, a chemat pe ucenicul său Nicolae, cu patruzeci de zile mai înainte şi i-a spus în taină: „Sîrşitul mi s-a apropiat. După ieşirea sufletului, să te nevoieşti să pui trupul meu în gropniţa pe care eu am săpat-o aici în piatră”.

Sf. Ierarh Amfilohie, episcopul Iconiei și, Grigorie, episcopul Acragandelor

•    
    Sfântul Amfilohie, din copilărie iubind pe Dumnezeu, s-a făcut călugăr şi îşi petrecea viaţa pustniceşte. El, fugind de gâlcevile şi tulburările lumeşti, petrecea în singurătate într-un loc pustiu, slujind lui Dumnezeu cu osârdie şi nevoindu-se într-o peşteră patruzeci de ani. Murind păstorul Bisericii Iconiei, îngerul Domnului s-a arătat noaptea lui Amfilohie şi i-a zis: „Amfilohie, să mergi în cetate şi să paşti oile cele dumnezeieşti!” Dar el n-a vrut.

A doua noapte i s-a arătat iarăşi îngerul Domnului şi i-a zis: „Amfilohie, mergi în cetate şi paşte oile pe care ţi le încredinţează Dumnezeu!” Iar el nici atunci n-a ascultat pe înger, căci i se părea a fi înşelăciune ceea ce i se arăta şi zicea în sine: „Ştie şi satana a se închipui câteodată în îngerul luminii!”

Iar a treia noapte, venind îngerul către dânsul, l-a strigat: „Amfilohie, scoală din patul tău!” Iar el, degrabă sculându-se, s-a înfricoşat şi a zis: „Dacă eşti îngerul lui Dumnezeu să stăm amândoi la rugăciune!” Şi plecându-şi Amfilohie capul, a început a cânta: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot! Plin e cerul şi pământul de slava Lui! Şi cântă şi îngerul Domnului cu dânsul.

Apoi l-a luat îngerul de mâna dreaptă şi l-a dus într-o biserică care era acolo aproape şi ale cărei uşi s-au deschis singure. Intrând Amfilohie înăuntru, a văzut lumină mare şi mulţime de bărbaţi îmbrăcaţi în veşminte albe, care luându-l pe dânsul l-au dus către altar şi i-au dat în mânăSfânta Evanghelie, zicând: „Domnul este cu tine!”

Iar unul dintre dânşii, care era mai cinstit şi mai luminat a zis cu mare glas: „Să ne rugăm toţi!” Apoi a început a zice: „Darul Sfântului Duh pune pe fratele nostru Amfilohie episcop al cetăţii Iconiei; să ne rugăm cu toţii pentru dânsul ca să vie asupra lui Darul lui Dumnezeu!”

După rugăciune, dându-i lui pace, s-au făcut nevăzuţi. Iar Amfilohie stătea minunându-se de acea preaslăvită vedenie şi de hirotonisirea sa ca episcop. Apoi s-a rugat lui Dumnezeu încredinţându-se voii Lui celei sfinte şi, începând a se lumina de ziuă, a ieşit din biserică, mergând către peştera sa. Atunci l-au întâmpinat pe cale şapte episcopi care se adunaseră de prin cetăţile dimprejurul Iconiei, ca să facă alegerea episcopului cetăţii. Acelora le era poruncit de la Dumnezeu să caute pe monahul Amfilohie.

Deci ieşind, căutau pe acest fericit părinte, şi întâmpinându-l pe cale, îl întrebară: „Tu eşti Amfilohie? Spune nouă adevărat, pentru că toată minciuna este de la cel viclean!” Iar el a răspuns cu smerenie: „Eu sunt Amfilohie păcătosul!” Iar ei, luându-l cu cinste, l-au dus la biserică, vrând ca să-l hirotonească.

El a început a zice către dânşii: „De vreme ce astfel a binevoit Dumnezeu ca eu nevrednicul şi păcătosul să fiu arătat vouă spre orânduiala episcopiei, apoi nu se cuvine mai mult a tăinui lucrurile cele minunate ale Lui, ci desăvârşit suntem datori a le propovădui şi a preamări pe Dumnezeu pentru toate”.

Astfel, a început sfântul a le spune cum în acea noapte a fost hirotonisit de îngeri. Iar episcopii, auzind aceasta, s-au mirat foarte şi proslăveau pe Dumnezeu pentru o astfel de hirotonisire minunată şi n-au îndrăznit să mai hirotonească a doua oară pe Sfântul Amfilohie. Ci cu frică plecându-se lui şi cu dragoste sărutându-l, l-au pus pe el în scaun, în vremea împărăţiei lui Valentinian şi Valens.

Deci, Sfântul Amfilohie a păscut turma lui Hristos ani îndelungaţi, căci a trăit până în vremea împăratului Teodosie cel Mare şi a fiilor lui. Şi fiind învăţător drept credincioşilor, se împotrivea eresului lui Arie.

Pentru aceasta multe prigoniri şi necazuri a răbdat de la cei necredincioşi, fiind împreună nevoitor cu fericiţii părinţi împotriva eresului lui Evnomie, iar la al doilea Sinod iarăşi mult s-a nevoit asupra lui Macedonie, luptătorul contra Sfântului Duh şi asupra celor ce ţineau de eresul lui Arie.

Pentru o râvnă ca aceasta după bună credinţă şi pentru viaţa lui plină de fapte bune, pretutindeni era vestit şi iubit de Sfinţii Părinţi. Dar mai ales era iubit de Sfântul Vasile cel Mare şi de Sfântul Grigorie cuvântătorul de Dumnezeu, care totdeauna l-au avut prieten şi-i trimiteau scrisori.

Împărăţind atunci binecredinciosul Teodosie, a venit la dânsul Sfântul Amfilohie, rugându-l să poruncească şi să izgonească pe arieni de prin toate cetăţile. Iar împăratul n-a vrut să facă aceasta ca să nu răzvrătească poporul şi a trecut cu vederea cererea sfântului, iar el a plecat atunci trist. După câteva zile iarăşi a venit la palat la împărat şi ca un preaînţelept a făcut un lucru vrednic de pomenit. S-a plecat împăratului care şedea pe scaun, dându-i cinstea cea cuviincioasă, şi i-a făcut urări pline de cuvinte frumoase.

Iar pe fiul său, Arcadie, care era de curînd la împărăţie şi şedea aproape de tatăl său, l-a trecut cu vederea şi nu i-a dat cinstea ce i se cuvenea. De acest lucru s-a mâniat foarte împăratul. Şi, neputând să rabde necinstea fiului său, a poruncit să-l scoată din palat cu ocară pe fericitul Amfilohie.

Iar sfântul a zis către împăratul: „Vezi, împărate, cum nu rabzi tu ocara fiului tău şi te mânii asupra mea? Aşa şi Dumnezeu, Părintele, nu rabdă ocara Fiului Său, ci se întoarce şi urăşte pe cei ce-L hulesc pe El, şi se mânie asupra celor ce se unesc cu blestematul lor eres!”

Atunci, cunoscând împăratul pentru ce Sfântul Amfilohie n-a dat cinste fiului său, ca prin pilda aceea să arate cum că Fiului lui Dumnezeu I se cuvine cinste deopotrivă cu Tatăl, s-a minunat de lucrul lui plin de înţelepciune şi de cuvintele lui cele cu pricepere. Apoi, sculându-se de pe scaun, s-a plecat lui şi îşi cerea iertare. Şi îndată a trimis scrisoare prin toată împărăţia ca să fie izgoniţi cu sila arienii de prin toate cetăţile.

Astfel a curăţit Sfântul Amfilohie Biserica lui Hristos de eretici. Şi multe cuvinte alcătuind pentru dreapta credinţă şi scriind cărţi, a ajuns la adânci bătrâneţi şi s-a odihnit în Domnul cu pace.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţii Părintelui nostru Grigorie, episcopul Bisericii acragantenilor.

Sfântul Ierarh Grigorie, Episcopul Acragandiei. Pomenirea sa de catre Biserica Ortodoxa se face la data de 23 noiembrie – foto: doxologia.ro

Acesta a fost pe vremea împăratului Iustinian al doilea, care şi Rinotmit se chema, în anii 685. Se trăgea din cetatea Acraganta care se afla în ostrovul Siciliei, fiind fiu din părinţi care se numeau Hariton şi Teodota, oameni evlavioşi şi împodobiţi cu toate faptele bune şi care trăiau cu îndestulare. Deci, când era sfântul de opt ani, a fost dat de părinţii săi să înveţe Sfintele Scripturi. Şi atât de silitor şi nelenevitor s-a arătat la acestea, încât pe toţi i-a făcut a se minuna.

Când a ajuns la optsprezece ani, a fost pecetluit cleric, adică făcut anagnost de către Sfântul Potamion, căci era îndemânatic la citire pentru buna glăsuire ce avea. Iar într-o noapte, în vremea când dormea sfântul acesta înaintea patului arhidiaconului Damian, a auzit glasul dumnezeiescului înger, de trei ori chemându-l pe el, ca şi pe proorocul Samuel şi zicându-i: “Grigorie, s-a auzit rugăciunea ta. Deci grăbeşte şi mergi“. Iar sfântul, fără a întârzia, a ieşit şi a mers la Cartagena, care acum se numeşte Tunis.

Şi aflând acolo pe Marco monahul purtătorul de Duh, care a fost trimis de Dumnezeu către el, a rămas lângă dânsul patru ani, iar de acolo a mers împreună cu acelaşi Marco la Antiohia. Apoi fiind îndemnat prin oarecare dumnezeiască descoperire, a mers la Ierusalim şi acolo a fost făcut diacon de către Macarie, episcopul Ierusalimului. După aceea, de acolo s-a dus la Constantinopol şi s-a arătat lui Gheorghe, cel ce era atunci patriarh.

Şi fiindcă atunci se adunase acolo sinod împotriva monoteliţilor, Serghie, Pir şi Pavel, s-a luptat cu dânşii Sfântul Grigorie şi atât de mult a mustrat nebunia lor, încât vestea despre el a ajuns până la urechile împăratului. De la Constantinopol s-a întors la Roma şi acolo a fost hirotonit episcop al patriei sale, cetatea Acragantiei, unde a strălucit foarte, săvârşind minuni şi împodobind-o cu vrednicia arhieriei.

Pentru aceasta Savin şi Crischentie şi cu prietenii lor, pizmuind pe sfântul, nenumărate ispite au ridicat asupra lui şi, vinovaţii plăsmuind împotriva lui, l-au prihănit pe el la papa al Romei, care, înşelat de cuvintele lor mincinoase, a închis pe sfântul în temniţă doi ani şi jumătate.

Apoi după porunca împăratului, a scos pe sfântul din temniţă, pentru ca să se judece cu cei ce-l bârfiseră. Atunci a făcut sfântul aceste minunate semne cu lemnele şi cărbunii, Dumnezeu mărind pe sluga sa: căci fetele necuraţilor şi necuvioşilor acelora bârfitori ai sfântului s-au acoperit cu negreaţă întunecată, şi s-au înnegrit, încât şi până astăzi feţele celor din neamul bârfitorilor acelora au rămas înnegrite. Iar tânăra care fusese amăgită de aceia (şi a năpăstuit pe sfântul), după ce a fost chinuită de un duh necurat, la urmă a fost vindecată de către sfântul înaintea poporului. Iar sfântul s-a întors iarăşi la patria şi eparhia sa cu mare cuviinţă, făcând semne şi minuni mai mari decât cele dintâi. Deci aşa vieţuind dumnezeiescul părinte şi ajungând la adânci bătrâneţi, s-a mutat către Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ - REŢETE PENTRU DEZLEGARE LA PEŞTE

Iată ce vă ofer pentru astăzi și pentru mâine:

Saramură moldovenească
• 2 kg biban sau caras;
• 250 ml suc de roşii;
• 40 g ulei;
• 30 g usturoi;
• Cimbru;
• Sare
Se curăţă peştele de solzi, se eviscerează, se scot branhiile şi osul amar şi se spală în mai multe ape.
Se lasă să se scurgă, se sărează şi se frige pe grătar sau pe o plită presărată cu un strat de sare.
După ce peştele a fost fript se aşază într-un sos preparat din suc de roşii, mujdei de usturoi, ulei, cimbru şi sare şi se ţine la cald pe marginea plitei circa un sfert de oră, apoi se serveşte cu mămăligă caldă.

Şalău prăjit
• 1 kg şalău;
• 125 g ulei;
• 100 g lămâie;
• 50 g făină;
• Piper;
• Sare
Se curăţă şalăul, se scot pieliţele, se despică de-a lungul coloanei vertebrale şi se scot fileurile, care se taie în bucăţi de mărime potrivită.
Zeama de lămâie se amestecă cu sare şi piper măcinat.
Se lasă fileurile să stea în această marinată circa 10 minute, apoi se trec prin făină şi se prăjesc în ulei fierbinte.

Peşte cu sos picant
• 1 kg peşte;
• 125 g ulei;
• 75 g făină;
• 500 g roşii;
• 25 g usturoi;
• 30 g bulion;
• 100 ml vin;
• 1 legătură verdeaţă;
• Piper;
• Sare
Peştele se curăţă, se spală, se porţionează şi se condimentează cu sare, piper şi cimbru.
Se trec bucăţile de peşte prin făină şi se prăjesc în ulei.
În uleiul rămas se căleşte făina fără a se rumeni.
Se adaugă mujdeiul de usturoi, apoi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi se mai fierbe sosul circa 10 minute.
Se pun apoi în cratiţă bucăţile de peşte, se aşază pe fiecare bucată de peşte câte o jumătate de roşie, se adaugă vinul şi se dă cratiţa la cuptor pentru gratinare.
La servit se presară cu verdeaţă.

Mâncare de crap
• 1,2 kg crap;
• 200 g ulei;
• 75 g făină;
• 100 g morcov;
• 100 g ţelină rădăcină;
• 150 g ceapă;
• 200 g bulion de tomate;
• 2 foi dafin;
• 50 ml oţet;
• 100 g lămâie;
• Piper;
• Sare
Peştele se curăţă, se taie în porţii, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.
În uleiul rămas se pune ceapa tocată şi zarzavatul de supă ras pe răzătoare şi se căleşte.
Se încorporează făina rămasă şi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi oţet.
Se adaugă piper boabe şi 2 foi de dafin şi se lasă să fiarbă circa o oră, apoi se pasează printr-o sită.
Se aşază bucăţile de crap într-un vas de cuptor, se toarnă sosul şi se dă vasul la cuptor pe timp de 10 minute.
La servit se adaugă felii de lămâie la fiecare porţie.

Peşte cu măsline
• 1 kg peşte;
• 50 g făină;
• 125 g ulei;
• 150 g ceapă;
• 100 g bulion de tomate;
• 200 g măsline;
• 100 ml vin;
• 150 g lămâie;
• 1 legătură verdeaţă;
• Piper;
• Sare
Peştele se porţionează, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.
În uleiul rămas se căleşte ceapa tocată, se adaugă restul de făină, se stinge cu bulion diluat cu apă, se fierbe circa 30 minute şi se pasează prin sită.
Se potriveşte gustul sosului cu sare şi piper şi se adaugă măslinele care au fost fierte separat 45 minute.
Se aşază în sos bucăţile de peşte prăjit şi se acoperă cu felii de lămâie.
Se presară cu verdeaţă şi se dă vasul la cuptor pentru gratinare.
Când este aproape gata se adaugă vinul şi se mai lasă la cuptor 10 minute.

Heringi cu ceapă
• 1 kg heringi;
• 1,2 kg ceapă;
• 20 g boabe de muştar;
• 75 ml oţet;
• 50 g ulei;
• Sare
Se curăţă heringii, se taie în bucăţi şi se lasă câteva ore în apă rece.
Oţetul se diluează cu apă şi se fierbe împreună cu boabele de muştar şi sare şi se adaugă ceapa tăiată felii, se continuă fierberea încă 10 minute.
Se scurge şi se lasă să se răcească.
Se scot heringii din apă, se aşază alături ceapa şi se toarnă deasupra uleiul.

Crap rasol
• 1 kg crap;
• 350 g ceapă;
• 100 g morcovi;
• 2 kg cartofi;
• Piper;
• 300 g sos meuniere;
• Sare
Ceapa şi morcovii se pun la fiert în apă cu sare.
După circa 30 minute se adaugă peştele tăiat în bucăţi şi se fierbe 10 minute.
Cartofii se curăţă, se taie cuburi şi se fierb separat în apă cu sare.
Se aranjeză pe un platou bucăţile de peşte şi cartofii natur.
Se serveşte cu sos meuniere.
Sosul:
• 250 g margarină;
• 250 g lămâie;
• 1 legătură pătrunjel verde;
• Sare;
• Piper măcinat
Se topeşte margarina, se adaugă sarea, piperul şi zeama de lămâie şi se bate cu telul la cald.
La sfârşit se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

Salată de cod
• 1,2 kg cod;
• 250 g ceapă;
• 100 g morcovi;
• 100 g ţelină;
• 1,2 kg cartofi;
• 200 g mazăre conservă;
• 200 g fasole verde conservă;
• 200 g gogoşari în oţet;
• 200 g castraveţi în oţet;
• 1 kg maioneză de post;
• Sare
Morcovii, ţelina şi ceapa se pun la fiert în apă cu sare.
După ce au fiert 45 minute se pune peştele, se fierbe circa 15 minute, se ia de pe foc, se lasă să se răcească, se dezosează şi se rupe în bucăţi mici.
Cartofii se fierb în apă cu sare şi se taie cuburi.
Fasolea se taie în bucăţi de 2 – 3 cm, mazărea se scurge bine, iar gogoşarii şi castraveţii se taie cuburi.
Se amestecă totul împreună cu 2/3 din maioneza de post, se aranjează salata pe un platou şi se decorează cu restul de maioneză de post.
Se poate pregăti din orice fel de peşte oceanic.

ARTE 23 Noiembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 23 Noiembrie

Wagner - Der Ring des Nibelungen: Die Walküre | Act 3

MUZICĂ 23 Noiembrie

3 horas maior saxofone amor canções instrumental 🎷Música relaxante SAX romântica bonita

Best Elegant Love Songs - River Of Light Collection

Hummel & Dussek & Onslow: Piano Quintets

Romantic French Music - Greatest Guitar Instrumental With Awesome Feeling

Paul Mauriat - More Mauriat & Prestige de Paris

POEZIE 23 Noiembrie

LUCIAN PERŢA

Corn de timp vrăjit

Toamna asta schimbătoare, mohorâtă ca o babă
Nu credeam să-mi intre-n casă şi-n ăst an aşa degrabă;
"Între verde şi albastru" toată vara am trăit
Şi-acum toarnă-mi ea în suflet, galben pal şi obosit.
Toamna asta, o problemă pentru mulţi va fi să fie
Că n-au prea ieşit bucate şi pe masă-i sărăcie;
Şi-astfel pân la primăvară nu se ştie ce va fi,
Poate-un rege o să vină să putem şi noi trăi.
"Într-o lume a iubirii" am visat c-om vieţui
Şi un corn al abundenţei tot pământul va hrăni
Dar acum amurg coboară şi uitarea bate-n porţi
N-avem corn al abundenţei, însă coarne avem toţi!

NICOLAE HORIA NICOARĂ

Demolatorii...
6 Noiembrie 2013

Patria mea, tu înca ne esti treaza
Si-aud cum plânge sufletul tau sfânt-
Nu-i înteleg pe cei ce demoleaza
Tot ce întâlnesc in cale pe pamânt:

Uzine, fabrici, gânduri si idei,
Nu-i înteleg pe cei care te fura
Când altii stau de paza lânga ei
Si în privirea lor e-atâta ura!

Se întorc acasa cei plecati departe
Sa-si caute un loc si-un trai mai bun,
Desteapta-ne din somnul cel de moarte,
Sa bata-n inimi sângele strabun!

Tu ne esti mama buna si te stiu
Cum te-au stiut prin vremi înaintasii,
Opreste jaful, pâna nu-i târziu-
Sa-si pedepseasca Dumnezeu faptasii!

IANCULE AVRAM, CEL VIU...
Tebea, 15/16 Martie 2011

Mormântul de la Ţebea s-a zvârcolit sub stele
Şi a gemut în lacrimi ţărâna prea sărată,
În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele
Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată!

Cei care îl visează şi azi legat cu funii
Şi spânzurat de Cerul în care s-a ascuns -
Prin Apuseni detună din rădăcini gorunii,
Toţi mugurii din codrii se-aud pleznind în plâns...

Mă doare, ce mă doare? Nu mă-ntrebaţi acum,
Un fluier îşi topeşte în mine întreg amarul,
Îl judecă pe Iancu şi-l spânzură postum-
Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul...
..........................................................................
Iancule Avram, cel viul, precum mereu ţi-am zis,
Mai treacă de la tine durerea şi ne iartă -
Mormântul de la Ţebea s-a zvârcolit în Vis
Şi a gemut sub stele ţărâna prescurată...

Colind însângerat..’89
17 Dec. 2010

Nu ştiu de ce, dar îmi vine să plâng,
Prin mine acum e un fel de răscoală,
Decembrie, gândul mă-ntreabă nătâng,
Pe treptele-acelea de catedrală

De ce ei muriră atunci şi ne mor,
Copiii aceia lângă zări încuiate?
Doamne, iartă-le sufletul lor,
Iartă-ne, Doamne păcate!
...................................................
Sunt un om liber, prea liber acum,
Lacrima pruncilor arde sub pleoape,
Se-aude Colindul cum vine pe
Vai, TIMIŞOARA e-atât de aproape!

Anghel Dumbraveanu

Anghel Dumbraveanu - Stea

Lui Horia Zilieru

Mi-e sete de-un prieten in ceasu-acesta lung,
Sa-l simt tacand alaturi ca o vioara plina,
Sa-i spun cum urc spre steaua pe care n-o ajung,
Cu talpile-ntepate de lumina.

Pe cate zari stapana este privirea mea !
Si totusi cate ceruri straine mi-au ramas.
Cand as putea prin vise sa zbor pe-un colt de stea,
De ce ma rod nelinisti la fiecare pas ?

Ca-ntr-o columna supla sapata in oglinzi,
In mine se reflecta tot ce-i frumos in voi.
Dar ce-ntelegi din toate si-n cantec ce desprinzi
Ca sa ramana sensul intineririi noi ?

In fiecare seara lauta veche-mi sparg
Si muzici mult visate se sting cu vaier lung.
Ce vanturi reci pandi-m-or cand plec din nou in larg
Spre steaua mea inalta pe care n-o ajung ?

Anghel Dumbraveanu - Cum Raza Serii

Sînt si aici si-n alta parte
si fericit si trist, si rau si bun,
cum viata-nseamna si putina moarte,
cum întelept si cum nebun.

Iau barca si ma urc în cer,
si în pamînt, si-n flori, si nicaurea,
cum raza serii într-un giuvaer
si cum ecoul colindînd padurea.

Sa ma astepti pe-acelasi mal
unde-am sa ies mereu din ape,
cum fluxul largului egal,
cum si departe, si aproape.


GRETE TARTLER

Grete Tartler - La televizor

În zilele noastre, așadar,
mîțele nu se mai uită
în calendar,
ci, așteptînd secolul viitor,
se uită.... la televizor!

Așa că astăzi,
orice pisică
știe că balena e foarte mică
fiindc-a lins deseori, neavînd încotro,
ecranul cu jivinele lui Cousteau.

Iar motanul nostru, boier Tuzluc
îmi cere desert cafea și ciubuc
fiindc-a-nghițit elefanți cu toptanul
cînd a lins odată ecranul
și hipopotami cu bucata,
să dea filmul gata,
și, cînd a ajuns la generic,
s-a făcut întuneric!

Grete Tartler - Cuvîntul fermecat

Dacă privești la echinox într-un strop
de rouă și spui "EIZEOP",
poți să schimbi lucrurile mici în lucruri mari
așa cum cresc nopțile-n calendar.
Dar cele mari se pot face mici?
"Desigur." încuviință una dintre furnici.

Șoriceii binecrescuți stau alături de elefanții roz
cu fundițe albe-n cozi,
leii devin atît de mărunți
încît se zbenguie printre bănuți,
pasărea colibri... e cît un armăsar
(de unde atîta nectar?),
girafa nu mai poate ajunge - vai! -
nici pînă-n vîrful unui pai,
balena e-atît de mică
încît pare-o gingirică,
în schimb hamsia
sparge cutia,
sparge bucătăria,
sparge-apartamentul,
sparge blocul....
și-o ia din locul!



MARIA CUNȚAN

Pe sub fereastră

Pe sub fereastră curge-un râu:
Tot lacrimi de-ale mele;
Copilele cu flori la brâu
Îşi spală faţa’n ele.

Şi râd cu râsul lor nebun,
Când turmele-şi adapă,
Şi nu-nţeleg, dacă le spun
Că-s lacrimi, nu e apă.

Vin şi bătrânele din sat
Cu limba lor subţire
Şi ţin în drum de mine sfat:
– Că n’am nici o’nrudire,

Că numai doine port în cap
Şi cânturi de iubire,
Că nu-s destoinică să sap,
Să leg nu ştiu trei fire…

C’o mână întinsă pe răsboiu
Cu alta ‘ntru cocleţe,
Ascult, ascult, fără să vroiu
Poveştile ‘ndrăsneţe.

Iar când mă doare-atâta sfat
Ş’atâtea vorbe rele,
Închid oblonul dinspre sat
Şi-mi cânt doinele mele.

Opere

* Poesii, Minerva, Orăștie, 1901
* Poesii, Minerva, București, 1905
* Din caierul vremii (2 vol.), Minerva, București, 1916
* Poezii, Colecția Pagini alese din scriitori români, Editura Cartea Românească, București, 1925

* Obolul seracului la Monumentul “Marelui Andreiu”. Cântări ocasionale dedicate Metropolitului Șaguna. Colectate și arangeate de Maria Cunțan, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, Sibiu, 1898

A apărut cu câteva poeme și în antologia Cele 100 de poeme ale copilăriei alese de Petru Romoșan, Editura Compania, București, 2006.

A tradus din Heinrich Heine, Friedrich Schiller, Ludwig Uhland, Goethe, N. Lenau, A. de Lamartine, Carmen Sylva

Printre lucrările rămase în manuscris se numără și câteva de proză și teatru.

TEATRU/FILM 23 Noiembrie

John Galsworthy - Pe Viata Si Pe Moarte

Take, Ianke si Cadir - Victor Ion Popa

Oameni ciudati (1958) - Maxim Gorki

GÂNDURI PESTE TIMP 23 Noiembrie

Urmuz - Citate

Din toate preparativele voiajului, cea mai mare parte erau îndeplinite; în cele din urmă, reuşi să plătească şi chiria, ajutat fiind de cele două bătrâne raţe ale sale, şi care nici de astă dată nu-l lăsară să alerge la mila vecinilor. Singurul lucru ce îi cereau în schimb era să fie şi ele primite, cel puţin o oră pe zi, în camera sa de lucru, care exala un aşa de dulce şi îmbătător miros de ciurciuvele. Se sui în corabie.

începutul de la Plecarea în străinătate de Urmuz

A doua zi, la poalele muntelui, trecătorii putură vedea într-un şanţ, aruncate de ploaie, un grătar cu sârmă ghimpată şi un mirositor plisc de lemn... Autorităţile fură înştiinţate, dar mai înainte ca ele să fi sosit la faţa locului, una din soţiile lui Algazy, care avea formă de mătură, apăru pe neaşteptate şi... dând de două-trei ori în dreapta şi în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi...

finalul de la Algazy & Grummer, Epilog de Urmuz

Şi iarăşi, cine dintre noi se mai poate plânge că forţa primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toţi se căznesc să o apuce de la început, înapoi, şi nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de faţă, să o prindă măcar o dată pe flanc?

începutul de la Puţină metafizică şi astronomie de Urmuz

Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat fiinţă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naştere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală...

Urmuz în Fuchsiada

Gayk nu are copii. A adoptat însă pe când era încă elev în gimnaziu pe o nepoată a sa, în momentul când aceasta lucra la gherghef. Nu s-a dat înapoi de la nici un sacrificiu pentru a-i da o educaţie aleasă – având grijă să-i trimită în fiecare zi, la institutul unde o internase, câte un chelner care să o roage din partea sa să se spele în fiecare sâmbătă pe cap şi să-şi formeze neapărat o cultură generală.

Urmuz în Emil Gayk

Cititor, trăieşte poemul, cum ai trece cu valizele pline de nitroglicerină printr-o ţară de foc.

citat din Urmuz

Forţa primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă...

citat din Urmuz

SFATURI UTILE 23 Noiembrie

Ce se întâmplă dacă mănânci 5 nuci în fiecare zi | Eu stiu TV

Mulţumesc pentru atenţie!