MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
JOI 6 FEBRUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
JOI 6 FEBRUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Bună ziua, prieteni!
Clic pe imagine și se va deschide și veți putea citi!
Clic pe imagine și se va deschide și veți putea citi!
ARTE 6 Februarie
MUZICĂ 6 Februarie
Romantic Music: Guitar, Saxophone, Piano Love Songs 80's
Саксофон и Розы*красивая музыка для души*Beautiful music
Baladas Románticas en Español ♥️♥️ Las mejores Canciones Romanticas en Español de Todos Los Tiempos
POEZIE 6 Februarie
Adrian Maniu
Iarna cu zapezi de argint ...
Iarna cu zapedi de argint
Ma simt atat de obosit, atat de obosit !...
In spitalul asta, cearceafurile par de hartie.
Mi-au luat hainele, ca nu mai am de trait.
Ieri iti facusem inca poezii,
cu versuri dulci si triste, cum iti place tie,
si cum ai multe – daca le mai tii ...
Vai, ce amara doctorie!...
Pe fereastra nu se mai vede nimic,
de gemete, vantul nu se mai aude.
Patului de langa mine i se pregateste dric,
Buzele sunt arse, iar sfaturile doctorului crude.
Stiu ... obrazul tau, atat de luminos,
Ca iarna de argint
N-am sa mai calc niciodata pe jos
Ar trebui, cineva sa ma tie.
Ziceau sa ma hranesc mai bine ...
Si gura ta e sange foarte sanatos ...
Tu insa n-ai de ce sa vii la mine;
Sa-mi scrii o vorba – ar fi prea frumos !
Vai, cateva minute sa stai!
De gatul tau sa-mi incalzesc mainile de gheata,
Si putine flori ieftine sa-mi dai,
sa se usuce pana-n dimineata ...
Eu as canta cele mai frumoase cuvinte,
incet, ca abia pot vorbi ...
Le-ai crede aceleasi jucarii ...
Ar fi atatea adevaruri sfinte!
Lumea ar zice: “E tot nebun ...”,
nestiind ce aproape sunt de tacere
Cand as fi vrut sa fiu atat, atat de bun !...
Sigur nici n-ai sa ma citesti, nici n-ai sa vii.
Sa fi stiut ca scrisoarea sub ochi o sa-ti cada,
as fi incercat mai bine – si n-as fi putut scri,
in iarna cu argint
Odata, insa, are sa ma inteleaga ...
Puternic am sa-i cad in genunchi – pentru iertare
Eu fiind in agonie, o sa-mi zica:
“Sunt a ta pe viata-ntreaga”
Nu! Doctoriile imi dau iar aiurare.
Fiindca altfel nu poate sa fie,
fiindca de ce m-ar iubi vreodata?
Destul cand pentru ea e buna si curata ...
Cum sunt fulgii, albi in vijelie ...
Cantecul nemarginit
In talpa mormantului,
Din noaptea pamantului,argint
greierele ostenit ...
Suna lin, ca o tacere
Dintr-o vesnica durere ...
Cand tot ceru-i colb de stele,
scaparand cu focuri grele,
necuprins, peste pustie,
intr-o vreme prea tarzie ...
În seara asta
În seara asta blândă, cu frunzele în rază,
să mergem în tăcere, gândindu-ne-n trecut,
pe ţărmul gol şi negru, când zarea-nmormântează,
un soare care moare, în roşii bălţi căzut.
Privind în ape cerul ce auru-nverzeşte,
să mai şoptim tristeţea cuvântului dintâi,
când din întunecime blestemul rău pândeşte,
tu, aşteptând sfârşitul, de braţul meu rămâi.
Văzduhul îşi deschide durerea negrei rane,
putere strivitoare ameninţă omorul,
zvâcnesc pe fruntea nopţii cântările din strane,
şi păsări fără nume de fruntea-mi îşi frâng zborul.
Vreau, luna când o trece pe cer ca totdeauna,
să strângi mâna mea rece, deodată încleştată,
apoi să râzi în ţipăt înţelegând minciuna,
din veşnica iubire, de viaţă dezlegată.
să mergem în tăcere, gândindu-ne-n trecut,
pe ţărmul gol şi negru, când zarea-nmormântează,
un soare care moare, în roşii bălţi căzut.
Privind în ape cerul ce auru-nverzeşte,
să mai şoptim tristeţea cuvântului dintâi,
când din întunecime blestemul rău pândeşte,
tu, aşteptând sfârşitul, de braţul meu rămâi.
Văzduhul îşi deschide durerea negrei rane,
putere strivitoare ameninţă omorul,
zvâcnesc pe fruntea nopţii cântările din strane,
şi păsări fără nume de fruntea-mi îşi frâng zborul.
Vreau, luna când o trece pe cer ca totdeauna,
să strângi mâna mea rece, deodată încleştată,
apoi să râzi în ţipăt înţelegând minciuna,
din veşnica iubire, de viaţă dezlegată.
Biografie Adrian Maniu
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, Bucureşti - d. 20 aprilie 1968, Bucureşti) a fost un scriitor român, poet tradiţionalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriţei, Rodica Maniu şi cumnatul pictorului Samuel Mutzner.
S-a născut la Bucureşti, din părinţi de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti dar nu profeseaza niciodată după examenul de licenţă. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineaţa şi Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912).
Versuri
Figurile de ceară, (1912), debut editorial
Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915
Lângă pământ, Ed. Cultura Naţională, 1924
Drumul spre stele, Ed. Cartea Romaneasca,1930
Cartea ţării, Ed. Fundaţiilor Culturale Regele Carol I, 1934
Cântece de dragoste şi moarte, Ed. Cultura Naţională, 1935
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, Bucureşti - d. 20 aprilie 1968, Bucureşti) a fost un scriitor român, poet tradiţionalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriţei, Rodica Maniu şi cumnatul pictorului Samuel Mutzner.
S-a născut la Bucureşti, din părinţi de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti dar nu profeseaza niciodată după examenul de licenţă. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineaţa şi Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912).
Versuri
Figurile de ceară, (1912), debut editorial
Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915
Lângă pământ, Ed. Cultura Naţională, 1924
Drumul spre stele, Ed. Cartea Romaneasca,1930
Cartea ţării, Ed. Fundaţiilor Culturale Regele Carol I, 1934
Cântece de dragoste şi moarte, Ed. Cultura Naţională, 1935
Dan Constantinescu
Portretul lui Iisus
Nu-i cu putinţă să nu-i fi stat
într-adevăr, faţă-n faţă.
Astfel de ochi nu pot fi zugrăviţi
din închipuire.
Topiţi într-un Tot infinit,
te ţintuiesc cu Puterea şi lacrima Tatălui,
şi dacă ai o cută cât de mică de strâmbătate-n suflet,
nu-i poţi privi multă vreme.
Ei doar, fără vrere,
au pedepsit mulţimea păcătoşilor, de pe cruce,
rămânând larg deschişi,
cutremurând pânăn rărunchii rărunchilor,
încât aceştia, de la un răstimp, s-au pornit,
nestăpânit, să strige:
Închide ochii tăi, pentru o clipă doar, Hristoase!
într-adevăr, faţă-n faţă.
Astfel de ochi nu pot fi zugrăviţi
din închipuire.
Topiţi într-un Tot infinit,
te ţintuiesc cu Puterea şi lacrima Tatălui,
şi dacă ai o cută cât de mică de strâmbătate-n suflet,
nu-i poţi privi multă vreme.
Ei doar, fără vrere,
au pedepsit mulţimea păcătoşilor, de pe cruce,
rămânând larg deschişi,
cutremurând pânăn rărunchii rărunchilor,
încât aceştia, de la un răstimp, s-au pornit,
nestăpânit, să strige:
Închide ochii tăi, pentru o clipă doar, Hristoase!
Biografie Dan Constantinescu
Dan Constantinescu,
poet şi traducător român.
Psudonim Dan Nikora, ca scriitor german, ( după numele mamei Nicoară ).
Născut la 6 februarie 1921, Hunedoara.
Studii: liceu Orăştie, apoi Universitatea Cluj şi Sibiu.
A frecventat Cenaclul Cercul literar de la Sibiu, alături de Ion Negoiţescu, I.D. Sârbu, Radu Stanca, Şt. Aug. Doinaş.
1980 pleacă în Germania de Vest.
Volume: Unde, Ed. Eminescu, 1969, versuri.
Vatra, Ed. Eminescu, 1978, versuri.
Dempreunul-a-fi, versuri, 1990.
Colaborări la traduceri din literatura universală.
Traduce integral pe Rainer Maria Rilke, haiku-ri şi versuri din lirica japoneză.
Decedat la 13 martie 1997, Freiburg, Germania.
Dan Constantinescu,
poet şi traducător român.
Psudonim Dan Nikora, ca scriitor german, ( după numele mamei Nicoară ).
Născut la 6 februarie 1921, Hunedoara.
Studii: liceu Orăştie, apoi Universitatea Cluj şi Sibiu.
A frecventat Cenaclul Cercul literar de la Sibiu, alături de Ion Negoiţescu, I.D. Sârbu, Radu Stanca, Şt. Aug. Doinaş.
1980 pleacă în Germania de Vest.
Volume: Unde, Ed. Eminescu, 1969, versuri.
Vatra, Ed. Eminescu, 1978, versuri.
Dempreunul-a-fi, versuri, 1990.
Colaborări la traduceri din literatura universală.
Traduce integral pe Rainer Maria Rilke, haiku-ri şi versuri din lirica japoneză.
Decedat la 13 martie 1997, Freiburg, Germania.
George Ciorănescu
Necunoscute prietene,
totul în lume m-a-nșelat:
Ziua ce se pierde în noapte
stelele ce apun
florile veștede
mustul ce fierbe
hoitul dospit
totul m-a-nșelat, prietenul inimii mele.
Femeia moale ca perna
fântâna sleită a setei nestinse
mi-a împletit curse din mătasea părului
acoperindu-mi cerul cu dogoarea sânilor
fii Omul păros cu răcnet și ghioagă.
Mută tăriile pe prispa casei.
Fii câinele meu și fii tată.
În lume totul m-a-nșelat, prietene.
totul în lume m-a-nșelat:
Ziua ce se pierde în noapte
stelele ce apun
florile veștede
mustul ce fierbe
hoitul dospit
totul m-a-nșelat, prietenul inimii mele.
Femeia moale ca perna
fântâna sleită a setei nestinse
mi-a împletit curse din mătasea părului
acoperindu-mi cerul cu dogoarea sânilor
fii Omul păros cu răcnet și ghioagă.
Mută tăriile pe prispa casei.
Fii câinele meu și fii tată.
În lume totul m-a-nșelat, prietene.
Biografie George Ciorănescu
George Ciorănescu (1918-1993)
George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu).
Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același nume din anul 1982. La München va publica Morior ergo sum, 1981, Catrene definitorii diezate (1987) și Metaerotism imaginar, 1990. Poemele i-au fost reeditate la București, în 2003, în volumul Scrieri I (Versuri).
George Ciorănescu (1918-1993)
George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu).
Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același nume din anul 1982. La München va publica Morior ergo sum, 1981, Catrene definitorii diezate (1987) și Metaerotism imaginar, 1990. Poemele i-au fost reeditate la București, în 2003, în volumul Scrieri I (Versuri).
Sorin Holban, prozator și poet
Biografie
HOLBAN Sorin, se naste la 6 febr. 1933, Iasi.
Prozator si poet.
Licentiat al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti.
Lucreaza in presa din 1950; redactor la ziarul Informatia Bucuresthdui, in paginile caruia semneaza reportaje, anchete si comentarii.
Autor al volum de nuvele Te urasc, iubita mea (1976), urmat de volum de versuri Cu tango inainte (1982) si de romanul Iarna cand au murit cangurii (1984).
A scris, in colab. cu fratele sau, Nicolae Hol-ban, piesa de teatru Apa vie.
Dupa ce a practicat multi ani jurnalismul, Sorin Holban a debutat ca prozator cu un volum de nuvele. Te urasc, iubita mea (1976). scris cu acuratete si chiar cu siguranta stilistica, lipsit insa de profunzime si nedepasind cliseele puse in circulatie de literatura epocii. Citeva episoade par secvente dintr-un roman despre obsedantul deceniu, prezentate inlr-un mod tendentios, dintr-o perspectiva ideologizata.
Cu toate acestea, nuvelele nu intra in categoria asa-zisei proze politice de mare audienta in anii '70-'80, caci preferintele lui Sorin Holban se indreapta mai curind spre literatura sentimentala, cu tineri veseli si prietenosi, participind cu insufletire la micile evenimente cotidiene, lipsiti, in general, de interes pentru marile probleme istorice, politice, sociale ce-i framintasera pe cei din prima generatie postbelica. Sorin Holban scrie o literatura de vacanta marcata de gratuitate, abtinindu-se sa ridice, intr-un climat de liniste si impacare, idei grave, urgente, insolubile. Discursive si insuficient diferentiate stilistic, poeziile din Cu tango inainte (1982) au fost scrise sub influenta lui Eugen Jebeleanu si a lui Adrian Paunescu, avind ca teme razboiul, lagarele de concentrare, crimele nazistilor etc Sint versurile unui om „multumit de viata" (Pasarea spaimei), care, avind prilejul sa calatoreasca in Polonia, de pilda, rememoreaza citeva dintre ororile istoriei contemporane, fericit ca traieste intr-un alt timp, ca poate gusta fara opreliste din nevinovatele placeri ale vietii zilnice.
Romanul Iarna cind au murit cangurii (1984) e o scriere agreabila, de consum, ce se citeste cu placere, caci umorul izbuteste nu o data sa invioreze lectura, dizolvind contradictiile dintre personaje pina la anularea posibilelor surse de conflict. Eroii sint aceiasi tineri ce se persifleaza in joaca unii pe altii, schimba ironii lipsite de rautate, care au ca unic scop sa le puna in evidenta agerimea spiritului. Sint mereu gata sa intoarca lucrurile in comedie, sa se joace cu problemele cele mai grave, dovedind o jovialitate nu numai nestapinita, dar si inepuizabila. Pe scurt, romanul e o fantezie umoristica aglu-tinind elemente de paiaterie, teatru de marionete etc. si facind din amuzament valoarea suprema a existentei. Se simte in intreg cuprinsul cartii o surda aversiune fata de latura solemna, grava a vietii. Pentru eroii lui Sorin Holban a fi serios pare un indiciu sigur de marginire sau chiar de obtuzitate. Simpatia autorului se indreapta in mod vadit spre spiritele ironice, ludice. care stiu sa relativizeze totul prin ris. Nu e nihilism in atitudinea lor, caci exista chiar si pentru acesti oameni un lucru cu care nu se poate glumi: iubirea. Undee vorba de iubire nu mai incape umorul.
Ca urmare, paginile consacrate acestui subiect dezvaluie deseori un sentimentalism de-a dreptul adolescentin. Autorul insusi semnaleaza ca prototipurile eroilor sai se afla in lumea filmului, a spectacolelor de divertisment, a vedetelor, dar si in literatura comica a lui I. L. Caiagiale, G. Topirceanu, Haaek, Urmuz", Ion Baiesu. Pentru cei doi naratori, care iau cuvintul pe rind in roman, batrinetea inseamna, de obicei, senilitate. in viziunea lor, batrinii sint ridicoli, apar caricaturizati, ilustrind cealalta dimensiune estetica a romanului: grotescul. Pendulind intre umor si grotesc, scrierile lui Sorin Holban (mai putin versurile) se intorc la vechile izvoare, desfundate in anii '70, ale literaturii sentimentale.
OPERA:
Te urasc, iubita mea, nuvele. Bucuresti, 1976; Cu tango inainte, versuri. Bucuresti, 1982; Iarna cind au murit cangurii, roman, Bucuresti, 1984. |
REFERINTE CRITICE:
I. Buduca, in Amfiteatru, nr. 3, 1977; L. Ulici, in Romania literara, nr. 14, 1977; N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 25, 1983; Sultana Craia, ibidem, nr. 49, 1985; H. Zalis, in Romania literara, nr. 41, 1985. |
TEATRU/FILM 6 Februarie
Carlo Goldoni
Indragostitii - Carlo Goldoni:
Hangita - Carlo Goldoni:
Fata cinstita - Carlo Goldoni:
Badaranii
Bădăranii cu Alexandru Giugaru, Birlic 🎭 Teatru Radiofonic Subtitrat
29 de grade la umbra - Eugene Labiche
SFATURI UTILE 6 Februarie
7 LUCRURI CARE SE INTAMPLA CU TINE ATUNCI CAND VEI MURI
Un articol de Maya Oprescu
Moartea este unul dintre cele mai mari mistere ale vietii. In functie de convingerile tale, moartea poate pune o multime de intrebari - Ce se intampla dupa? Unde mergem?
Dr. Michael Newton este cel care in urma cercetarilor va poate raspunde la aceste intrebari.
In cartile sale „Calatoria si destinul sufletelor”, Dr. Newton detaliaza rezultatele unor decenii de cercetare in domeniul calatoriilor sufletului. Dr. Newton a folosit hipnoterapia pentru a aduce din trecut orice traume experimentate, conducand subiectii prin intermediul acelor amintiri catre vindecare. In acest proces, el a descoperit ca oamenilor le-au venit in minte amintiri care nu au avut loc in aceasta viata - ci dintr-un loc dintre vieti. Ce a fost chiar mai uimitor, este faptul ca in timpul cercetarilor, subiectii sai au avut aceleasi amintiri de baza.
Potrivit studiului sau, acestea sunt cele 7 lucruri de baza care se intampla cu noi atunci cand vom muri:
Moartea este unul dintre cele mai mari mistere ale vietii. In functie de convingerile tale, moartea poate pune o multime de intrebari - Ce se intampla dupa? Unde mergem?
Dr. Michael Newton este cel care in urma cercetarilor va poate raspunde la aceste intrebari.
In cartile sale „Calatoria si destinul sufletelor”, Dr. Newton detaliaza rezultatele unor decenii de cercetare in domeniul calatoriilor sufletului. Dr. Newton a folosit hipnoterapia pentru a aduce din trecut orice traume experimentate, conducand subiectii prin intermediul acelor amintiri catre vindecare. In acest proces, el a descoperit ca oamenilor le-au venit in minte amintiri care nu au avut loc in aceasta viata - ci dintr-un loc dintre vieti. Ce a fost chiar mai uimitor, este faptul ca in timpul cercetarilor, subiectii sai au avut aceleasi amintiri de baza.
Potrivit studiului sau, acestea sunt cele 7 lucruri de baza care se intampla cu noi atunci cand vom muri:
1. Revizuirea rapida a intregii vieti
Un fenomen extrem de comun este acela in care oamenii, fiind in fata mortii, vad intreaga lor viata exact ca un film derulat extrem de repede. Creierul se seteaza pe modul hiper-viteza si incepe revizuirea bancii de date a memoriei inainte ca sufletul sa se separe de corp.
2. Puteti vedea corpul in care ati fost
Multi oameni vor vedea corpul lor fizic din care au iesit in momentul in care constiinta se deconecteaza de la corpul fizic. Veti putea vedea imprejurimile si lucrurile care se intampla in jurul corpului vostru mort. Acest lucru nu te va speria, pentru ca se va simti ca fiind un lucru firesc. Unii oameni au raport un sentiment de frustrare sau furie asupra modului in care au murit si isi doresc sa mearga inapoi in corpul lor pentru a cauta razbunare, dar acest sentiment trece cu timpul, pe masura ce incepe sa cada in Lumina.
3. Lumina puternica
Oamenii au raportat intotdeauna ca vad o lumina puternica atunci cand mor. Lumina apare in departare, si veti fi lent atras spre ea, aproape ca si cum ati fi sub influenta unui magnet. Lumina este intotdeauna insotita de un sentiment de iubire si pace. Aceasta este faza de tranzitie a ta inapoi la casa ta, in lumea spiritelor.
4. Vezi toate rudele decedate
Chiar atunci cand intri in lumea spiritelor dupa ce ai fost tras prin lumina, esti intampinat de cei dragi, care sunt acolo pentru tine pentru a te imbratisa. E ca un fel de reuniune. Acestea nu sunt neaparat rude din viata ta curenta pe pamant. Acestea pot fi membri de familie ai dumneavoastra din vietile anterioare care au fost cu voi de-a lungul evolutiei sufletului tau. In esenta, aveti membri ai familiei pe care nu ii stiti in prezent, dintr-o linie genealogica cu totul alta care te vor saluta pe masura ce vei intra in lumea spiritelor. Desigur ca ve veti amintiti numele lor si le veti recunoaste fetele lor la intoarcere.
5. Ingerul pazitor sau ghidul spiritual
Aveti propriul inger pazitor atribuit sau "ghidul spiritual", in functie de termenii care va plac sa-i utilizati mai bine. Oricum ai vrea sa-l numesti, vei intalni ghidul tau in lumea spiritelor care te va mangaia si care te va face sa te simtiti ca acasa. Dar, acesta este, de asemenea, momentul in care jocurile si distractia s-au terminat. Dupa ce vi se vor prezenta unele dintre locurile ceresti, datoria va incepe sa sune. Ghidul tau a fost cu tine si cu ochii pe tine de-a lungul vietii tale, si vrea sa mearga peste unele lucruri cu tine. E timpul sa scoti acum cardul tau, practic raportul de viata pe care l-ai trait.
6. Revizuirea intregii vieti
Dupa intalnirea cu ingerul pazitor/ ghidul spiritual , veti parcurge impreuna cu acesta absolut toate lucrurile pe care le-ai facut in viata. Oamenii au raportat ca au vazut intreaga lor viata ca un fel de film sau ca paginile unei carti. Va trebui sa vezi lucruri care te vor face sa-ti fie rusine cum ar fi esescurile pe care le-ai avut, insa nu este timp pentru judecata. O sa fie timp de revizuire si discutii pentru a putea imbunatatii sufletul. Dupa ce veti revedea toata viata, s-ar putea ajunge la un acord cu ghizii tai pentru a te intoarce inapoi pe Pamant dupa o perioada, pentru a indrepta anumite lucruri, insa acest lucru se va intampla dupa o perioada de timp petrecuta in lumea spiritelor.
7. Tu nu o sa vrei sa mai revii
Vei simti o cantitate coplesitoare de pace si iubire care te va face sa nu-ti mai doresti sa te intorci. Nu trebuie sa va faceti griji cu privire la boli sau sarcini pamantesti. Sunteti acum fara margini, in siguranta si liberi cu adevarat. Nu aveti nici un stres, nici o durere si nici o suferinta. Dar tine minte, reincarnarea s-ar putea lasa asteptata. Este posibil sa va oferiti voluntar pentru a va reintoarce sa ajutati alte suflete de pe pamant, s-ar putea sa fie necesar sa veniti inapoi pentru a atenua Karma sau puteti alege sa veniti inapoi pentru a evolua mai mult ca suflet si experienta in bogatia vietii.
Acest articol este oferit sub licenta Creative Commons. Il puteti republica oriunde incluzand autorul, sursa si sa lasati toate link-urile intacte.
Top 10 cele mai devotate rase de câini
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 6 Februarie
Mr Bean GOLF | Mr Bean Full Episodes | Mr Bean Official
- La poarta, Gheorghe:
- Ioane, unde duci gastele alea doua?
- La soacra-mea! Ieri a spus ca si-ar da si jumatate din viata pentru o
gasca!...
==================================================- ========== - - Hai la o bere!
- De cand s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
- De ce?!?
- N-am chef s-o vad in dublu exemplar...
==================================================- ========== - Cum se numeste transpiratia tiganului?
Esenta de rom!
==================================================- ========== - Naste nevasta tiganului. Disperat, acesta fuge sa aduca doctorul. Doctorul intra in casa tiganului unde era intuneric bezna si ii cere acestuia sa aprinda o lampa mai aproape de Piranda ca sa o poata mosi.
Incepe nasterea. Doctorul incepe si scoate 1 copil, 2 copii, 3 copiii.
Disperat, tiganul (mai avand 4 puradei) exclama:
- Dom` doctor, mai bine stingem lampa ca astia trag la lumina ca mustele....
==================================================- ========== - Instructorul de computere:
- Uitati, acest buton de pe tastatura se cheama 'Delete'.
Bula:
- Dilit esti tu, ma! Si toata familia ta!
==================================================- ========== - - Dom' doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca omu...
- Dar cum a ajuns acolo?
- Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice...
- Şi?
- Eu am zis: no shit!
==================================================- ========== - O tânără se roagă la cel de sus:
– Doamne, de data aceasta vreau să mă rog pentru cei din jurul meu, fără a cere nimic pentru mine. Dă-i Doamne mamei mele un ginere chipes, bogat cu vile si masini, dotat si cumsecade...
==================================================- ========== - - Vreau să divorţez, domnule avocat!!!
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios!
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu...
==================================================- ========== - La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
==================================================- ==========
* O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
* La o partidă de vânătoare, un bărbat elegant din Stockholm împuşcă o raţă. Pasărea cade însă în ograda unui fermier, care susţine că vânatul îi aparţine.
– E pasărea mea, insistă orăşeanul.
Fermierul sugerează să fie tranşată disputa în stil vechi, cu un "şut neaoş":
– Eu îţi trag un şut cât pot de tare în c....e, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urlă mai puţin ia pasărea. Bărbatul e de acord. Fermierul îi trage un şut straşnic în părţile sensibile. Când îşi revine, oraşeanul şopteşte cu greu:
– Bine. Acum e rândul meu!
– Lasă, zice ţăranul. Poţi să păstrezi raţa
==================================================- ==========
==================================================- ==========
* Bula se prezinta la director.
- Domnule director, va rog sa-mi mariti salariul!
- Nu pot, zice directorul, e criza si nu am bani.
- Va rog sa va ganditi bine, ca eu sunt cautat de multe unitati.
- Ai tu asa multe relatii? se mira directorul.
- Pai da, zice Bula. Ma cauta trei banci, CEC-ul si Politia.
==================================================- ==========
* Doua prietene se confeseaza una alteia:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Un dezastru total! Sotul meu a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care m-am chinuit intreaga dupa-amiaza sa o gatesc, am facut dragoste in 3 minute si apoi in urmatoarele 2 minute a si adormit. La tine cum a fost?
-Superba! Am ajuns acasa, sotul ma astepta deja, m-a invitat la o cina romantica la un restaurant. Dupa cina, ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, cand am ajuns, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora, dupa care am facut dragoste o ora intreaga dupa care am stat amandoi de vorba inca o ora. A fost o seara de neuitat!
In acelasi timp, sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
-A fost un dezastru total! Am ajuns acasa mai devreme, ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt circuit, asa ca am ramas si fara curent. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa, incat nu mi-au mai ramas bani de taxi, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem vedea ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm, pentru ca in tot timpul asta ei nu i-a tacut gura nici macar o secunda…
De la lume adunate și iarăși la lume date:
GÂNDURI PESTE TIMP 6 Februarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu