MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 APRILIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI


RELIGIE ORTODOXĂ 15 Aprilie

Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf Ap Aristarh, Pud, Trofim; Sf Mc Crescent

Sfânta și Marea Miercuri (Denie)

În Sfânta şi Marea Miercuri, Sfinții Părinţi au hotărât să se facă pomenirea femeii cea păcătoase, care a uns cu mir pe Domnul.

În Sfânta şi Marea Miercuri dumnezeieştii Părinţi au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul aceasta s-a întâmplat cu puţin înainte de mântuitoarea patimă.

Când Iisus S-a suit în Ierusalim şi era în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă, s-a apropiat de El şi a turnat pe capul Lui acel mir de mare preţ. Pomenirea ei s-a pus în această zi, pentru ca, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindenea şi tuturor fapta ei cea plină de multă învăţătură. Ce-a îndemnat-o, oare, la asta? Dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toţi, prietenia Lui cu toţi oamenii şi mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros, pe care legea îl socotea necurat şi poruncea să fie îndepărtat dintre oameni.

Se gândea deci femeia că-i va vindeca şi boala ei, după cum a vindecat-o pe a aceluia. Şi într-adevăr, pe când şedea la masă, I-a turnat pe capul Lui mir în valoare cam de trei sute de dinari. Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Hristos însă i-a luat apărarea ca să nu îndepărteze gândul ei cel bun. în urmă, Hristos face pomenire de îngroparea Sa spre a întoarce pe Iuda de la vânzare şi a învred­nici pe femeie de marea cinste de a se propovădui pretutindeni, în toată lumea, fapta ei bună.

Trebuie să se ştie că femeia aceasta pare că este una şi aceeaşi la toţi Evangheliştii, dar nu este aşa.

După cum spune dumnezeiescul Hrisostom, la cei dintâi trei Evanghelişti este vorba de una şi aceeaşi femeie, numită îndeobşte femeia cea păcătoasă. La Evan­ghelistul Ioan însă nu e vorba de această femeie, ci de altă femeie, care are o viaţă curată, Măria, sora lui Lazăr, pe care n-ar fi iubit-o Hristos de-ar fi fost o păcătoasă. Măria, spre deosebire de celelalte, cu şase zile înainte de Paşti, pe când Domnul şedea la masă în casa ei din Betania, a întrebuinţat mir şi l-a turnat pe dumnezeieştile Lui picioare şi I le-a şters cu părul capului ei, arătând faţă de Hristos un respect nespus de mare, oferindu-i mirul ca lui Dumnezeu.

Ea ştia bine că la jertfe se aducea untdelemn lui Dumnezeu, preoţii se sfinţeau cu mir, iar Iacov altădată a uns cu untdelemn stâlpul înălţat lui Dumnezeu. I-a adus Lui acest mir şi l-a dăruit învăţătorului ca lui Dumnezeu, pentru că l-a sculat din morţi pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i făgă­duieşte vreo răsplată. într-adevăr, cu acest prilej numai Iuda murmură, din pricina iubirii sale de arginţi.

Cealaltă femeie, adică cea păcătoasă, după cum au istorisit Sfinţii Evanghelist! Matei şi Marcu, a turnat acel mir de preţ pe capul lui Iisus, cu două zile înainte de Paşti, pe când Iisus era tot în Ierusalim şi tot pe când stătea la masă, dar în casa lui Simon leprosul. Pe această femeie păcătoasă şi ucenicii s-au supărat, pentru că se gândeau bine la dorinţa Iui Hristos de a face miloste­nie. Mai mult: acestei femei păcătoase i s-a dat şi răsplata de a se duce vestea despre fapta ei bună în toată lumea.

Prin urmare unii spun că este vorba de una şi aceeaşi femeie, pe când învăţătorul Hrisostom spune că este vorba de două femei.

Sunt însă unii care spun că e vorba de trei femei: două cele amintite mai sus, care l-au turnat mir nu cu mult înainte de Patima Domnului, iar o a treia cu mult înainte de acestea, dar, mai bine spus, prima care a turnat mir pe Hristos, aproape pe la mijlocul predicării evanghelice; ea era şi desfrânată şi deci păcătoasă. Aceasta a venit în casa fariseului Simon, şi nu a lui Simon leprosul; i-a turnat numai mir pe picioarele lui Hristos; de fapta ei s-a scandalizat numai fariseul; şi, în sfârşit, ei îi dăruieşte Mân­tuitorul iertarea păcatelor. Despre această păcătoasă aminteşte numai dumnezeiescul Luca, pe la mijlocul Evangheliei sale, după cum s-a spus mai sus.

Căci după ce isto­riseşte fapta acestei femei păcătoase, adaugă îndată aceste cuvinte: «După aceasta Iisus a mers prin oraşe şi sate, binevestind şi pro­povăduind împărăţia Iui Dumnezeu». Din aceste cuvinte se vede că fapta acestei femei păcătoase nu s-a întâmplat în timpul Pati­milor. Prin urmare, şi din pricina timpului, şi din pricina celor ce L-au primit pe Hristos, şi din pricina persoanelor şi din pricina caselor, dar încă şi din pricina chi­pului în care au turnat mirul, urmează că au fost trei femei: două păcătoase, iar a treia, sora lui Lazăr, Măria, care strălucea printr-» viaţă curată. în privinţa caselor: una este casa fariseului Simon, alta casa lui Simon leprosul în Betania, şi alta iarăşi casa suro­rilor lui Lazăr, Măria şi Marta, tot în Betania. Din acestea rezultă iarăşi că Hristos a luat parte la două cine în Betania: una cu şase zile înainte de Paşti, în casa lui Lazăr, când a mâncat împreună cu El şi Lazăr. După cum istoriseşte Fiul tunetului, grăind aşa: «Cu şase zile înainte de Paşti, a venit Iisus în Betania, unde era Lazăr, cel ce murise şi pe care Hristos I-a înviat din morţi. Şi I-au făcut Lui acolo cină şi Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau cu El la masă. Iar Măria, luând o litră de nard curat de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus, şi I-a şters picioarele Lui cu părul capului ei».

Cealaltă cină I s-a făcut Lui cu două zile înainte de Paşti, pe când Hristos era tot în Betania, în casa Iui Simon Iepro-sul: atunci s-a apropiat de El femeia păcătoasă şi a turnat mirul cel de mare preţ. Că aceasta s-a petrecut cu două zile înainte de Paşti, o arată Sfântul Evanghelist Matei, când scrie că Hristos a spus ucenicilor: -Ştiţi că după două zile sunt Pastile». Iar mai jos puţin, Sfântul Evanghelist Matei adaugă: «Şi fiind Iisus în Betania în casa lui Simon leprosul s-a apropiat de el o femeie păcătoasă, având un alabastru cu mir de mare preţ şi 1-a turnat pe capul Lui pe când şedea la masă». Tot aşa spune şi Marcu: «Şi după două zile erau Pastile şi Azimile; şi pe când era în Betania în casa lui Simon leprosul şi şedea la masă, a venit o femeie» şi celelalte.

Sunt şi unii care susţin că femeia care a uns cu mir pe Domnul, despre care vorbesc cei patru Evanghelişti, este una şi aceeaşi persoană. Ei socotesc că Simon fariseul şi Simon leprosul sunt una şi aceeaşi persoană și fac din el tatăl lui Lazăr şi al surorilor sale. Măria şi Marta. Mai susţin că este una şi aceeaşi cină; apoi că este una şi aceeaşi casă, cea din Betania, a lui Simon, care a pregătit foişorul cel aşternut, unde a avut ioc Cina cea de taină.

Părerea acestora însă nu este dreaptă. I s-au dat lui Hristos două mese în Betania, în afară de Ierusalim; una cu şase zile, iar alta două zile înainte de Paștile evreilor, după era s-a spus. Atunci, şi femeile au adus lui Hristos mir şi l-au turnat pe El în chipuri diferite. Cina cea de taină şi foişorul cel nut au fost pregătite în Ierusalim şi cu

O zi înainte de Paștile evreilor şi de pătimirea lui Hristos. Unii spun că au pregătit cina în casa unui om necunoscut; alţii, că au pregătit-o în Sfântul Sion, în casa ucenicului Ioan, cel care şi-a rezemat capul pe pieptul lui Iisus. Aici, în adevăr, au fost ascunşi ucenicii de frica iudeilor; aici, după înviere, a pus Toma degetul în coasta lui Hristos; aici a avut Ioc Pogorârea Sfântului Duh în ziua Cincizecimii, şi încă alte fapte nespuse şi tainice.

Se pare însă, şi este adevărat, că este mai exactă susţinerea lui Hrisostom, că două sunt femeile care au turnat mir pe Hristos. Una despre care vorbesc cei trei Evan­ghelişti, o femeie desfrânată şi păcătoasă; ea a turnat mir pe capul lui Iisus. Alta, cea din Evanghelia după Ioan, este Măria, sora lui Lazăr; ea a adus mir şi l-a turnat numai pe dumnezeieştile picioare ale lui Hristos. Altele sunt cinele din Betania, şi alta este Cina cea de taină. Şi se vede asta din aceea că, după ce se istoriseşte fapta femeii păcătoase, Mântuitorul trimite pe ucenici în Ierusalim ca să pregătească Paștile: «Mer­geţi, le-a spus El, în cetate la cutare şi spuneţi-i: învăţătorul zice: La tine vreau să fac Paștile cu ucenicii». Şi iarăşi: «Şi vă va întâmpina un om cu un ulcior cu apă... şi el vă va arăta un foişor mare aşternut.

Acolo pregătiţi-l. Iar ei plecând... au aflat precum le zisese şi au pregătit Paștile» adică Paștile evreilor, care băteau la uşă. Şi Mântuitorul a venit şi le-a sărbătorit împreună cu ucenicii Lui, după cum zice dumnezeiescul Hri­sostom. Apoi după ce s-a făcut Cina cea de taină şi după ce între timp a spălat pi­cioarele ucenicilor, s-a aşezat din nou la masă şi ne-a înfiinţat pe aceeaşi masă Paștile nostru, după cum spune Ioan Gură de Aur. Dumnezeieştii Evanghelişti, Ioan împreună cu Marcu, au arătat şi cum era mirul. L-au numit «curat şi de mare preţ». Prin «curat» este obiceiul să se arate ceea ce este nefalsi­ficat şi neamestecat. Poate că acest cuvânt era numele celui mai bun mir şi de mare preţ. Marcu adaugă că femeia în grabă a spart vasul, care era strâmt la gură; un ast­fel de vas îl numeşte alabastru. Acest vas, după Sfântul Epifaniu, era de sticlă şi făcut fără toartă; un astfel de vas se numeşte amforă. Mirul acela era făcut din multe materii: flori de smirnă, scorţişoară bine mirositoare, stânjenei, trestie aromată şi untdelemn.

Iar Tu, Hristoase Dumnezeule, care ai fost uns cu mir, slobozeşte-ne de patimile ce vin asupra noastră şi miluieşte-ne pe noi ca un singur bun şi de oameni iubitor, Amin.

In Sfanta si Marea Miercuri dumnezeiestii Parinti au hotarat sa se faca pomenire de femeia cea pacatoasa, care a uns cu mir pe Domnul, pentru ca lucrul acesta s-a intamplat putin inainte de mantuitoarea patima. Ziua liturgica incepe, dupa cum aflam din Triod, marti seara cu Denia, adica Utrenia din Sfanta si Marea Miercuri.In cadrul acestei slujbe a fost citita Pericopa Evanghelica de la Sfantul Evanghelist Ioan capitolul 12, vs. 17-50.

In cadrul aceleasi Denii aflam si semnificatiile din Sfanta si Marea Miercuri prin lectura Sinaxarului din care aflam: „Cand Iisus S-a suit in Ierusalim in casa lui Simon leprosul, o femeie pacatoasa s-a apropiat de El si a turnat pe capul Lui acel mir de mare pret, in valoare cam de trei sute de dinari. Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Hristos insa i-a luat apararea ca sa nu indeparteze gandul ei cel bun. Pe urma Hristos face pomenire de ingroparea Sa spre a intoarce pe Iuda de la vanzare si a invrednici pe femeie de marea cinste de a se propovadui pretutindeni, in toata lumea, fapta ei buna. Femeia aceasta nu este una si aceeasi la toti Evanghelistii. Dupa cum spune Sfantul Ioan Hrisostom, la cei dintai trei Evanghelisti este vorba de una si aceeasi femeie, numita indeosebi femeia cea pacatoasa. La Evanghelistul Ioan insa nu e vorba de aceasta femeie, ci de alta femeie, care are o viata curata, Maria, sora lui Lazar, care, cu sase zile inainte de Pasti, pe cand Domnul sedea la masa in casa ei din Betania, a intrebuintat mir si l-a turnat pe frumoasele Lui picioare si I le-a sters cu parul capului ei, aratand fata de Hristos un respect nespus de mare, oferindu-I mirul ca lui Dumnezeu. Ea stia bine ca la jertfe se aducea untdelemn lui Dumnezeu, preotii se sfinteau cu mir, iar Iacov altadata a uns cu untdelemn stalpul inaltat lui Dumnezeu. I-a adus Lui acest mir si l-a daruit Invatatorului ca lui Dumnezeu, pentru ca l-a sculat din morti pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i fagaduieste vreo rasplata. Intr-adevar, cu acest prilej numai Iuda murmura, din pricina iubirii sale de argint. Cealalta femeie, adica cea pacatoasa, dupa cum au istorisit Sfintii Evanghelisti Matei si Marcu, a turnat acel mir de pret pe capul lui Iisus cu doua zile inainte de Pasti, pe cand Iisus era tot in Ierusalim si tot pe cand statea la masa, dar in casa lui Simon leprosul. Pe aceasta femeie pacatoasa si ucenicii s-au suparat, pentru ca se gandeau bine la dorinta lui Hristos de a face milostenie. Mai mult, acestei femei pacatoase i s-a dat si rasplata de a se duce vestea despre fapta ei buna in toata lumea.

Dumnezeiescul Ioan, impreuna cu Marcu, dumnezeiestii Evanghelisti, au aratat si cum era mirul. L-au numit curat si de mare pret. Prin curat, este obiceiul sa se arate ceea ce este nefalsificat si neamestecat. Poate ca acest cuvant era numele celui mai bun mir, care curge intai. Marcu adauga ca femeia in graba a spart vasul, care era stramt la gura; un astfel de vas se numeste alabastru. Acest vas, spune Sfantul Epifaniu, este de sticla si e facut fara toarta; un astfel de vas se numeste amfora. Mirul acela era facut din mai multe materii: flori de smirna, scortisoara bine mirositoare, stanjenel, trestie aromata si untdelemn”. („Deniile din Postul Mare”, Editura TRINITAS, 1999)

Miercuri se savarseste Liturghia darurilor inainte sfintite unita cu Vecernia din Sfanta si Marea Marti in cadrul careia la Paremii se citesc textele din cartea Iesirea capitolul II, versetele 11 la 22 si cartea Iov capitolul II, versetele 1 la 10. In cadrul acestei Liturghii se citeste pericopa evanghelica de la Sfantul Evanghelist Matei, capitolul XXVI, versetele 6 la 16. Lecturarea textelor evanghelice este specifica Liturghiilor darurilor inainte sfintite din Saptamana Patimilor care se savarsesc in zilele de luni, marti si miercuri unite cu Vecernia zilei urmatoare.

Sf Ap Aristarh, Pud, Trofim

Mareste imaginea.

Sfintii Aristarh, Pud si Trofim faceau parte din cei Saptezeci de Apostoli alesi de Mantuitorul.

Sfantul Apostol Aristarh a fost episcop al Apameei din Siria. Sfantul Apostol Apostol Pavel il aminteste in Epistola catre Coloseni precum si in cea catre Filimon. Sfantul Aristarh a fost arestat in Efes, impreuna cu Gaius, de multimea care se ridicase impotriva lui Pavel. Sfantul Apostol Pavel le scrie colosenilor: “Va imbratiseaza Aristarh, cel intemnitat impreuna cu mine” (Coloseni 4: 10). In Epistola catre Filimon, Pavel il numeste pe Aristarh impreuna-lucrator cu mine, asa cum ii numeste si pe Marcu, Dimas si Luca.

Sfantul Apostol Pud era din Roma. Sfantul Apostol Pavel il pomeneste o data in Epistola catre Timotei ( II Timotei 4: 21). La inceput, casa lui Pud a fost un liman al celor mai de frunte apostoli, iar mai tarziu ea a devenit un locas de inchinare, numita Biserica Pastorilor.

Sfantul Apostol Trofim, potrivit Faptelor Apostolilor (Fapte 20:4), era originar din Asia. Acesta l-a insotit pe Apostol in calatoriile lui. In Epistola a doua catre Timotei Sfantul Apostol Pavel afirma: “Pe Trofim l-am lasat in Milet, fiind bolnav “(II Timotei 4: 20). Sfintii Aristarh, Pud si Trofim au murit prin decapitare, impreuna cu Sfantul Apostol Pavel, in timpul persecutiei lui Nero.

Sf Mc Crescent

Acest Sfânt a fost din Mira Lichiei, de neam strălucit, înaintat în vârstă. Văzând că păgânătatea se semeţeşte, şi legea idolilor se înalţă, şi pe mulţi supuşi sub robia rătăcirii, de se închinau la cele fără de suflet, el intrând în mijlocul lor, îi îndemna să părăsească deşertăciunea şi să se întoarcă spre Dumnezeul, Cel cinstit de creştini, ca un făcător al tuturor şi a toată suflarea de viaţă dătător. Iar guvernatorul, numindu-l pe sfânt bicisnic şi nenorocit, că însuşi de bunăvoia lui şi-a ales a ajunge la torturi, sfântul zise că mai mare fericire şi cinste este a pătimi cineva pentru Hristos. Şi întrebându-l de soartă, de patrie şi de nume, el pentru toate spunea că este creştin. Şi nevrând nici de formă să dea cinste idolilor, cum îl sfătuia guvernatorul la toate, ci mărturisea şi zicea că nu poate trupul să facă alta decât ceea ce vrea sufletul, de care sufletul este ocârmuit. De aceea a fost supus la chinuri în timpul cărora şi-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.



ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 15 Aprilie
ZIUA 45

A: PLĂCINTE

Plăcintă cu ciuperci

·       foi de plăcintă;

·       500 g ciuperci;

·       50 g margarină;

·       1 ceapă;

·       Sare;

·       Piper

Dacă nu avem foi de plăcintă se prepară un aluat din 250 g făină, 250 g margarină, ½ pahar cu apă caldă şi sare şi se lasă la rece.

          Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.

          Se înăbuşă pe foc, într-o cratiţă acoperită, în margarină cu ceapa tăiată solzişori, sarea şi piperul măcinat.

          Când s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se lasă să se răcorească.

          Se împarte aluatul în două.

          Una din jumătăţi se întinde de forma şi mărimea tăvii.

          Se unge tava, se aşază foaia şi se coace la cuptor.

          Se scoate din cuptor, se întind ciupercile scăzute şi răcorite pe toată suprafaţa foii, iar jumătatea cealaltă de aluat care a fost păstrată la rece, se întinde şi se pune în tavă deasupra compoziţiei.

          Se dă la cuptor până se rumeneşte.

B: SALATE

Salată de varză

·       1 varză mică;

·       2 morcovi;

·       1 rădăcină ţelină;

·       6 căţei usturoi pisat;

·       Sare;

·       5 linguri ulei;

·       3 linguri oţet;

·       Mărar

Peste varza tocată fideluţă, amestecată cu morcovul şi ţelina date pe răzătoare se toarnă amestecul de sare, ulei şi oţet.

          Usturoiul pisat şi mărarul se adaugă la sfârşit.

C: SOSURI

Sos indian

·       25 g margarină;

·       2 cepe;

·       1 rădăcină pătrunjel;

·       Cimbru;

·       1 foaie dafin;

·       Frunze de ţelină;

·       1 linguriţă făină;

·       Sare;

·       Boia iute;

·       1 ceaşcă apă

Se taie ceapa solzişori şi se căleşte în margarină.

          Se adaugă făină şi se amestecă continuu.

          Când făina capătă culoare gălbuie se stinge cu apă.

          Se adaugă restul ingredientelor şi se fierbe circa 30 minute.

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de sfeclă roşie

·       1 sfeclă roşie de mărime potrivită;

·       1 ceapă;

·       2 cartofi;

·       1 ceaşcă zarzavat pentru ciorbă;

·       1 ceaşcă suc de roşii;

·       ½ l borş;

·       2 – 3 linguri ulei;

·       Sare;

·       Leuştean

Se coace sfecla la cuptor, se curăţă şi se dă pe răzătoarea mare.

          În 2 l apă se fierb cartofii tăiaţi cuburi şi zarzavatul pentru ciorbă.

          Când cartofii sunt aproape fierţi se adaugă sfecla, sucul de roşii şi ceapa rumenită în ulei.

          După ce mai dă un clocot se adaugă borşul, sarea şi leuşteanul.

          Se mai fierbe încă 5 minute.

E: MÂNCĂRURI

Mâncare de cartofi cu castraveţi muraţi

·       1 kg cartofi;

·       200 g ceapă;

·       500 g castraveţi muraţi;

·       1 ceaşcă ulei;

·       2 linguri bulion;

·       1 legătură mărar;

·       Sare;

·       Piper

Se curăţă cartofii, se spală, se taie felii şi se prăjesc puţin în uleiul încins.

          Se scot cartofii şi în restul de ulei se căleşte ceapă.

          Se pune bulionul, se stinge cu apă caldă şi se adaugă cartofii.

          Se lasă la foc mic.

Când cartofii sunt fierţi se adaugă castraveţii fierţi separat fără coajă şi seminţe.

Se pune sare şi piper.

Se pune mâncarea în tavă, se garniseşte deasupra cu felii de roşii sau suc de roşii şi verdeaţă şi se dă la cuptor să se rumenească bine.

F: DULCIURI

Cremă de ananas

·       1 cutie compot ananas;

·       1 pachet fulgi porumb;

·       ½ ceaşcă zahăr;

·       3 ceşti apă;

·       1 cutie jeleu ananas;

·       Cireşe din dulceaţă pentru glazură

Se strecoară ananasul şi se păstrează zeama.

          Se păstrează 2 rondele întregi de ananas, iar restul se taie bucăţele mici.

          Într-o oală se amestecă fulgii de porumb, zahărul şi apa şi se pun la foc mic să fiarbă până când se leagă.

          Amestecând se adaugă pe rând zeama de la compot, jeleul şi fructele de ananas.

          Se udă cu apă o formă de 1 kg, se unge fără să se şteargă, se răstoarnă în ea compoziţia şi se lasă câteva ore la frigider până se leagă bine.

          Se scoate crema pe un platou, se garniseşte cu cireşe din dulceaţă şi cu feliile de ananas reţinute, tăiate în sferturi.

VA URMA