MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MIERCURI 8 IANUARIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST
MIERCURI 8 IANUARIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST
Bună dimineața, prieteni!
Am terminat cu sărbătorile de iarnă, dar nu am terminat cu brazii: mereu, după ce se face curățenie la blocuri se găsește câte unul care duce bradul deja uscat și căruia îi cad acele, pe scări și îl aruncă în parcare, printre mașini! Bineînțeles că nu mătură după aceea!
RELIGIE ORTODOXĂ 8 Ianuarie
Sf Cuv Gheorghe Hozevitul; Sf Cuv Domnica
Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul
Sfantul Gheorghe Hozevitul s-a nascut in insula Cipru, intr-o familie de crestini evlaviosi, pe la jumatatea secolului al VII-lea. Dupa moartea parintilor sai, dorind sa imbratiseze viata monahala, evita casatoria planificata de unchiul sau, isi ia o parte din avere, pe care o imparte saracilor, si fuge pe ascuns in Tara Sfanta, unde se nevoia duhovniceste un frate de-al sau mai mare.
Fratele sau, pustnicul Heraclid, vietuia de multi ani in Lavra lui Calamon, aflata pe malurile pustii ale raului Iordan. Dupa ce se inchina la Mormantul Domnului si la toate celelalte locuri sfinte, Cuviosul Gheorghe se intalneste cu fratele sau, insa varsta sa prea frageda il face pe cel din urma sa nu il tina cu sine, ci sa-l randuiasca intr-o manastire din pustia Hozeva, aflata la o distanta de numai 20 de kilometri de Ierusalim, pe drumul ce coboara catre Ierihon.
O micuta capela, zidita de calugarii sihastri, a fost transformata in manastire in jurul anului 480, de catre Sfantul Ioan, episcopul Cezareei, venit din Theba Egiptului, care este praznuit in ziua de 3 octombrie. Biserica actuala a manastirii, inchinata initial Maicii Domnului, este ocrotita de Sfintii Cuviosi Gheorghe Hozevitul si Ioan Iacob de la Neamt.
Dupa ce a fost tuns in monahism, tanarul nevoitor a fost dat spre ascultare unui batran foarte aspru. Cu toate ca tanarul ucenic era bland, rabdator si smerit cu inima, el era adesea nedreptatit de batranul sau. Spre exemplu, intr-o zi, intarziind sa aduca apa de la parau, batranul i-a tras o palma peste fata, inaintea tuturor. Indata, mana batranului s-a uscat si a intepenit. Mai apoi, insa, pentru rugaciunile staruitoare ale Cuviosului Gheorghe, mana batranului s-a vindecat.
Vazand minunea, Cuviosul a fugit din manastire, temandu-se ca nu cumva sa aiba parte de slava desarta, si a mers la fratele sau, in lavra de langa Iordan. In acest loc s-a nevoit sfantul vreme indelungata, ascultand de fratele sau ca si de un parinte mai mare. Precum citim in sinaxar, Sfantul Gheorghe Hozevitul "s-a aratat, inca de la inceput, intru totul nebiruit in orice munca si aspra vietuire, incat parea ca este nematerialnic si fara de trup".
Curatindu-se de patimi si facandu-se pe sine vas ales al Sfantului Duh, sfantul devine o icoana pentru toti ceilalti, primind de la Dumnezeu darul inainte-vederii si al facerii de minuni. Astfel, in anul 614, cuviosul anunta din vreme invazia persilor asupra Tarii Sfinte. Alta data, sfantul a facut sa dea rod un copac uscat si a imblanzit un leu salbatic doar cu cuvantul.
Dupa adormirea in Domnul a fratelui sau, Cuviosul Gheorghe s-a intors la manastirea lui de metanie, in pustia Hozeva. Staretul acesteia, cunoscand vietuirea lui inalta, l-a randuit intr-o chilie retrasa si i-a ingaduit un mod de viata pustnicesc. Toata saptamana petrecea zavorat, iar in obste cobora doar duminica pentru bucuria fratilor si participarea la Sfanta Liturghie.
Ajungand la batranete, Cuviosul Gheorghe s-a imbolnavit si a cazut la pat. Apoi, cunoscandu-si mai dinainte trecerea la cele vesnice, sfantul l-a chemat la sine pe ucenicul sau, Antonie, insa acesta, fiind randuit cu ascultarea la arhondaric (primirea oaspetilor), nu a putut sa ramana langa Cuvios decat cateva clipe. Atunci, sfantul i-a spus: "Nu te tulbura, voi astepta pana ce-ti vei termina ascultarea." Aproape de miezul noptii, cand ucenicul sau a putut veni la dansul, Cuviosul l-a binecuvantat si a spus: "Iesi, suflete al meu, mergi catre Domnul!" Si, in acel ceas, a adormit in Domnul.
Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul a fost inmormantat in manastirea care ii poarta astazi numele, pe care a si condus-o duhovniceste vreme de mai multi ani. Sfintele sale Moaste, asezate astazi in biserica mare a manastirii, savarsesc mari si multe minuni in viata inchinatorilor, prin harul lui Dumnezeu si dragostea Cuviosului.
Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul, ale carui Sfinte Moaste sunt cinstite in manastirea sa, din pustia Hozeva, a trait si s-a nevoit in secolul al VII-lea. Acest sfant cuvios, cipriot de origine, este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 8 ianuarie, imediat dupa Botezul Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul.
"Nici lungimea drumului, nici nevoile locurilor nu au putut slabi fierbinteala calatoriei tale catre Dumnezeu; ca si acolo, sosind si veselindu-te de locurile pe care au calcat picioarele Dumnezeului nostru, nicidecum nu te-ai lenevit a ajunge catre tronul cel ceresc, prin nevointele si ostenelile tale, Cuvioase Gheorghe."
"Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai facut ostenelile tale insutit roditoare si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile. Cuvioase Gheorghe, parintele nostru, roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre."
Sf Cuv Domnica
Cuvioasa Domnica a trait pe vremea imparatului Teodosie si a trait pana in zolele lui Leon si Zenon care au condus intre anii 474-491. Domnica se tragea din cetatea Cartaginei in apropiere de Carhidon. Dupa o randuiala de la bunul Dumnezeu, se duce la Constantinopol alaturi de alte patru fecioare. Iar patriarhul Nectarie, indemnat de un vis dumnezeiesc, le primeste si le ofera Sfantul Botez. Astfel, intrand cuvioasa Domnica in viata calugareasca, s-a luptat ani in sir cu osteneli si a ajuns la schimnicie desavarsita, dovedindu-se a fi vrednica de a face si muni. Iar proorocind multor credinciosi despre ce va urma, se muta in liniste si cu mare cinste la Domnul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU 8 Ianuarie
A. PLĂCINTE, ANTREURI
Roşii umplute cu mere şi hrean
· 4 roşii mari
· 2 – 3 mere
· ½ rădăcină hrean
· 1 pumn de nuci măcinate
· Zeamă de lămâie
· Puţin zahăr
· Sare
· 1 salată verde
Se taie un căpăcel la fiecare roşie, se scobeşte miezul şi se presară cu sare.
Se lasă câteva minute cu gura în jos să se scurgă.
Se taie merele subţiri, se amestecă cu hreanul ras pe răzătoarea mică, nucile măcinate şi se adaugă zeamă de lămâie şi puţin zahăr.
Se umplu roşiile şi se aşază pe un platou, garnisit cu foi de salată.
B: SALATE
Salată de fasole boabe
· 400 g fasole boabe;
· 2 cepe mijlocii;
· 5 linguri untdelemn;
· Oţet;
· Sare;
· Piper;
· Mărar
Se fierbe fasolea. Când este bine fiartă se strecoară, se pune în salatieră şi se amestecă, fierbinte fiind, cu ceapa tăiată solzişori, ulei, oţet şi piper, iar pe deasupra se presară mărar fin tocat sau frunze de ţelină.
C: SOSURI
Sos de mărar
· 1 lingură ulei;
· 1 lingură făină;
· 1 ceapă;
· 2 – 3 legături mărar;
· ½ linguriţă zahăr;
· 1 lingură oţet;
· ½ lingură sare;
· 1 ceaşcă apă
Ceapa tăiată mărunt se căleşte puţin în ulei, se adaugă zahărul şi făina, amestecând cu grijă să nu se lipească.
Se stinge cu o ceaşcă de apă şi se lasă să fiarbă 10 minute.
Se adaugă mărarul tocat fin şi se mai fierbe câteva minute.
La sfârşit se adaugă sarea şi piperul.
D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Cremă de ţelină
· 4 ţeline;
· 2 linguri ulei;
· ½ lingură făină;
· Sare;
· Pătrunjel
Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.
Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se înmoaie.
Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să fiarbă.
Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.
Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin toată zeama în care a fiert.
Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½ lingură făină şi puţină apă.
Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc pentru a mai da un clocot.
Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.
Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz, sau crema de gulii.
E: MÂNCĂRURI
Chiftele din fasole boabe cu garnitură de orez
· 2 ceşti fasole boabe;
· 1 ceaşcă pâine înmuiată;
· 2 cepe;
· 1 căpăţână usturoi;
· 1 morcov;
· 1 păstârnac;
· Sare;
· Piper;
· Cimbru;
· Foi de dafin;
· Mărar;
· Pătrunjel;
· 1 ceaşcă orez;
· Ulei
Se fierbe fasolea după procedura cunoscută.
După ce se schimbă prima apă se pun zarzavaturile tocate, sarea şi 2 foi de dafin.
Când este fiartă bine fasolea, se separă boabele într-un castron.
Se adaugă pâinea înmuiată în zeama reţinută de la fiertul fasolei, condimentele, usturoiul pisat şi verdeaţa.
Se dau prin maşina de tocat.
Se fac mingiuţe, se dau prin făină şi se coc în ulei bine încins.
Din restul de zeamă rămasă de la fiertul fasolei se prepară un orez dintr-o ceaşcă de orez şi trei ceşti de zeamă.
Când orezul se înmoaie bine, se sărează, se pune mărar mult şi se serveşte rece, ca garnitură pentru chiftelele din fasole.
F: DULCIURI
Prăjitură „Ziua şi noaptea”
· 12 linguri ulei;
· 14 linguri zahăr;
· 14 linguri apă;
· 18 linguri făină;
· 2 linguriţe praf de copt;
· 1 vanilie;
· 2 – 3 linguri cacao;
· 1 cană nucă măcinată
Se amestecă bine ingredientele cu mixerul, se adaugă făină în care s-a amestecat praf de copt şi vanilie.
La sfârşit se adaugă nuca.
În tava unsă şi tapetată cu făină se toarnă jumătate din compoziţie.
Deasupra se toarnă cealaltă jumătate în care s-a adăugat cacao.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu