MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 16 APRILIE 2021 /MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

 5. /16 APRILIE 2021 - MUIZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

AUREL TĂMAȘ

Aurel Tămaș
Date personale
Născut	16 aprilie 1961 (59 de ani)  Cluj, România
Modifică date / text

Aurel Tămaș (n. 16 aprilie 1961, Borșa, județul Cluj) este un cântăreț de muzică populară și ușoară din România.^[1]

Un artist, un om al muzicii populare și al muzicii ușoare, clujean venit din mediul rural, tradițional, credincios, foarte dedicat activităților ce le desfășoară, dar mai ales un adevărat mare român, acesta este Aurel Tămaș. S-a născut în 16 aprilie 1961 într-o familie tradițional ardelenească în Borșa, județul Cluj, iar în prezent este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România.

Biografie

Crescut într-un mediu parcă desprins din romanele țărănești ale lui Rebreanu, Aurel Tămaș și-a dezvoltat dragostea de patrie. Mama sa, Ana, din zona Pogăcenilor și tatăl sau din neamul Tămășeștilor, născut în Jucu, au întemeiat o familie frumoasă în Borșa, loc unde a copilărit și Aurel Tămaș. Acesta s-a ocupat cu muncile rurale, creșterea,animalelor, cultivarea plantelor, păstoritul oilor, dar aici a și urmat o parte din studii și a cochetat cu muzica. Pare-se că neamul Tămășeștilor se trage din zona Maramureșului, ceea ce îl face pe artist un autentic român. Și în prezent, Aurel Tămaș se simte atras de meleagurile copilăriei, încercând să petreacă cât mai mult timp în Borșa. 

A debutat în show-biz în anul 1996 prin participarea la Festivalul Cerbul de Aur, aceasta a fost rampa sa de lansare.

În 1992 a colaborat cu Dumitru Farcaș, alături de care a petrecut o luna de zile în Statele Unite ale Americii, într-un turneu. Mai mult decât atât, în televiziune a colaborat cu Szatmári Cristina, cunoscând astfel o lume nouă și diferită. 

Anii copilariei

Aurel Tamas s-a nascut intr-o duminica la orele pranzului, in comuna Borsa, judetul Cluj, din parintii Mama - Anuta si tatal - Aurel, avand inca 4 frati: Anuta, Gheorghe, Sandu si Irina. Copilaria la tara si-a pus amprenta pe ceea ce urma sa fie cantautorul Aurel Tamas de astazi.

Parintii lui erau agricultori si crescatori de animale si in aceelasi timp si mari iubitori de muzica, mama acestuia cantand si acum, la cei 82 de ani, aceasta iubire pentru muzica indemnandu-i pe parinti sa le cumpere instrumente tuturor copiilor.

In Borsa, Aurel Tamas a cantat pentru prima data pe o scena, interpretand la acordeon cantecul celebru ”Prin padurea bradului”, iar la Caminul Cultural, cantand si la chitara, intr-un spectacol de sfarsit de an scolar.

In familie au mai primit instrumente si cei 2 frati, Gheorghe un taragot si Sandu un set de tobe, singurul care canta alaturi de artist si acum, fiind Gheorghe.Trairile de la tara din copilarie au avut impact asupra a ceea ce a urmat, atat in comportament, cat si in compunerea pieselor muzicale.

Anii de studii

Din anul 1976 Aurel Tamas a inceput liceul in Cluj, in aceeasi perioada activand si intr-un Cenaclu Literal Artistic “Azur” unde a infiintat si prima formatie mixta, populara si usoara pe care o si dirija. In acea perioada a auzit si a scris si primele piese de muzica usoara si populara. Este vorba de “Caravana” si “Sara Buna Bade Ioane”, doina care va ramane in istoria muzicii populare romanesti.

Anii de muzică

In timpul stagiului militar, acesta a avut norocul sa poata cocheta cu muzica, fapt ce l-a ajutat de multe ori sa scape de posturile de santinela. Dupa satisfacerea stagiului militar, Aurel Tamas s-a angajat la “Armatura” din Cluj, unde a lucrat timp de 1 an de zile ca si turnator formator in sectia de alama, ulterior fiind transferat la intreprinderea “Metalul Rosu” tot la turnatorie, dar de data aceasta, de fonta.

La Metalul Rosu, a preluat orchestra “Nadaselul”, alaturi de care a participat la primele concursuri nationale si internationale. In paralel a activat ca si instrumentist si in orchestra ansamblului “Rapsodia Somesana” din Cluj, condusa de Alexandru Tamas impreuna cu care a inregistrat primele piese la Radio Cluj.

Aurel Tamas are un respect deosebit fata de profesoara de muzica din timpul liceului, Doamna Doctor Georgeta, care i-a predat primele lectii de muzica.

Primele iesiri la concursuri si turnee au fost in 1984 in Bulgaria, Ungaria si Turcia cu Ansamblul “Nadaselul”, iar cu  Ansamblul “Rapsodia Somesana” in Franta si Italia anului 1985.

Pe langa pasiunea pentru folclor, Aurel Tamas are o inclinatie si pentru muzica usoara, iar lansarea albumului “Trup de Vant” a surprins enorm publicul, reusind in scurt timp sa faca vanzari impresionante.

Intalnirea cu Iuliu Merca cu care a legat o mare prietenie, l-a ajutat in ceea ce a constat structura si interpretarea pieselor de muzica usoara, fiind un mare admirator al acestuia.

Pana in 1989, a colaborat si cu “Ansamblul Martisorul”, participand cu ei si la o finala pe tara, desfasurata la Galati, moment în care a intalnit oameni deosebiti precum, Laurentiu Hodorog, directorul Casei de Cultura a Studentilor si Victor Bercea, coregraful Ansamblului “Martisorul” Nelutu Cocean si dirijorul Dorel Rohian.

In 1991 a plecat ca si acompaniator in America, impreuna cu maestrul Dumitru Farcas, turneu în care maestrul insista sa cante si vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la intoarcerea in tara, a inceput sa stranga si sa compuna piesele primului album de muzica populara.

In anul 1992 a avut loc intalnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a infiintat ansamblul “Dor Transilvan”, care activeaza si in acest moment in cadrul intreprinderii de transport urban Cluj.

Tot in anul 1992 a avut loc intalnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni din televiziunea publica, fata de care are recunostinta, pentru faptul ca l-a descoperit si l-a indrumat. Debutul in televiziune a fost la o emisiune de Craciun, urmand festivalul “Cerbul de Aur” unde a inceput adevarata ascensiune in cariera. Dupa prestatia de la Festivalul “Cerbul de Aur”, a inceput vacarnul, fiind prezent pe marile scene alte tarii, dar si in strainatate, in Franta, Italia, Germania, Grecia, Austria si Statele Unite.

In 1993, primul album “Buna ziua oameni buni” a fost editat de casa de discuri Elect Record ca si disc de debut sub indrumarea D-nei Florentina Satmari, a D-nului Adrian Stefanescu si cu sprijinul orchestrei condusa de Stefan Cigu.

O carieră de succes este și premiată pe măsură, 2 discuri de aur și unul de platina fac din Aurel Tămaș un artist complet. Mai mult decât atât, interpretul se mândrește cu premii la Festivale Internaționale, împreuna cu tot grupul, dar cel mai mare premiu pentru el este: “faptul că lumea te ascultă, te iubește.”

A urma colaborarile cu casele de discuri ElectRecord, Roton, Glas Transilvan si cu Vasile Chiorean, Alexandra Gibescu, Adrian Stefanescu, Ana Chiorean, Catalin Muraru.

Printre cele mai cunoscute melodii cântate de Aurel Tămaș sunt "Cucule pasăre mândră", "Nu-i român ca ardeleanu", "Viață trecătoare", "Floare de melin" ș.a.

Discografie

• Aurel Tămaș (Roton, 1998)
• Trup de vânt (Digital Dark Vision, 1999)
• Ce-o avea lumea cu mine (Roton, 2003)
• Noapte bună, mamă! (Roton, 2003)
• Furtuni de vise (Roton, 2005)

OLGUȚA BERBEC

Olguța Berbec
Date personale
Nume la naștere	Olguța Berbec
Născută	16 aprilie 1984  Mărășești, Mehedinți, România
Cetățenie	România
Ocupație	Interpretă de muzică populară, Referent-documentarist, Realizatoare de emisiuni de muzică populară
Activitate
Origine	Română
Gen muzical	Folclor
Ani de activitate	1998 - prezent
Modifică date / text

Olguța Berbec (n. 16 aprilie, 1984, Mărășești, Baia de Aramă, Mehedinți, România) este o solistă de muzică populară din zona Olteniei de Nord - Mehedinți.

Biografie

Artista și-a petrecut copilăria într-zonă cu oameni păstrători ai tradițiilor și portului popular. A absolvit în 1998 Școala Generală Mărășești și în anul 2002 Liceului Teoretic din Baia de Aramă.

Primii pași în muzica populară i-a făcut în anul 2000 în cadrul grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă, sub îndrumarea Elenei Mimiș - Trancă, remarcându-se alături de copii din Mehedinți în concertele de sărbători.^[1] Înscrisă în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, a avut-o ca profesoară pe Emilia Drăgotoiu-Nanu^[2], sub a cărei îndrumare a început să-și formeze și să-și perfecționeze stilul interpretativ. Serioasă și tenace^[3], a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții.

Un pas important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria Răchiteanu - Voicescu^[1], ale cărei sfaturi, încurajări și texte de cântece au ajutat-o semnificativ în debutul și formarea ca interpretă de muzică populară. Ulterior în 2006 a absolvit Școala Populară de Artă Tg.Jiu , secția canto muzică populară, între 2005 - 2007– fiind Referent-documentarist la Școala Populară de Artă din Tg.Jiu

După licența susținută în 2007la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1.

Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate^[4]

Cariera muzicală și evoluția artistică

Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă.

Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai spectacolelor și emisiunilor de folclor din țara noastră. A continuat ca membră a ansamblului folcloric “Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.Jiu între anii 2005 și 2007. Un pas înainte în cariera sa artistică l-a reprezentat, în 2007, cooptarea în colectivul ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” din Târgu Jiu, ansamblu în care își găsește și acum, împlinirea profesională ca interpretă de muzică populară.

În 2007 a realizat primul album muzical, “Floare pe munte crescui“, cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Marcel Parnica. În 2008 a făcut imprimări radio, albumul “Floare pe munte crescui“ cu acompaniamentul orchestrei Radiodifuziunii Române și aranjamentul orchestral al dirijorului Adrian Grigoraș. La începutul anului 2009 realizează albumul "Florile de mac poartă noroc" cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Aurel Blondea, iar în anul 2012 , editează albumul “ De la Gorj la Mehedinți “, cu acompaniamentul orchestrei “ Lăutarii” din Chișinău , dirijor Nicolae Botgros, aranjamentul orchestral al dirijorului Nicu Crețu și al lui Daniel Pârvu.

În anul 2008 încearcă o nouă abordare a calităților vocale și participă la Festivalul de romanțe “ Crizantema de aur ” – Târgoviște, unde obține unul dintre cele patru mari premii oferite de organizatori.

În programele muzicale, pe lângă repertoriul specific zonei de munte a Mehedințiului, Olguța Berbec abordează folclorul autentic gorjenesc, folclorul pastoral din zona Olteniei de Nord și romanțe.

Au spus despre .....

Olguta Berbec 2011

„Olguța Berbec, una dintre cele mai importante voci ale Mehedințiului... Muzica a fost și este viața ei... Nu are voce care să uimească printr-un ambitus extraordinar sau printr-o tehnică deosebită , are însa un timbru aparte și acel “ceva” care face să fie primită cu multă căldură de public...”

—Dr. etnomuzicolog Elise Stan, realizator de emisiuni la Televiziunea Română

„Olguța Berbec ...vocea calda și talentul native, ...”

—Gheorghe Porumbel, Director al Ansamblului Artistic Profesionist “Doina Gorjului”

„vocea Olguței, aparte mai întâi de toate prin dramatismul ei aproape tragic,...”

—Viorel Gârbaciu - Director al Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu

„Olguța Berbec...cea mai frumoasa întâlnire a ei a fost cu celebra Maria Răchiteanu Voicescu....în emisiunea “Tezaur Folcloric” ....în costumul Mariei, costum vechi de mare valoare ...”

—Marioara Murărescu, Realizator Tezaur Folcloric

Concursuri, festivaluri, premii, trofee, distincții

• 2006
• Premiul I - Festivalul “Dan Moisescu”, Constanța
• Marele Premiu - Festivalul –Concurs Național pentru soliști profesioniști “Mariana Drăghicescu”, Timișoara
• Marele Premiu - Festivalul folcloric “ Serbările Recoltei”, Ialomița
• 2005
• Locul I - Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc, Mamaia
• Premiul I - Festivalul –Concurs Național al interpreților cântecului popular românesc " Maria Tănase" Craiova
• Premiul I - Festivalul Național de muzică populară “ Vară , vară , primăvară ”, Sibiu
• Premiul I - Concursul Național de muzică populară pentru tineri interpreți “Flori în Țara Barsei" Brașov
• Marele Premiu - Festivalul concurs de folclor “ De Ispas la Năsăud “ , Năsăud
• Premiul III - Festivalul –Concurs Național al cântecului popular “Strugurele de aur”, Jidvei
• Premiul I - Festivalul Național “Cântecele Motrului”, Gorj
• Marele Premiu - Festivalul Internațional de folclor “Cântecele românilor de pretutindeni”, Drobeta Tr. Severin
• Marele Premiu - Festivalul Viei și Vinului ,Mehedinți
• Premiul I - Festivalul Interjudețen de folclor “ Cântecele Dunării” , Olt
• 2004
• Marele Premiu - Concursul Național de Doine și Balade , Drăgănești-Olt
• Premiul I - Festivalul–Concurs Internațional de muzică populară “Pe marginea Dunării” Giurgiu
• Premiul I - Festivalul–Concurs de muzică populară “Munte,munte, brad frumos”,Baia de Aramă
• Premiul III - Concursul Național de muzică populară pentru tineri interpreți “Flori în Țara Bărsei”, Brașov
• Premiul II - Festivalul–Concurs Național de muzică populară “Liviu Vasilică” Turnu Măgurele
• Premiul I - Concursul Național de folclor “ Corabia de aur” , Olt

Discografie

Albumul "De la Gorj la Mehedinți" 2012

albumul “ De la Gorj la Mehedinți “ (2012), acompaniamentul orchestrei “ Lăutarii” din Chișinău , dirijor Nicolae Botgros, aranjamentul orchestral al dirijorului Nicu Crețu și al domnului Daniel Pârvu

• De pe valea cu conace
• De la Gorj în Mehedinți
• Azi las în urmă ce-am iubit
• Danț – Hai măi nană !
• Anicuță de la munte
• Te iubesc nană pe tine
• Lăsai casă și părinți
• Cin´ nu știe dragostea
• M-am jurat și iar mă jur
• Mă întreabă frunza de tei
• Ma iubește puiul meu
• Of dor, neică mor
• Hai cu nana, hai la joc
• M-aș duce și iar m-aș duce
• Fi al naibi de iubit
• Cine n-a iubit nu crede
• Te-ai dus puiule te-ai dus

albumul “ Florile de mac poartă noroc (2009)“, acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “ Doina Gorjului” , aranjamentul orchestral al dirijorului Aurel Blondea

• Florile de mac poartă noroc
• Au, ce griji și ce nevoi
• Num-o fată mama are
• Nană, la mine la munte
• Lele, lele și Mariță
• Tatal meu cu suflet bun
• Eram copiliță floare
• Danț
• Ioane, ești frumos băiete
• Sus la munte , jos la plai
• Pădurice loc umbros
• Sunt floare mehedințeană
• Zice nana că nu-i drept
• Nană, pentru dumneata
• Bate vântu-n Dealu Mare
• Bate vântu-n toiul iernii

imprimări în studiourile RadioDifuziunii Române (2008) cu acompaniamentul orchestrei RadioDifuziunii Române și aranjamentul orchestral al dirijorului Adrian Grigoraș.

album “Floare pe munte crescui “ (2007), acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist“ Doina Gorjului”, aranjamentul orchestral al dirijorului Marcel Parnica.

• Floare pe munte crescui
• Am un dor la Izverceni
• Busuioc legat în grindă
• Când vine primăvara
• Crenguță de lemn uscat
• Hai cu nana, hai la joc
• De ce nu vii neicuța-l meu
• Nană, ochi ca negura
• Neicuță din Mărășești
• M-am jurat acum un an
• Spune-mi mândro cum te cheamă
• Nan-al meu boboc de cimbru
• M-am gândit mamă să-ți spun
• Neica jură că-i sunt dragă
• Spune-mi nană ce-mi aduci
• Ce-am sămănat, tot am dat
• Codrule cu frunze verzi

Alte înregistrări

• Frunzuliță firul ierbii , 2011
• Neicuță întinerești , 2011
• Măicuță, să nu mă dai , 2011
• De la Gorj în toată țara, 2011
• Frunzuliță firul ierbii, 2011
• Lăsai casă și părinți, 2010
• 20 de toamne,2009
• Firicel și-o fragă, 2009
• Uhăi bade,2009
• Plecata-u Maria, 2008
• Mărie cu flori pe frunte, 2008
• Balada lui Tudor, 2007

IONELA PRODAN

Ionela Prodan
Date personale
Născută	6 octombrie 1947  Dăbuleni, Dolj, România
Decedată	16 aprilie 2018 (70 de ani)[1]  București, România
Înmormântată	Cimitirul Bellu
Căsătorită cu	Traian Tănase ( căs. ? - 1992 )
Număr de copii	2
Copii	Anamaria Prodan, Anca Prodan
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață
Activitate
Instrument(e)	voce[*]
Case de discuri	Electrecord
Interpretare cu	Ion Dolănescu
Premii	Ordinul Național „Serviciul Credincios”
Modifică date / text

Ionela Prodan (n. 6 octombrie 1947, Dăbuleni, Dolj, România – d. 16 aprilie 2018,^[1] București, România) a fost o solistă din Oltenia, precum și mama jurnalistei și impresarei de fotbal Anamaria Prodan. A interpretat cântece și în duet cu Ion Dolănescu.

Repertoriu

• Din bucata mea de pâine
• Astă seară-i seară mare
• Voinea-l meu, voinicule (duet cu Ion Dolănescu)

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Ionela Prodan la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. ^[2]