27 MARTIE 2021 - TEATRU/FILM
Cu actriţa Olga Bucătaru (“Cursa”, “Ecaterina Teodoroiu”).
Biografie Olga Bucătaru
| Olga Bucătaru | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Suceava, România |
| Decedată | (78 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Ani de activitate | 1966 - 2020 |
| Roluri importante | Doamna Stanca (Buzduganul cu trei peceți) Dr. Lucretia (Ecaterina Teodoroiu) |
| Alte premii | |
| Ordinul Național „Serviciul Credincios” | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Olga Bucătaru (n. , Suceava, România – d. , București, România) a fost o actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce.
Biografie
În 1965, Olga Bucătaru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale”,[1] clasa George Dem Loghin. A debutat în 1966 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde a lucrat până în 1973. Aici a jucat roluri ca Alta în Act venețian sau Vidra în Răzvan și Vidra. În 1969-1970 este actriță la Teatrul de Stat din Satu Mare. Din 1974 devine membră a Teatrului Odeon din București unde joacă diverse roluri cum ar fi Hortensia în A cincea lebădă, Tofana în Patima roșie sau Nina Damian în ...escu. În 1977 interpretează rolul Doamna Stanca în filmul istoric românesc Buzduganul cu trei peceți. Din 2001 Olga Bucătaru este lector universitar la Academia de Arte Luceafărul. În 2002 i s-a acordat Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Filmografie
- Serenadă pentru etajul XII (1976) - Silvia, soția „Balaurului”
- Ecaterina Teodoroiu (1978) - sora Lucreția
- Dumbrava minunată (1980) - Primăvara
- Trenul vieții (1998, regia Radu Mihăileanu) - Femme Wagon
- Aici nu mai locuiește nimeni (1995, regia Malvina Urșianu)
- Începutul adevărului (Oglinda) (1993, regia Sergiu Nicolaescu)
- Trahir (1993, regia Radu Mihăileanu) - Ana
- Avaria (1978, regia Ștefan Traian Roman) - ca Despina
- Buzduganul cu trei peceți (1977, regia Constantin Vaeni) - Doamna Stanca
- Cursa (1975)
- Bariera (1972) - Lucica
- Prometeu (1970)
Teatru
Teatrul Odeon
- Mari în Veronika se pregătește să moară după Paulo Coelho, regia Gelu Colceag
- Zmeukina în Nuntă cu răpiri după Nunta de A.P. Cehov și Frumoasele Sabine de Leonid Andreev, regia Beatrice Bleonț
- Cântăreața în Astă seară se joacă fără piesă de Luigi Pirandello, regia Alexa Visarion
- Doamna Tepan în Picnic pe câmpul de luptă de Fernando Arrabal, regia Diana Manole
- Fiica în Întâlnire în pădure de Ofelia Strahl, regia Cătălina Buzoianu
- Ea în Ar fi fost o mare iubire de Ion Băieșu, regia Tudor Mărăscu
- Reagan în Regele Lear de W. Shakespeare, regia Mircea Marin
- Domnica în Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu, regia Sanda Manu
- Despina în Zidarul de Dan Tărchilă, regia Tudor Mărăscu
- Stanca în Ordinatorul de Paul Everac, regia Tudor Mărăscu
- Hortensia în A cincea lebădă de Paul Everac, regia Tudor Mărăscu
- Tofana în Patima roșie de Mihail Sorbul, regia Cristian Hadjiculea
- Nina Damian în ...escu de Tudor Mușatescu, regia Dinu Cernescu
- Vulpea în Scufița Roșie de Evgheni Swartz, regia Alexa Visarion
Teatrul Tineretului din Piatra Neamț
- Ara în Arca bunei speranțe de Ion D. Sîrbu, regia Crin Teodorescu
- Belous în Neîncredere în foișor de Nelu Ionescu, regia Dinu Cernescu
- Branguen în Tristan și Isolda de Jean de Beer, regia Dinu Cernescu
- Alta în Act venețian de Camil Petrescu, regia Gabriel Negri
- Vidra în Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu, regia Gabriel Negri
- Trei roluri în Afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardul de Alecu Popovici, regia Ion Cojar
- Alice în Arden din Kent de un autor englez anonim din secolul al XVI-lea, regia Andrei Șerban
Cu actriţa Ecaterina Nazare (“Pas în doi”)
Biografie Ecaterina Nazare
| Ecaterina Nazare | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (67 de ani)[1] Valea Ursului, Valea Ursului, Neamț, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actriță |
| Prezență online | |
| Identificator titlu IMDb | |
| Modifică date / text | |
Ecaterina Nazare (n. 27 martie 1953, Valea Ursului, județul Neamț) este actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Biografie
În 1980 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București la clasa profesorilor Ion Caramitru, Beate Fredanov și Sanda Manu. Actriță la Teatrul Național Craiova (1980-1981), Teatrul ”Toma Caragiu” Ploiești (1981-1990), Teatrul Național ”I.L. Caragiale” București (1990-prezent).[2]
Filmografie
- Umilință (2011) - Mama Marcela
- Weekend cu mama (2009) - Elena
- Bomboane de ciocolată (2007)
- Happy End (2006)
- Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Deținut
- Corul Pompierilor (2000) - mama
- Mariana (1998)
- Sanda (1990)
- Cântec în zori (1987) - Mama
- Bătălia din umbră (1986)
- Clipa de răgaz (1986)
- Umbrele soarelui (1986)
- Pas în doi (1985)
- Lișca (1983) - Lisca
- Cineverite (1980)
Teatru
Teatrul Național București (TNB)
- personajul Mihaela - Încă-i bine de Rodica Popescu Bitănescu, regia Rodica Popescu Bitănescu, 2008
- personajul Beatrice - Vedere de pe pod de Arthur Miller, regia Vladimir Ilnițchi, 2004
- personajele Sofia Moroz, Zoia Bruk - Povestiri din zona interzisă, regia Tudor Țepeneag, 2004
- Bacantele de Euripide, regia Mihai Măniuțiu, 1997
- Parcul de Botto Straus, regia Tudor Țepeneag, 1995
- Casa Bernardei Alba de Federico Garcia Lorca, regia Felix Alexa, 1994
- Shakespeare - sonete, regia Mihai Manolescu
- Orfeu în infern de Tennessee Williams, regia Mihai Manolescu
- personajul Orseta - Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, regia Dana Dima
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu, regia Mihai Manolescu
- personajul Varvara - Morișca de Ion Luca, regia George Motoi, 1991
- Audiția după Michael Bennett]], regia Andrei Șerban, 1990
- Andromaca - Troienele - O tragedie greacă după Euripide și Seneca, regia Andrei Șerban, 1990
- personajul Liz Morden - Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban, 1990
- personajul Mița Baston - D'ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Sanda Manu, 1984
Teatrul Toma Caragiu, Ploiești (1981 - 1990)
- Don Juan, regia Dragoș Galgoțiu
- D'ale carnavalului, regia Dragoș Galgoțiu
- Acești îngeri triști de D.R. Popescu, regia Dragoș Galgoțiu
- Pensiunea doamnei Olimpia de Ion Dumitru Șerban, regia Victor Ioan Frunză
- Woyzeck de Georg Büchner, regia Aurel Manea
Teatrul Național Craiova (1980 - 1981)
Turnee
- Trilogia antică - Paris, Milano, Sao Paolo, Edinburg, Atena, Torun
- Casa Bernardei Alba - Salonic, Grecia
- Bacantele - Trabzon (Turcia), Paphos (Cipru)
De regizorul Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (filmele: “Răsună valea”, “Porto Franco”, “Pe răspunderea mea”)
Biografie Paul Călinescu
Paul Călinescu (n. 21 august 1902, orașul Galați; d. 25 martie 2000, București) a fost un regizor și scenarist de film român. A absolvit Academia comercială din București în anul 1930.
Premii:
Premiul I la Expozitia Universala de la Paris 1937 - Colturi din Romania
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1939 - Tara Motilor
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1941 - Romania in lupta contra bolsevismului
Diploma de onoare a Festivalului international de la Karlovy Vary, 1950 - Rasuna Valea
ACIN 1977 "pentru merite exceptionale in dezvoltarea cinematografiei nationale"
ACIN 1984 - Delta de ici... de colo
Mentiune la cel de-al XIII-lea Concurs Tehnic International al UNIATEC, 1984 - Delta de ici... de colo
UCIN 1992 "Diploma de onoare pentru intreaga opera"
UCIN 1996 - Trofeul "Opera omnia"
„Filmul este veșnic tânăr. El merge în pas cu viața, cu aspirațiile, cu preocupările, cu gândurile, cu gusturile oamenilor. Într-asta constă veșnica lui tinerețe."
Premii:
Premiul I la Expozitia Universala de la Paris 1937 - Colturi din Romania
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1939 - Tara Motilor
Premiul filmului documentar la Festivalul international de arta cinematografica, Venetia, 1941 - Romania in lupta contra bolsevismului
Diploma de onoare a Festivalului international de la Karlovy Vary, 1950 - Rasuna Valea
ACIN 1977 "pentru merite exceptionale in dezvoltarea cinematografiei nationale"
ACIN 1984 - Delta de ici... de colo
Mentiune la cel de-al XIII-lea Concurs Tehnic International al UNIATEC, 1984 - Delta de ici... de colo
UCIN 1992 "Diploma de onoare pentru intreaga opera"
UCIN 1996 - Trofeul "Opera omnia"
„Filmul este veșnic tânăr. El merge în pas cu viața, cu aspirațiile, cu preocupările, cu gândurile, cu gusturile oamenilor. Într-asta constă veșnica lui tinerețe."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu