MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 11 IUNIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE
“Fii totdeauna cu Dumnezeu, dacă vrei ca El să fie cu tine.”
Sfântul Ioan Gură de Aur
ARTE 11 Iunie
INVITAȚIE LA OPERĂ 11 Iunie
Richard Strauss "Feuersnot"
Verdi - Nabucco / Va, Pensiero, Choeur des Esclaves, Overture + Synopsis (Cent. rec.: Riccardo Muti)
MUZICĂ 11 Iunie
Baroque Music for Studying Poledouris - Complete 'Conan the barbarian' music
The 100 Greatest Disco Songs - Best Disco Songs Of All Time - Super Disco Hits
Romantic Classical Music - Chopin Schumann Tchaikovsky Schubert
Los Mejores Boleros Instrumentales del Mundo - Música Para Relajarse, Trabajar y Estudiar
ACORDEONISTAS VIRTUOSOS - MELODIAS MARAVILLOSAS.Para pasar la cuarentena.Cecil González
POEZIE 11 Iunie
Grigore Arbore
Biografie Grigore Arbore
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Auguralia
Pe plaji pustii, prin cetati
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
Printre păduri crepusculare
Pe vinetele cimpuri de toamna
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
Incursiune
Sub trestii înfloresc nuferi miraţi
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
E necesar ca revenind aici
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
Suntem oricum în vremea
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
Poţi aspira de pildă la mărirea
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
Oricum e inutil căci viaţa
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
Tu s-o culegi încet, cu teamă,
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
Poezii recitate de Adrian Păunescu:
TEATRU/FILM 11 Iunie
Mariana Buruiană
Biografie Mariana Buruiană
Mariana Buruiană (n. 11 iulie 1955, Arad) este o actriță, traducătoare și scriitoare română. Urmează studiile liceale la Liceul nr. 2 (astăzi „Ghiba Birta”) din localitatea natală apoi studiile teatrale la I.A.T.C. București - secția actorie. Joacă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi se transferă prin concurs la Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București, în anul 1981. Joacă o serie de roluri importante, mari și mici, colaborează la emisiuni radio-TV, apare în filme de lung metraj și seriale de televiziune, face turnee în țară și în străinătate, obține premii. În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea Spiru Haret din București. Mariana Buruiană este una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului.
· Ochii care nu se văd (1994) - Irina, fiica cea mare
· Domnișoara Christina (1992) - Cristina
· Visul / Visul - Portret Liviu Ciulei (1992) - ea insasi
· Drumeț în calea lupilor (1988)
· Stâlpii societății (1988)
· Figurantii (1987) - studenta Leonora Bengescu
· Ochii care nu se vad (1986) - Irina, fata cea mare
· Să mori rănit din dragoste de viaţă (1983)
· Lumini și umbre: Partea II (1982)
· Melodii la Costinesti (1982)
· Țapinarii (1982)
· Patima (1975) - Sabina
Patima (1975)
Sfirsitul noptii - un film de Mircea Veroiu (1983):
HanulDintreDealuri:
Aurora Leonte
Biografie Aurora Leonte
S-a născut la 12 iunie 1953.
A absolvit în 1981 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, secţia Actorie.
Roluri în Teatrul de Comedie
Metropa - Arma secreta a lui Arhimede de Dumitru Solomon, regia Alexandru Colpacci, 1982
Lidocica - Procesul de A.Suhovo-Kobâlin, regia Gheorghe Harag, 1983
Meropa - Arma secretă de Dumitru Solomon, regia Grigore Gonţa, 1985
Blanche de Spania - Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonţa, 1988
Vivienne - Scaiul de Georges Feydeau, regia Ion Lucian, 1989
Hermia - Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1990
Noaptea - Amphitrion de Moliere, regia Valeriu Moisescu, 1993
Didina - D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Manolescu, 1994
Doamna Vidra - Mireasa mută de Ben Jonson, regia Alexandru Tocilescu, 1995
Marcelline - Nunta lui Figaro de Pierre Auguste Caron de Beaumarchais, regia Alexandru Vasilache, 2002
Vivian - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004
Nina Karnauhova - Audiţia de Alexandr Galin, regia Mircea Cornişteanu, 2004
A absolvit în 1981 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, secţia Actorie.
Roluri în Teatrul de Comedie
Metropa - Arma secreta a lui Arhimede de Dumitru Solomon, regia Alexandru Colpacci, 1982
Lidocica - Procesul de A.Suhovo-Kobâlin, regia Gheorghe Harag, 1983
Meropa - Arma secretă de Dumitru Solomon, regia Grigore Gonţa, 1985
Blanche de Spania - Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonţa, 1988
Vivienne - Scaiul de Georges Feydeau, regia Ion Lucian, 1989
Hermia - Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1990
Noaptea - Amphitrion de Moliere, regia Valeriu Moisescu, 1993
Didina - D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Manolescu, 1994
Doamna Vidra - Mireasa mută de Ben Jonson, regia Alexandru Tocilescu, 1995
Marcelline - Nunta lui Figaro de Pierre Auguste Caron de Beaumarchais, regia Alexandru Vasilache, 2002
Vivian - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004
Nina Karnauhova - Audiţia de Alexandr Galin, regia Mircea Cornişteanu, 2004
Winnie - Ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Gábor Tompa, 2004
Nevasta - Galy Gay de Bertholt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 2007
Nevasta - Galy Gay de Bertholt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 2007
Anna - Învaţă-mă, Celine! de Maria Pacôme, regia Lucian Giurchescu, 2011
Mama - Zăpezile de altădată de Dumitru Solomon, regia Mircea Cornişteanu, 2012
Studioul Casandra
Mesterul Manole de Lucian Blaga, regia Tompa Gabor
Trei surori de A.P. Cehov, regia Tompa Gabor
Winnie - O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Tompa Gabor
Alla - Tango de Slawomir Mrozek, regia Tompa Gabor
Teatrul de Stat Oradea
Palaria florentina de Georges Feydeau
Casa evantai de Marin Sorescu
FILM
Mireasa din tren, regia Lucian Bratu, 1979 - Premiul cel Mare la Festivalul de Film Costinesti
Pas în doi, regia Dan Pita, 1985
Francois Villon, poetul vagabond, regia Sergiu Nicolaescu, 1987
Înnebunesc si-mi pare rau, regia Ion Gostin, 1990
Zăpezile de altădată
Marius Stănescu
Biografie Marius Stănescu
Actorul Marius Stănescu s-a născut la 11 iunie 1966, in Petroșani.
A absolvit in 1993 Academia de Teatru si Film din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, la clasa profesorului universitar Alexandru Repan.
Din perioada studiilor universitare a debutat in cinematografie cu rolul lui Carol din filmul Undeva In Est, regizat de Nicolae Margineanu si a fost premiat pentru Cea mai buna interpretare intr-un rol secundar la Festivalul de Film de la Costinesti. A mai jucat in filme ca Hotel De Lux (1992), regia Dan Pita- rol Laurentiu, E Pericoloso Sporgersi (1992), regia Nae Caranfil- rol Horatiu, Trenul Din Zori Nu Mai Opreste Aici (1993), regia Catalina Buzoianu- rol Majordom, Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni (1994), regia Serban Marinescu- rol Macici, Mesagerul (1995), regia Constantin Dicu- rol Dayan, Pepe Si Fifi (1995), regia Dan Pita- rol Fane, Confesiune (1996), regia Mircea Soptereanu, Don Carlos (1996), regia Eugen Todoran, Eu Sunt Adam (1996), regia Dan Pita, Breakout (1997), regia M. Armstrong, Hitler al XVII –lea (1998), regia Tudor Marascu, The Bill (1998), regia Ch. Lovett, Femeia In Rosu (1998), regia Mircea Veroiu, Martorii (2000), regia Dan Pita si Serban Marinescu, Examen (2000), regia Titus Munteanu, Noro (2001), regia Radu Gabrea, Turnul Din Pisa (2002), regia Serban Marinescu, Ecaterina cea Mare (2005).
I s-a decernat in anul 2004 premiul UCIN pentru rolul principal in filmele Examen si Ambasadori Cautam Patrie, in anul 2002 a primit Ordinul Național pentru merit in grad de Cavaler.
Din 1991 joacă pe scena Teatrului Odeon din capitală. S-a remarcat in roluri ca Florindo in Mincinosul de Carlo Goldoni, Nebunul in Intalnire In Padure de O. Sthral, Gavrilescu in La Tiganci dramatizare de Cristian Popescu dupa Mircea Eliade, Ciordel in Injunghiata de A. Onetti, Gower in Pericle de W. Shakespeare, Spiridon in O Noapte Furtunoasa de I.L. Caragiale, Eugenio in Cafeneaua de Carlo Goldoni, Pip Thompson in Cartofi Prajiti Cu Orice de Arnold Wesker, Mircea Aldea in Gaițele de Alexandru Kiritescu, Cloten in Cymbeline de William Shakespeare, Marinelli in Emilia Galotti de G.E. Lessing, etc.
Marius Stănescu este căsătorit cu o pictoriță, Oana Stanescu si are un fiu, Ștefan.
A absolvit in 1993 Academia de Teatru si Film din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, la clasa profesorului universitar Alexandru Repan.
Din perioada studiilor universitare a debutat in cinematografie cu rolul lui Carol din filmul Undeva In Est, regizat de Nicolae Margineanu si a fost premiat pentru Cea mai buna interpretare intr-un rol secundar la Festivalul de Film de la Costinesti. A mai jucat in filme ca Hotel De Lux (1992), regia Dan Pita- rol Laurentiu, E Pericoloso Sporgersi (1992), regia Nae Caranfil- rol Horatiu, Trenul Din Zori Nu Mai Opreste Aici (1993), regia Catalina Buzoianu- rol Majordom, Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni (1994), regia Serban Marinescu- rol Macici, Mesagerul (1995), regia Constantin Dicu- rol Dayan, Pepe Si Fifi (1995), regia Dan Pita- rol Fane, Confesiune (1996), regia Mircea Soptereanu, Don Carlos (1996), regia Eugen Todoran, Eu Sunt Adam (1996), regia Dan Pita, Breakout (1997), regia M. Armstrong, Hitler al XVII –lea (1998), regia Tudor Marascu, The Bill (1998), regia Ch. Lovett, Femeia In Rosu (1998), regia Mircea Veroiu, Martorii (2000), regia Dan Pita si Serban Marinescu, Examen (2000), regia Titus Munteanu, Noro (2001), regia Radu Gabrea, Turnul Din Pisa (2002), regia Serban Marinescu, Ecaterina cea Mare (2005).
I s-a decernat in anul 2004 premiul UCIN pentru rolul principal in filmele Examen si Ambasadori Cautam Patrie, in anul 2002 a primit Ordinul Național pentru merit in grad de Cavaler.
Din 1991 joacă pe scena Teatrului Odeon din capitală. S-a remarcat in roluri ca Florindo in Mincinosul de Carlo Goldoni, Nebunul in Intalnire In Padure de O. Sthral, Gavrilescu in La Tiganci dramatizare de Cristian Popescu dupa Mircea Eliade, Ciordel in Injunghiata de A. Onetti, Gower in Pericle de W. Shakespeare, Spiridon in O Noapte Furtunoasa de I.L. Caragiale, Eugenio in Cafeneaua de Carlo Goldoni, Pip Thompson in Cartofi Prajiti Cu Orice de Arnold Wesker, Mircea Aldea in Gaițele de Alexandru Kiritescu, Cloten in Cymbeline de William Shakespeare, Marinelli in Emilia Galotti de G.E. Lessing, etc.
Marius Stănescu este căsătorit cu o pictoriță, Oana Stanescu si are un fiu, Ștefan.
· Three Knee Deep (2019) - 5 episodes
· The Dancing Dogs of Dombrova (2018) - Boss
· (2016) - Mihai Ionescu
· Mercy Street / Strada Speranţei (2016) - Părintele Abbey (voce) Trailer
· The Day You Came (2016) - David Lucas
· The Last Partisan (2016) - Jacob
· Dragoste pierdută (2008) Trailer
· Catherine the Great (2005) - Count Stanislaw Poniatowski
· Ambasadori, căutam Patrie (2003) - Nelu
· Examen (2003) - taximetristul Cristian Sandulescu
· Noro (2002) - Fulea
· Turnul din Pisa (2002) - Octavian Chisalita, consilierul lui Stefan
· Breakout (1997) - Stefan Popescu
· Femeia în roșu / Femeia în roșu (1997)
· Eu sunt Adam! / Eu sunt Adam (1996)
· Mincinosul (1995)
· Confesiune (1994)
· Dark Angel: The Ascent (1994) - Fake Prophet
· Trenul din zori nu mai opreste aici / (1994) - Majordomul
· Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
· E pericoloso sporgersi (1993) - Horatiu
· Hotel de lux (1992)
· Undeva in Est (1991) - Carol Magureanu Trailer
· The Bill (1984) - Alexander Albescu (2 episodes, 1998)
Divort din dragoste:
Zi ca-ti place! - un film in regia lui Cornel Mihalache:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 11 Iunie
SMASH Bean! 💥 | Mr Bean's Holiday | Funny Clips | Mr Bean Official
GÂNDURI PESTE TIMP 11 Iunie
Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajă
Şi de polen şi sevă în jur s-a risipit;
Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă;
Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit.
Frunzişurile limpezi par creţe, moi dantele;
Şi iarba şi sămânţa şi mugurul verzui,
Cu sclipete-argintate, par verzi, mici păsărele;
Nu-i primăvara numai, deşi nici vară nu-i!
Ce străluciri, ce poze de încântare pline!
Flori de migdal şi piersic, corolele clătind,
Vibrează ca o roză roire de albine,
Cu inimi parfumate şi guri spre noi tânjind.
Nimic nu mişcă. Pacea-i deplină în natură!
Pe la ferestre, storuri de trestii odihnesc;
Chiar gâzele-n nisipuri, sub umbra de răsură,
Au ameţit de parcă, sfârşite, se topesc.
Nu simţi nimic, nici vârstă, nici doruri, nici regrete;
Eşti un copil, ce cată, nestânjenit şi pur,
Cu braţele întinse, pe ţărm să se desfete
Pe pajiştea tivită de cerul de azur.
Ce bun, ce lent e totul, ce linişte descinde...
Şi totuşi, obsedante, moi griji parcă respir;
Brusc, liniştea aceasta tot sufletu-mi cuprinde.
O, Doamne, Doamne, iată: e-aproape un delir!
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
Seară romantică
Să lupt cu vraja-ţi am voit
Prea îndelung, frumoasă vară;
Azi, inima-mi s-a îmblânzit,
Plăcerea-n vinele-mi coboară.
Mă-ndrept spre liliac, pe drum
Şi sub castanul ce-nfloreşte,
Aş vrea parcă să spun: «Acum
Nimica nu mă mai opreşte!»
O vrajă mă-nfioară: sus,
Lin tremurând, un nor văd parcă;
Pe-aripa morţii, doru-mi, dus,
Alunecă precum o barcă.
Un tren – o ce plăcuţi fiori...
Când vocea-i în văzduh irumpe,
Cu nervii frânţi, ai vrea să mori;
Dar zilele, îţi zici, sunt scumpe.
Un suflet tânăr, ah, aş vrea,
Cu mine-n seara prea frumoasă...
Ar respira sfârşeala mea,
Ca salcia mai romanţioasă.
I-aş spune : « Vezi, nu tu mă ţii,
Ci doar ispita nopţii, toată ;
Ea m-a schimbat, de parc-aş fi
O porumbiţă însetată.
Biet copilandru, -aleanul greu,
Tot aurul ce-l port în sânge,
Tristeţea sufletului meu
Doar nopţii singure-mi pot plânge.
Copacii-au simţuri şi râvnesc,
Iar noaptea-i, vai, neputincioasă ;
Suspinele-i se risipesc
În bolta fumurie, joasă.
Văzduhul, vezi, e înflorit.
O, taci, pe tine te vreau doară;
Vreau ochiu-ţi împăinjenit...
Un suflet fii, ce se-nfioară.
Un strigăt lung, necontenit.
Şi plângi, copilul meu iubit!»
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
Voluptate
Ce seară! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
Căldura şi parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovită, -o stea se bate cu palele de vânt,
Să-şi ţină ochiul ager deschis şi luminând.
Trist, cerul greu de nouri şi de furtuni, trimite,
Spre-a-mbălsăma-n tăcere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-şi povestesc, cu lacrimi, durere şi iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor albă ce irumpe,
Sunt mari corăbii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorinţe deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri năvălind...
O, negru Eros, seară prea dulce, muritoare,
În umbra ta dementă m-afund şi plângătoare,
Cu rădăcini, ah, braţul prinzându-mi şi picior,
Făcându-mă să şovăi şi să mă pierd de dor.
Dar dacă seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veniţi, parfumuri scumpe de roze-mbătătoare,
Voi, trandafiri ce-mi rupeţi făptura mea de lut,
Voi sunteţi şi beţie, văpaie şi sărut!
Voi, voi sunteţi palatul eroticilor îngeri,
Un pat al amintirii cu aromate plângeri.
Şi-n visu-mi, râvna voastră, Palanza mi-a trezit,
Şi-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!...
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
SFATURI UTILE 11 Iunie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu