MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
JOI 27 FEBRUARIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

Bună dimineața!
Clic pe imagine și se va deschide să puteți citi tot textul!


RELIGIE ORTODOXĂ 27 Februarie

Sfinții Cuvioși Mărturisitori Procopie și Talaleu

Viaţa Sfântului Cuvios Mărturisitor Procopie

  Ţara Decapoliei, care se numeşte astfel după numărul celor 10 cetăţi, este lângă marea Galileii. Despre ea se pomeneşte în Evanghelia Sfântului Marcu, că a venit Iisus la marea Galileii, care este între hotarele Decapoliei. Din acele părţi era de fel Cuviosul Procopie Mărturisitorul, care, petrecând mai întâi în viaţa monahicească şi cercând toată pustnicia cu dinadinsul şi împodobindu-se cu desăvârşita curăţie, era vestit între cuvioşii părinţi. Iar când s-a ivit eresul luptării contra sfintelor icoane, al cărui iscoditor a fost Leon Isaurul, nelegiuitul împărat al grecilor, care pe sfintele icoane şi pe cei ce le cinsteau şi se închinau lor îi numea închinători de idoli şi pe mulţi din credincioşii împăraţi şi arhierei şi pe popoarele cele numite cu numele lui Hristos, care au fost mai înainte de el şi păzeau cu dreaptă credinţă închinarea icoanelor le da anatemei, singur fiind blestemat de toţi.

   Atunci acest mare şi nemişcat stâlp şi tare apărător al dreptei credinţe a stat cu bărbăţie împotriva taberelor eretice, care cu păgânătate huleau întruparea Cuvântului lui Dumnezeu şi cu necinste nesocoteau asemănarea lui Hristos, cea după omenire închipuită pe icoană. Dar Cuviosul Procopie îi făcea pe toţi de ruşine, mustrându-le socoteala lor cea nebună şi cu nebiruite cuvinte însuflate de Dumnezeu îi biruia, rupându-le ca pe o pânză de păianjen împletiturile lor cele meşteşugite. Pentru aceasta a pornit spre mânie pe împăratul cel cu numele şi cu năravul de fiară, care ca un leu ieşind din pustie răcnea, căutând să înghită pe cineva.

    Deci prin porunca aceluia, Cuviosul a fost prins şi bătut, apoi strujit amar cu unelte de fier peste tot trupul, aruncat în temniţă întunecoasă şi necurată; şi toată chinuirea cea rea care i se făcea în legături, cu mărime de suflet o răbda, având întru toate pătimirile sale prieten şi împreună pătimitor pe Cuviosul Vasile, pe care şi în pustnicia sa, mai înainte, l-a avut părtaş iubit şi împreună vieţuitor. Cu acela, după multe răni ce le-a luat pentru sfintele icoane, a răbdat multă vreme legături în temniţă până la pierzătorul sfârşit al tiranului. Iar după ce acel rău-credincios împărat s-a lipsit de viaţa cea vremelnică şi de cea veşnică, murind cu trupul şi cu sufletul, atunci Sfântul Procopie şi Vasile şi cu alţi sfinţi cuvioşi părinţi, au fost eliberaţi din legături şi din temniţă. Şi au petrecut restul vieţii lor în obişnuitele osteneli pustniceşti, povăţuind pe toţi la fapta cea bună şi aducându-i la mântuire. Apoi, la adânci bătrâneţe, s-a dus la Domnul nostru Iisus Hristos, ca să-L vadă, acum nu în icoană ci în faţă şi să primească plata cea dorită a ostenelilor sale, ca un pustnic şi ca un pătimitor al lui Hristos, care pentru sfânta lui icoană s-a nevoit până la sânge.

Cuviosul Talaleu

Acest cuvios a fost de neam din Cilicia. Dar îndrăgind viaţa sihăstrească, s-a dus în cetatea Gavalon, unde, la o depărtare de vreo douăzeci de stadii, cuviosul a aflat un loc înalt, pe care se găsea un altar închinat demonilor şi în acel loc şi-a făcut o mică colibă, îndeletnicindu-se cu ostenelile sihăstreşti şi nevoindu-se cu posturi, cu privegheri, şi cu rele pătimiri. Pentru aceasta demonii care sălăşluiau în altarul lor de acolo îl înspăimântau, cu mulţime de grozăvii. Pe aceştia însă ruşinaţi i-a alungat, bătându-şi joc de neputinţa lor. Apoi, dorind după mai mari osteneli şi-a lăsat coliba, şi făcându-şi o chilioară prea mică, care nu era pe potriva trupului său, a intrat într-însa, stând cu faţa lipită de genunchi. Odată, venind la el fericitul Teodoret, episcopul Cirului, l-a întrebat, dorind ca să ştie pricina acestui fel de petrecere a lui. Dar el a răspuns: eu, fiind supus la multe păcate şi temându-mă de chinurile cele înfricoşătoare, am aflat acest chip de vieţuire, meşteşugind osteneli pe măsura trupului, ca să uşurez greutatea celor ce mă aşteaptă. Căci acelea sunt mai cumplite, nu numai cu mărimea, ci cu însăşi lucrarea lor, fiindcă sunt fără de voie; iar ceea ce se face fără de voie este un lucru foarte amarnic; căci lucrul cel de voie, deşi plin de osteneli, mai puţină durere aduce, fiindcă osteneala este de voie, iar nu silnică. Deci, dacă cu aceste mici dureri voi uşura pe cele aşteptate, mare câştig voi culege de aici. Acestea auzind episcopul l-a lăudat foarte, pentru isteţimea minţii, că nu numai că se lupta cu luptele de faţă, ci şi pe altele de la sine adăuga. Iar locuitorii de primprejur ziceau că multe minuni se făceau prin rugăciunea acestuia, căci nu numai oamenii, ci chiar şi dobitoacele dobândeau vindecări. Dar locuitorii acelui loc, care mai înainte trăiseră în păgânătate, s-au lepădat de înşelăciunea lor cea părintească şi au primit strălucirea dumnezeieştii lumini; iar sfântul folosindu-se de ei, a surpat altarul demonilor care era acolo, şi a ridicat o sfântă şi măreaţă biserică în cinstea bunilor biruitori mucenici. Şi astfel sihăstreşte nevoindu-se fericitul Talaleu, s-a mutat către Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU 27 Februarie

A.   PLĂCINTE ŞI ANTREURI

Chifle umplute cu brânză

·       8 chifle sau o floare mică

·       150 g unt

·       200 g brânză de oi

·       1 ou

·       ¼ pahar smântână

·       1 pahar lapte

·       Sare

·       1 legătură mărar

Se taie chiflele în jumătate şi se înmoaie în lapte, astfel ca acesta să pătrundă şi în coajă.

          Brânza rasă se amestecă cu oul, sarea şi mărarul tocat.

          Peste 8 jumătăţi de chifle astfel înmuiate se aşază o lingură din pasta de brânză şi apoi se acoperă cu celelalte 8 jumătăţi.

          Untul se împarte în 16 părţi egale.

          Se aşază câte o bucăţică de unt pe tavă, peste ea o chiflă umplută, iar peste chiflă încă o bucăţică de unt.

          După ce s-au aşezat toate chiflele în tavă se toarnă peste fiecare câte o linguriţă de smântână.

          Se dau la cuptor până se rumenesc.

          Se servesc imediat.

B.   SALATE

Salată de varză albă cu maioneză

·       1 varză mică albă

·       2 – 3 roşii tăiate felioare

·       1 legătură pătrunjel

·       1 pahar maioneză din:

-         1 gălbenuş

-         1 pahar ulei

-         ½ lămâie

·       100 g măsline

Varza se taie mărunt, apoi se amestecă cu maioneza şi se garniseşte de jur împrejur cu felioare de roşii şi măsline.

          Pătrunjelul tocat mărunt se presară deasupra.

C.   SOSURI

Sos de smântână cu lămâie

·       3 linguri smântână

·       3 gălbenuşuri

·       50 g unt

·       1 lingură zeamă de lămâie

·       Sare

Untul, gălbenuşurile şi zeama de lămâie se pun într-un castron mic care se aşază într-un vas cu apă clocotită, pe marginea aragazului.

          Se amestecă neîncetat cu lingura până ce compoziţia începe să se îngroaşe.

          Se scoate castronul din apă, se adaugă sare şi se amestecă.

          Atenţie: cu câteva minute înainte de a se servi acest sos se adaugă smântâna.

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă cremă de morcovi

·       1 ½ l apă

·       500 g morcovi

·       1 ceapă

·       2 linguri unt

·       4 linguri smântână

·       ½ linguriţă zahăr

·       Sare

·       Crutoane

Se taie morcovii ca fideaua şi se pun la fiert împreună cu ceapa tocată foarte fin.

          Când s-au înmuiat se strecoară şi se trec prin sită subţiind cu zeama în care au fiert.

          Se pune supa din nou pe foc, se adaugă sarea, zahărul, untul şi se lasă să fiarbă câteva minute.

          Se drege cu smântână şi se serveşte cu crutoane (modul de preparare a crutoanelor a fost prezentat anterior).

E.   MÂNCĂRURI

Şniţel de legume cu sos de brânză

·       2 – 3 morcovi

·       2 rădăcini pătrunjel

·       1 rădăcină ţelină

·       1 gulie

·       2 – 3 cartofi

·       ½ conopidă

·       1 legătură verdeaţă

·       Sare

·       Piper

·       2 ouă

·       Câteva linguri de pesmet

·       Făină

·       Sos din:

-         2 linguri unt

-         2 linguri făină

-         1 ceaşcă lapte

-         3 linguri brânză rasă

-         Ulei

Se fierb toate legumele tăiate bucăţi într-o supă de zarzavat.

          Se scurg, se dau prin maşina de tocat, apoi se amestecă cu sare, piper, verdeaţă tocată, un ou bătut, pesmet sau făină.

          Se ia câte o lingură plină din acest amestec, se tăvălesc în făină, se turtesc în formă de şniţel, se înmoaie în ou şi pesmet şi se prăjesc pe ambele feţe în ulei încins.

          Se prepară sosul de brânză astfel: se încinge puţin untul, se amestecă cu făina, se stinge pe foc cu câte puţin lapte până se obţine o cremă. Se adaugă sarea, piperul şi brânza rasă.

          Se servesc şniţelele cu acest sos.

          Pentru cei cărora nu le place sosul de brânză, şniţelele pot fi servite cu sos de roşii (reţetă dată anterior).

F.   DULCIURI

Gogoşi din cartofi

·       ½ kg cartofi

·       1 ou

·       Făină cât cuprinde

·       Sare

·       2 linguriţe zahăr

·       25 g drojdie

·       Ulei

·       Zahăr vanilat

·       Puţin lapte

Se desface drojdia în puţin lapte îndulcit şi se amestecă cu 2 linguriţe de făină.

          Se lasă să crească.

          Se amestecă apoi cu cartofii fierţi în coajă, curăţaţi şi daţi prin maşină, ouăle bătute, făină cât cuprinde ca să se obţină un aluat moale.

          Se frământă bine, apoi se mai lasă să crească ¼ ore.

          Se întinde o foaie groasă de un deget, se taie cu paharul rotunduri şi se lasă să stea pe masă câteva minute.

          Se pun într-o cratiţă cu mult ulei clocotit şi se rumenesc pe ambele feţe.

          Se servesc calde, pudrate cu zahăr vanilat.

          Se pot face simple, sau umplute cu cremă de brânză sau marmeladă.

SAU:

F.  DULCIURI

Ştrudel cu dovleac

·       foi de plăcintă după reţeta proprie (postată anterior)

·       zahăr pudră

·       3 – 4 linguri ulei

·       1 farfurie adâncă plină cu dovleac ras

·       3 – 4 linguri zahăr

·       1 linguriţă scorţişoară pisată

·       1 praf de sare

Se întinde foaia şi se stropeşte cu ulei.

        La un capăt al foii se aşază dovleacul ras, se presară cu zahăr, scorţişoară pisată şi puţină sare.

        Se rulează şi se aşază suluri în tava de copt care a fost înainte unsă cu ulei.

        Deasupra se unge cu o pensulă înmuiată în ulei.

        Se dă la cuptor şi se coace la foc potrivit până ce se rumeneşte frumos.

        Când este gata se scoate din cuptor şi se porţionează în tavă.

        Se aşază pe un platou şi se presară cu zahăr pudră.

VA URMA