REVISTA MEA DIN 9 DECEMBRIE / 2.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 9 DECEMBRIE 2020

PARTEA A DOUA: RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 9 Decembrie

RELIGIE ORTODOXĂ 9 Decembrie

Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf Ana; Sf Prorociță Ana, mama Prorocului Samuel 

În fiecare an, la data de 9 decembrie, Biserica prăznuiește ziua Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria și bunica Domnului Iisus Hristos, după trup.

Sfânta Ana – provenea din seminţia preoţească, iudaică, a lui Levi. Ea era fata cea mai mică a preotului Matihian din neamul lui Aaron, împlinindu-se astfel profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost supuşi oprobriului public, deoarece la evrei familiile care nu aveau copii erau considerate că nu au binecuvântare de la Dumnezeu din cauza păcatele lor sau ale strămoşilor lor. Astfel, o veche tradiţie arată că un evreu din seminţia lui Ruben l-a umilit pe bunul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: „De ce aduci darurile tale înaintea altora? Eşti nevrednic, pentru că nu ai copii, pentru cine ştie ce păcate ascunse”. Cuvintele acestea l-au afectat foarte mult pe Dreptul Ioachim, precum şi pe Ana, atunci când auziră cele întâmplate. Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit, văzând-o iarăşi plângând pe Sfânta Ana, s-a apropiat de ea şi i-a spus: „Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului”. Ana tresări la auzul acestor cuvinte şi, îmbrăcându-se în haine de sărbătoare, a ieşit în grădină, unde, la umbra unui dafin, stătea şi se ruga lui Dumnezeu. Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu trimite pe îngerul Său care îi vesteşte Sfintei Ana că va avea un copil. Ioachim încă nu ştia nimic, deoarece se afla în mijlocul turmelor sale, unde, întristat fiind, se dusese pentru a fi singur. Aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu. La vremea cuvenită s-a împlinit cuvântul îngerului, iar Ana cea stearpă a născut pe Sfânta Fecioară Maria.

Domnul şi Dumnezeul nostru, vrând să-Şi gătească Luişi biserică însufleţită şi casă sfântă pentru sălăşluirea Lui, a trimis pe îngerul Său la drepţii Ioachim şi Ana – căci din aceştia avea să se nască Maica Sa după trup – şi a arătat mai dinainte că va zămisli cea stearpă şi cea care nu avea copii, pentru ca să adeverească zămislirea Lui din Sfânta Fecioară. Astfel, Sfânta Fecioară Maria a fost zămislită din făgăduinţă, dar din unire şi din sămânţă bărbătească. Numai Domnul nostru Iisus Hristos a fost zămislit fără unire şi fără sămânţă bărbătească şi S-a născut din Sfânta Fecioară Maria mai presus de înţelegere, aşa cum numai El ştie; fiind Dumnezeu desăvârşit a luat trup desăvârşit, aşa precum şi la început a făcut şi a plăsmuit firea omenească.

Prăznuim dar această zi cu aducere aminte de cuvintele spuse drepţilor Ioachim şi Ana de îngerul care le-a binevestit sfânta zămislire a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea din nimic, a prefăcut în fapte aceste cuvinte; a trezit pântecele cel sterp spre rodire şi a făcut în chip minunat maică născătoare de copii pe aceea ce îmbătrânise fără să nască. Dumnezeu a dat acest rod vrednic de ruga drepţilor Ioachim şi Ana, din care avea să vină însuşi Dumnezeu în trup spre naşterea din nou a lumii. Dumnezeu a binevoit ca aceşti întelepţi părinţi să nască pe Fecioara, pe cea hotărâtă mai înainte de veac, pe cea aleasă din toate neamurile să fie Născătoare de Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor.

Sfânta Prorociţă Ana, mama Prorocului Samuel – era originară din oraşul Armatem, din Muntele Efraim. Era căsătorită cu un bărbat din seminţia lui Levi, numit Elcana. Pentru că era stearpă şi nu făcea copii, bărbatul ei şi-a mai luat o femeie, pe Fenana, cu care a făcut copii. Mergând în casa lui Dumnezeu din Silom pentru a aduce jertfă prin mâna preotului Elim, ea, după săvârşirea jertfelor, a primit numai o parte din acestea, pentru că nu avea copii. Lăsând pe bărbatul ei să plece acasă, Ana a rămas în continuare la templu pentru a se ruga lui Dumnezeu: „Dă-mi rod pântecelui meu şi Ţi-l voi da Ţie să-Ţi slujească în toate zilele vieţii lui!” Văzând credinţa Anei, Dumnezeu a încredinţat-o că va naşte un fiu, cu numele Samuel. Acest lucru s-a şi întâmplat, Ana ducând copilul la templu, la vârstă potrivită, pentru a-i sluji lui Dumnezeu aşa cum făgăduise. Sfânta Proorociţă Ana a trăit lăudând pe Domnul şi proorocind, trecând cu pace la cele veşnice.
Sfânta şi fericita Ana proorociţa era din cetatea Armatem, din muntele Efraim. Era căsătorita cu un bărbat din seminţia lui Levi, numit Elcana. Pentru că era stearpă şi nu făcea copii, bărbatul ei şi-a mai luat o femeie, pe Fenana, rivala ei, cu care a făcut copii şi s-a bucurat. Ana, ca şi cum nu i-ar fi fost îndeajuns durerea pricinuită de sterpiciunea ei, mai era şi defăimată de bărbat şi de rivală, de rude şi prieteni. Şi se ruga mult lui Dumnezeu să-i dea copii, dar n-a izbutit nimic, deşi împlinea fără trândăvie poruncile Legii. Că uneori chiar sfinţilor cu anevoie şi cu încetul şi târziu li se împlinesc cererile.

Suindu-se dar Ana cu bărbatul ei în Silom, în casa atotputernicului Dumnezeu, ca să aducă Jertfe prin mâna lui Eli preotul, ea, după săvârşirea jertfelor, a primit numai o parte din jertfe, pentru că nu avea fiu sau fiică, pe când celelalte femei cu copii au primit câte două părţi. Asta a întristat-o mult, dar n-a deznădăjduit-o, nici nu i-a întunecat faţa.

A lăsat însă pe bărbatul ei să plece acasă, iar ea a rămas singură în casa Domnului. S-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a rugat aşa: „Doamne Dumnezeul părinţilor mei, căută spre roaba Ta şi spre smerenia mea! Dă-mi rod pântecelui meu şi Ţi-l voi da Ţie să-Ţi slujească toate zilele vieţii lui!”. Dumnezeu văzând că Ana nu se dezlipeşte de casa Lui, că se roagă şi că stăruie în rugăciunea ei, nu i-a făgăduit numai că va da rod pântecelui el, ci i-a spus mai dinainte şi ce nume va purta fiul ce i se va naşte.

După ce a luat aceasta încredinţare, ea a plecat de acolo săltând de bucurie. A zămislit şi a născut pe Proorocul Samuel. După ce l-a înţărcat, s-a suit cu el în Silom, a căzut înaintea Domnului Dumnezeu şi I-a mulţumit. Preotul Eli a binecuvântat-o, zicând: „Să-ţi dea ţie Dumnezeu un alt rod pântecelui în locul lui Samuel, fiul tău”. Ana şi-a luat copilul şi s-a coborât acasă, pentru că era încă mic de tot pruncul. Când a ajuns mai măricel, l-a luat de mână, l-a suit în casa Domnului Dumnezeului cel atotputernic, ca să împlinească făgăduinţa ce-o făcuse Domnului şi l-a dat în mâna lui Eli preotul. Şi i-a făcut maică-sa haine preoţeşti mici, pe măsura lui, şi copilul slujea cu ele Domnului Dumnezeu înaintea lui Eli preotul. Ana se uita la el şi se bucura. Şi a mai născut Ana trei feciori şi trei fete; şi s-a suit în casa Domnului, a căzut cu faţa la pământ şi-L lăuda pe Domnul. Pentru aceea şi zicea: „Cea stearpă a născut şapte, iar cea cu mulţi fii a slăbit. Că ea sălta de bucurie pentru cei şapte copii ai ei, iar Fenana, rivala ei, după ce a născut cinci copii, a ajuns stearpă şi n-a mai născut. Ana a trăit vreme îndelungată, a lăudat pe Domnul şi a proorocit, iar mai pe urmă s-a mutat în locaşurile cele veşnice.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 9 Decembrie

 

A. GUSTĂRI
Mazăre uscată bătută
Ingrediente:
* 600 g mazăre uscată
* 200 ml ulei din sâmburi de struguri (sau ce vă place)
* 0 foaie de dafin
* Sare
* piper după gust
* 5 felii de pâine
* 100ml ulei pentru prăjit pâinea

Mod de preparare:
Într-o oală se pune circa 1,5 l apă cu sare şi foaia de dafin, se adaugă mazărea şi se pune la fiert.
Când este fiartă se scurge de apă, dar se păstrează 4-5 linguri din zeamă.
Mazărea se pasează bine la robot, sau se pasează printr-o sită deasă.
Se bate apoi cu telul şi se adaugă uleiul, ca la fasolea bătută.
Dacă vi se pare prea groasă se subţiază cu puţină apă în care a fiert mazărea.
Se condimentează după gust cu sare şi piper.
Mazarea bătuta se serveşte pe felii de pâine prăjită în ulei, sau doar băgate le toaster, sau pe plită, cum vă place.

B. SALATE
Salată de crudităţi
• 1 morcov
• 1 ridiche neagră
• 2 cartofi fierţi sau copţi în coajă
• 1 lingură nuci măcinate
• 1 ceapă mică rasă
• 1 căţel de usturoi pisat
• Puţin zahăr
• Ulei
• Sare
• Zeamă de lămâie
• 1 salată verde
Se rad: morcovul, ridichea şi ceapa.
Cartofii fierţi sau copţi se curăţă de coajă când sunt fierbinţi, se taie în cubuleţe şi se lasă să se răcească.
Se amestecă cu usturoiul pisat, nucile măcinate, zahărul şi sarea, apoi se toarnă uleiul amestecat cu zeama de lămâie.
Se amestecă bine totul, se aranjează pe salatieră şi se garniseşte cu foi frumoase de salată verde.

C. SOSURI
Nu este nevoie de sos preparat special.

D. BORŞURI SUPE CREME DE LEGUME
Cremă de ţelină
• 4 ţeline;
• 2 linguri ulei;
• ½ lingură făină;
• Sare;
• Pătrunjel
Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.
Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se înmoaie.
Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să fiarbă.
Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.
Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin toată zeama în care a fiert.
Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½ lingură făină şi puţină apă.
Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc pentru a mai da un clocot.
Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.
Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz, sau crema de gulii.

E. MÂNCĂRURI
Cartofi gulaş
• ½ kg cartofi;
• 3 cepe mari;
• 1 praz;
• 1 ardei roşu;
• 1 ceaşcă ulei;
• 1 lingură boia dulce;
• 2 linguri pastă roşii;
• 1 ceaşcă apă;
• 2 linguri fulgi porumb;
• Puţină boia iute
Se curăţă şi se taie cartofii în felii groase.
Se căleşte ceapa tocată mărunt, prazul şi ardeiul timp de 3 minute în ulei.
Se adaugă boiaua dulce, pasta de roşii şi se lasă pe foc încă 1 minut.
Se adaugă cartofii şi apa.
Se acoperă cratiţa şi se lasă 15 – 20 minute şă fiarbă la foc potrivit.
La sfârşit se adaugă boiaua iute şi fulgii de porumb înmuiaţi în puţină apă caldă.

F. DULCIURI
Cornuleţe de vanilie
• 130 g margarină;
• 70 g zahăr pudră;
• 160 g făină
Din ingredientele amestecate pe blatul mesei ca şi tăieţeii se modelează cornuleţe mici.
Se aşază în tavă şi se coc la cuptor la foc potrivit.
Când sunt coapte, fierbinţi fiind, se pudrează cu amestec de zahăr pudră şi zahăr vanilat.