MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MARȚI 7 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE, SFATURI UTILE

Bună dimineața, prieteni!

Astăzi, în zi de mare sărbătoare ortodoxă să spunem LA MULȚI ANI PENTRU TOȚI IONII ȘI IOANELE!

ARTE 7 Ianuarie

MUZICĂ 7 Ianuarie

Best Elegant Love Songs (English Version) - Perfidia Collection

САКСОФОН В НОЧНОМ ГОРОДЕ*Saxophone*

Corelli - Concerti Grossi Op. VI

ARPA CELESTIAL - BELLISIMAS MELODIAS UNIVERSALES Selección de Cecil González

POEZIE 7 Ianuarie

Ion Frunzetti, critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător român

Toacă... 

Toacă'n cuib berzele. Toacă şi inima.
Toate tăcerile-s zimţuite de carii, toate tăcerile.
Cele mai dragi ni le macină, ni le toacă
Inima, berzele, mitralierele

O, cum m'ar mai vrăji cântecul neclintirilor,
Nemairăsunătoarelor viorilor
Păduri adormite, a Albei-ca-Zăpada
Vieţi a noastre! O, să'nşele corvada
Trecerii clipelor şi risipirilor
Ciocănitorilor...
Toate tăcerile scumpe-s dinţate de mori:
Macină sângele dragostea. Macină carii misterele.
Linişei morţii, şi 'ngenunchierile
Frunţii le macină, - ciocănitori,
Mitralierele.

.............................

Mi-tra-li-e-re-le!


(August 1944)

Ștefan Baciu, poet, ziarist, eseist, critic de artă din diaspora

Poemul poetului tânăr

E-atât de bine să stai uşor în zi. Să cânţi încet, să nu auzi

Cum ierburi cresc, să muşti din traiul ca un măr

Să mergi pe drumul neted lângă pomii uzi

Şi să visezi cu palma rătăcită-n basme şi în păr.

Prin lanuri să păşeşti cu munţii – şal pe umeri

La gât, fâşii de zări să-ţi legi cravate,

Germanice balade să scandezi, să numeri

Fântânile de secetă şi sete deşertate.

Prin cucuruzi să-ţi legi deschise răni adânci

Cu frunze ude de scuipatul cald de îngeri

Să treci prin şanţuri mici cu inima pe brânci

Să râzi când sufletul îţi spune: sângeri.

În seară să te-afunzi cu părul netezit

De palma calmă a curentelor de munte

Să dormi cu capul pe nadir, cu tălpile-n zenit

Şi-apoi să-ţi scrii poemele ţâşnind din frunte.

Seara de-atunci

Când seara înecase aguzii din grădină

Şi fânul, verde barbă, murea în luminiş,

Ţi-am dat, ofrandă rară, în galbena lumină

Sufletul – ca pe-o undă de soare şi pietriş.

Pădurea clătinase atâtea vise; însă

Noi obosiţi şi totuşi iluminaţi de ochii

Ce îi simţeam aievea în faţa noastră plânsă,

Ne-nfioram de vânturi, abur uşor de rochii.

Eu am tăcut deodată. În dreapta, mă priveai

Şi sânii, albe pietre în seara răcoroasă

Ţipau cu inima. Ce frig e-acuma, hai

Să bem un ceai, mai bine, colo-n veranda joasă.

Sunt storuri verzi şi groase, ferestre largi, închise

Şi luna scoate limba în ceaşca străvezie.

Ne-ncercuiesc într-una inelele de vise,

În gândurile vaste umblam ca-ntr-o câmpie.

Crescut-a amintirea, acea mătase veche

Pe inima-garoafă ce moare-ntr-un pahar,

Iar zvonul serii duse îmi stoarce în ureche

Arpegii inegale şi aruncate-arar.

Tu treci ca o lumină. Eu vin şi cânt acuma,

Apoi îmi pipăi tâmpla şi fruntea, Ah, ce greu

E sângele în mine, pe toc îmi pică bruma,

Cuvintele de-atuncea mă caută mereu.

Treceam prin vii

Anei Maria

Azi nu mai stau la pândă balaurii în vie,

Putem să mergem singuri şi struguri să culegem.

O să privim cum seara pe câmpuri întârzie

Şi prea marea tăcere noi n-o s-o înţelegem.

Noi amândoi vom trece, strivind pe sub călcâie

Pământul care-o plânge cu primii pitpalaci,

Când unii dintre struguri au miros de tămâie

Ne-om agăţa bereta de fragezii haraci.

Pe ariile-arate un bou răneşte seara

Şi nucile, de-acuma, uşor vor da în pârg

Şi sufletul ne doare că se sfârşeşte vara,

Vom merge noi cu ele, curând de tot, în târg.

Tu plângi, zărind o frunză murind sub filoxeră

Şi plânsul tău îmi pare un cântec de demult,

Îţi prind o floare mică, în piept, la butonieră

Şi inima îţi bate, tristeţea ţi-o ascult.

Un cântec, ca o apă, din vale ne inundă,

Putem să-ntoarcem calea şi să pornim spre sat;

Răcoarea peste frunze se lasă ca o undă

Sau ca o mână bună. Acum s-a înnoptat.

Pe drumul către casă, mai bine să tăcem

Şi pentru rodul viei să ne rugăm în gând

Şi vinul vechi din sticle să mergem şi să-l bem,

Ca toată amintirea s-o auzim plângând.

Din volumul "Căutătorul de comori"

 Constantin Noica

O seama de cuvinte 'ncrucisate
c'un talc ce suie tainic din strafund
si ganduri în balanta rasturnate
ca aur de nisip pe-un val la prund

din Kant si din batranul Anton Pann
adancul vorbelor l-ai despicat în taina
--un matematic Baltasar Gracian--
tu gandul il desbraci de-a vorbei haina

insingurat pe-a veacului alee
la ceas secret de bruma si clestar
c'un toc muiat în truda si-n idee
cladesti al sufletului dictionar. 

Vizita Inopinata

Cazut cu parasuta în Piata Lahovary
mă caut, mă'ntreb si nu mă regasesc
un vant nebun îmi sboara ochelarii
tramvaiele la cotituri scrasnesc

din coridoare ies la ceas de umbre
poetii morti de mult si ingropati
în pardesie de colori adanci si sumbre
fantome azi--ieri camarazi si frati

m'ased pe scaun la frizerie
un brat de os ascute-un brici
vad ortul popii'n fundul de cutie
si din clabucul rece ies furnici

la chiosc în colt îmi cumpar "Universul"
si litere de aer mor pe-o fila de nimic
auzi un plop cum îmi scandeaza versul

în statie-asteapta pasagerii-un dric

Poetul şi graficianul Constantin Dracsin

Ora H

Compozitorul era de doi bani,
compoziţia lui este de două Universuri-
se poate cânta
la două mâini,
la nouă mâini,
şi chiar la nouăzeci şi nouă
de mâini.-
după toate preferinţele.
Arată ca un cercetător
de sub movila lui Iov
în clipele sublime ;
când îşi dezleagă spiritul
din lanţurile obişnuite.
printre notele lui
mai vorbea de şoarece.
în somn-
mi-a spus mie,
când eram mic,
s-a cununat cu o viperă;
de aici i s-au tras toate,
chiar pământul l-a înghiţit
din cauza aceasta.

Ultima...

Doamnelor şi domnilor
dacă n-o să vă supere
ce o să vă spun-
astănoapte l-am visat
pe Nichita,
mi-a vorbit în felul următor:
mă zvârlugă
de mâine o să te păzească doi îngeri;

eu încerc să "înmân"
acel mâine
cât mai încolo.

Vocabule, temelii

Ca profesor de estetică
la catedrala plantelor
mă întorc mereu
când mă-mpiedic de-o piatră,
sau de-o ruptură de nor -
niciodată nu se ştie
unde te poate duce.

E cea mai curioasă disciplină,
am învăţat-o
rupându-mă în două,
să mă complic intenţionat
întru credinţa gândirii.

TEATRU/FILM 7 Ianuarie

Ecaterina Teodoroiu

Ecaterina Teodoroiu 

Cu actriţa Ioana Bulcă ("La Moara cu noroc", "Burebista", "Lovind o pasăre de pradă")

 Ioana Bulcă 

Locul naşterii: Craiova, Dolj, România · Data naşterii: 07.01.1933 (84 ani) ·Ocupaţie: Actriţă · Zodia: Capricorn

• 
• 
• 
• 

Biografie

Ioana Bulcă-Diaconescu s-a nascut in Craiova pe 7 ianuarie 1933, fiind singura la parinti. Copilarind la Sibiu, oras pe care il considera orasul ei natal, adorata de parinti, a avut o educatie aleasa, invatand engleza, franceza, canto, pian, si pregatindu-se sa fie actrita. Pe timpul cand era studenta la I.A.T.C., la 18 ani si jumatate, fiind in anul I, se prezinta la un casting pentru "Moara cu noroc" dupa romanul lui Ion Slavici, este descoperita de marele regizor Victor Iliu, care afirma cand o vede "Asta-i Ana lui Slavici!" si nimeni nu mai da nici o proba. Filmul lui Victor Iliu a fost si cel care i-a adus consacrarea. Era tanara, cu cozi foarte lungi, nefardata si dornica de afirmare. Jucand alaturi de alti monstri sacri ai ecranului ca Geo Barton, Constantin Codrescu sau regretatul Colea Rautu, a reusit cu ingeniozitate, talent, farmec si naturalete sa se faca remarcata si acesta sa fie marele rol al vietii ei. Din aceeasi generatie cu Florin Piersic, promotia 1957, a format cu acesta un cuplu actoricesc de invidiat, atat in film cat si in teatru. A trecut de atunci o jumatate de secol, o viata inchinata meseriei de actor. „Generatia mea a intemeiat Casandra“, murmura nostalgic Ioana Bulca.

De 40 de ani este actrita a teatrului National din Bucuresti si a jucat in multe filme. Filmografia ei cuprinde colaborari cu regizori si actori de marca ai cinematografiei autohtone de dinainte de 1989: Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis sau Iosif Demian in filme ca : drama " Zodia Fecioarei " -1966, filmul istoric " Mihai Viteazul" - 1970, comedia " Asta seara dansam in familie "- 1972 sau dupa "revolutie " rolul Aristizza din " Restul e tacere " realizat de Nae Caranfil in 2007, a abordat cu usurinta o larga paleta interpretativa.

In stagiunea Teatrului National 2008/2009 o intalnim in rolul Lotta Bainbridge din piesa "Asteptand la Arlechin" de Noel Coward, iar pentru film actrita – „o doamnă cu o carieră incandescentă în film și teatru”, după cum a descris-o directorul festivalului Transilvania, Mihai Chirilov – a primit Premiul de excelență al celei de-a șasea ediții TIFF, in Sibiu. Are de asemenea Meritul Cultural in grad de Cavaler si Premiul de excelenta din partea Centrului National al Cinematografiei, din 2002.

La moara cu noroc (1955)

Burebista (1980) HD:

Lovind o pasăre de pradă 1984

În regia Ion Vova

Biografie

Născut în 30 septembrie 1917, la Berlin, unde mama sa, Aglaia Mihăilescu-Toscani, studiase canto, Ion Vova mărturisea că „a făcut un război și pe urmă, vreo șaizeci și cinci de ani teatru, o parte pe scândură și cincizeci și cinci (adică 2860 de săptămâni, dar bineînțeles că sunt mai mulți, respectiv mai multe!) la Radio.” În liceu, tânărul Vladimir Ionescu, cu pseudonimul Ion Vova, pe care i l-a dat Lucia Sturdza Bulandra, purta uniformă kaki și număr de culoare galbenă. Elevilor Liceului „Mihai Viteazul”, unde printre alții, preda și E. Lovinescu, li se spunea „dovlecari”. „Neamțul” nostru era în anii liceului cercetaș și mergea la toate spectacolele de teatru. Eu cred că făcea de atunci teatru; picat, din fericire pentru lumea teatrului românesc, la examenul de la Școala de Aviație de la Mediaș, îndrăgostit platonic de o tânără al cărei nume nu putea fi altul decât Julieta și care, firește, urma cursurile Conservatorului Regal de Muzică și Artă Dramatică, Ion Vova este admis ca student al acestei instituții, din comisie făcând parte nume grele: Lucia Sturdza Bulandra, Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Ion Manolescu. Deși suferea de timiditate, ceea ce poate fi fatal unui aspirant la scenă, îi convinsese recitând Subțirica din vecini. Printre colegii de an era Radu Beligan. La puțin timp, Ion Vova apare pe scenă în compania Luciei Sturdza Bulandra, în Thérčse Raquin după Émile Zola (interpreta rolul Crivet), la Teatrul Nostru, în stagiunea 1946–1947. Erau vremuri tulburi, teatrele particulare începeau să se desființeze. În Compania Birlic, Ion Vova se număra deja printre actorii de succes, surprindea îndată; de exemplu, punându-și o perucă albă în cap, putea fi pe scenă un bătrân cât se poate de plauzibil.
Cariera strălucită a lui Ion Vova avea să se desfășoare în Radiodifuziunea Română, unde ajunge repede regizor artistic. Fusese chemat de Mihai Zirra în 1952, mai întâi ca regizor de studio. Dar în mod sigur începuse colaborarea cu ceva timp înainte, pentru că la înregistrarea cu D’ale carnavalului, făcută pe 15 decembrie 1951, în studioul de la Sf. Sava, este anunțat ca regizor de studio.
Crescut la școala marilor actori, de a căror prietenie s-a bucurat întotdeauna și față de care avea o venerație profesională și o eleganță cum rar se pot vedea, Ion Vova a fost un artist pentru care proprietatea mijloacelor stilistice rămânea esențială. Urmăriți, de exemplu, cât de atent este regizorul la toate detaliile compoziționale și de stil în versiunea mai recentă a lui Tartuffe (2004), în miniaturile comice cuprinse sub genericul Pagini de umor din literatura română, în Minunile Sfântului Sisoe de George Topârceanu (1969), în Scene din viața lumii mari după Gogol (2000) sau în Peștera din Salamanca de Cervantes (1966), într-adevăr bijuterie de artă interpretativă, pornind de la un text care își dovedește peste veacuri viabilitatea. Sunt, în fiecare, modalități de abordare diferite, începând cu alcătuirea distribuției și cu folosirea resurselor celor mai expresive ale fiecărui actor. În genul comic, maestrul Ion Vova era neîntrecut. Părea să se fi născut cu un simț special pentru șarja comică de calitate, cu un spirit de observație necomun, care se traduce la radio într-un râs pe cât de natural pe atât de magic. Seria lungă de crochiuri umoristice, perle ale genului, de la Unda veselă, au încântat generații la rând și continuă să fie și astăzi de o actualitate artistică nedezmințită, ori de câte ori le ascultăm.

"Femeile care omoară bărbații" de Michal Tonecki (cu Toma Caragiu, Sanda Toma, Coca Andronescu)

Hronicul Gainarilor - Aureliu Busuioc

A fost odata un chirias grabit - Angela Plati

cainele din baskerville 2002 arthur conan doyle

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 7 Ianuarie

Doru Octavian Dumitru 

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC - TRADIȚII ȘI MODERNISM 7 Ianuarie

Portul românesc tradițional

Portul românesc tradiţional reprezintă îmbrăcămintea românului atât în zile de lucru cât şi în zile de sărbătoare. Costumul femeiesc este alcătuit din cămaşa dreaptă sau de purtat în zile de lucru, iia sau cămașa încrețită la gât, catrinţe, fote, vâlnice, brâie, iar costumul bărbătesc este alcătuit din cămaşă, cioareci, iţari. Obiectele de încălţăminte, maramele, ştergarele ciorapii de lână, obielele şi podoabele fac şi ele parte din costumul românesc tradiţional.

Caracteristicile portului românesc tradiţional

Costumul tradiţional românesc s-a purtat şi se mai poartă şi astăzi în unele părţi ale ţării, însă a fost supus evoluţiei continue datorită schimbărilor din societatea românească, convieţuirii cu alte etnii, legăturilor comerciale, vecinătăţii cu alte popoare. Portul românesc este caracterizat prin unitate şi continuitate. Unitatea este dată de trăsăturile portului din întreaga ţară, cum ar fi componenţa costumului, materia primă din care se confecţionau piesele de îmbrăcăminte, croiul, cromatica sau punctele de cusătură, iar continuitatea reprezintă drumul parcurs de-a lungul anilor.

Materia primă

Materia primă din care se confecţiona costumul tradiţional era lâna, cânepa, inul, bumbacul şi borangicul. Cămăşile bărbăteşti şi femeieşti se croiau din pânză de cânepă, in sau bumbac ţesută în două iţe, iar fotele, vâlnicele sau pestemanele în Vlaşca, zăvelcile sau prestelcile în Oltenia, catrinţele, zadiile, iţarii se croiau din pânză de lână ţesută în două sau în patru iţe. Pânza ţesută în două iţe avea firul mai gros în Transilvania, Moldova, Muscel şi Vlaşca, deoarece motivele cusute în aceste zone erau bogate, robuste, cu firul buclat, iar pânza ţesută în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea era mai rară, cu firul bine răsucit.

Croiul

Croiul simplu din patru foi drepte sau patru stani al cămăşii drepte, fără nici un fel de răscroială, avea rostul de a nu se pierde nici un petec de pânză.

Broderiile

Broderiile care ornamentează obiectele de port popular contribuie la păstrarea unităţii portului. Ele erau create de ţărancă care se inspira din mediul înconjurător, din viaţa de zi cu zi. Esenţial era modul în care ornamentul era dispus pe albul pânzei, oferind astfel un echilibru între diferitele câmpuri ornamentale, un bun gust estetic.

Cromatica

Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante. Punctele de cusătură de bază care s-au folosit şi se folosesc în întreaga ţară sunt punctul în urma acului, punctul înaintea acului, tighelul, cruciuliţa, punctul la un fir. Fiecare zonă etnografică are puncte specifice, în afara punctelor de bază, cum ar fi: ciocănelele în Sibiu, brânelele şi brăduţii în Transilvania, Argeş, Vlaşca, nemţoanele în Banat şi Maramureş, punctul aţeşte în Hunedoara, butucul de Buzău, punctul în scăriţă pe dos de Olt.

Firele cu care erau ornamentate piesele de costum sunt lâna, borangicul, arniciurile sau mulineurile de mai târziu, mătasea vegetală.

DESPRE FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE 7 Ianuarie

Stema României a fost modificată

GÂNDURI PESTE TIMP 7 Ianuarie

CITATE ION MINULESCU

Mircea Sântimbreanu - Citate:

SFATURI UTILE 7 Ianuarie

REMEDIU NATURIST CONTRA PARAZIȚILOR DIN STOMAC ȘI INTESTINE

Exista foarte multi oameni care se confrunta cu prezenta parazitilor si bacteriilor in stomac si intestine, ce pot duce la aparitia unor boli destul de periculoase. Daca si dumneavoastra va numarati printre ei, azi va vom prezenta un remediu natural, cu ajutorul caruia veti elimina parazitii si bacteriile la timp!

Acest remediu contine ulei de masline, otet de mere, miere de Manuka si smochine - aceste ingrediente, conform spuselor expertilor, se utilizeaza si in tratarea problemelor digestive, anemiei, bronsitei si infertilitatii.

Smochinele sunt bogate in nutrienti, cum ar fi calciu si fibre, ajutand la scaderea in greutate, fiind un foarte bun laxativ, in acelasi timp. Fructul contine si potasiu, ce regularizeaza presiunea sanguina, dar si omega 3.

Vitamina C din smochine poate curata pielea, iar vitamina B6 si antioxidantii trateaza mahmureala.

Otetul de mere este un excelent remediu natural pentru tratarea multor boli. Acest elixir este benefic pentru combaterea bolilor gatului, scaune neregulate si slaba circulatie. Mai este recomandat consumul de otet de mere si atunci cand vine vorba de boli ale inimii, boli legate de vasele de sange si boli ale rinichilor. S-a dovedit ca otetul de mere scade tensiunea arteriala si este foarte eficace in cresterea fertilitatii.

Un aspect demn de luat in seama este ca bacteriile si parazitii au imunitate 0 in fata mierii de Manuka. Asta inseamna ca bacteriile care isi consolideaza puterea in fata antibioticelor repetate, pot fi ucise de aceasta miere speciala de Manuka.

Hipocrate a spus odata faptul ca hrana noastra ar trebui sa fie medicamentul nostru si ca unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face, ar fi sa consumam zilnic cate o lingurita deulei de masline. Pe langa faptul ca uleiul de masline este una dintre cele mai bune surse de grasimi mononesaturate, acest ulei este medicamentul absolut. A fost intotdeauna recunoscut ca un ulei sanatos, insa acum, numeroase studii i-au consolidat acest titlu: Uleiul de masline este medicamentul natural absolut, cu uimitoare beneficii asupra sanatatii!

Iata cum preparati remediul:

Ingrediente

20 de smochine uscate

50 de grame de miere de Manuka

Ulei de masline cat sa acopere smochinele

2-3 linguri de otet de mere

Preparare

Puneti smochinele intr-un borcan si turnati restul ingredientelor peste, amestecand pana la omogenizare. Ulterior inchideti borcanul si lasati preparatul sa se aseze, timp de 20 de zile. Agitati continutul din cand in cand.

Iata cum sa-l folositi:

- pentru Helicobacter pylori - se consuma cate o smochina dimineata pe stomacul gol pana cand se termina toate cele 20 de smochine.

- pentru Escherichia coli (E-coli)- se consuma cate o smochina inainte de fiecare masa, timp de 7 zile

- pentru oxiuri, giardia, ascarizi, limbrici, parazitul Leishmania (raspunzator de declansarea eruptiilor acnneice si a rozaceei), trematodul pancreatic al bovinelor – Eurytrema ( raspunzator de declansarea diabetului), nematodul Strongyloides (raspunzator cu declansarea durerilor de cap si a migrenelor), parazitul Fasciolopsis buskii (un vierme plat care declanseaza cancerul), se consuma cate 5-6 smochine pe tot parcursul zilei pana la eliminarea completa a problemelor

Nu mai arunca usturoiul încolțit. Este incredibil ce poti face cu el | Eu stiu TV