sâmbătă, 10 iulie 2021

 5. /11 IULIE 2021 - TEATRU/FILM


MARIANA BURUIANĂ

Mariana Buruiană
Mariana Buruiana1.jpg
Date personale
Născută (65 de ani)[1] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București  Modificați la Wikidata
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mariana Buruiană (n. 11 iulie 1955, Arad) este actriță (de film, radio, teatru, televiziune și voce), traducătoare și scriitoare română.

Biografie

Educație

Urmează studiile liceale la Liceul nr. 2 (astăzi „Ghiba Birta”) din localitatea natală apoi studiile teatrale la I.A.T.C. București - secția actorie. Joacă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi se transferă prin concurs la Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București, în anul 1981. Joacă o serie de roluri importante, mari și mici, colaborează la emisiuni radio-TV, apare în filme de lung metraj și seriale de televiziune, face turnee în țară și în străinătate, obține premii. În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea Spiru Haret din București. Mariana Buruiană este una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului.

Dedicarea credinței creștine

La câțiva ani după 1990, s-a retras din lumina reflectoarelor. Și-a dedicat viața credinței creștine, fiind și autoarea unei cărți, „Taina mărturisirii”.[2]

Despre Mariana Buruiană poetul Emil Brumaru își amintea:

„Am văzut-o pe Mariana Buruiană de două ori, la Iași. Prima dată juca, cred, într-un spectacol-mamut Molière. În final a avut un surîs pe care îl voi ține minte toată viața! Așa surîd doar îngerii care ademenesc oameni! A doua oară era Ofelia. Atunci am și vorbit puțin cu dînsa, mi-a scris cîteva cuvinte pe carnetul de corector cu jumătate de normă... Eu îi scrisesem versuri:

Cîntec de iertare

Buruiană de argint,
Dac-ai ști ce trist mă simt
Că trebuie să te mint,
Că sînt vesel și curat
Ca zidul cel luminat
De-amiaza cu soare lat,
Că-s fraged și străveziu
Ca-n bucata de pîrîu,
Pe-un prund rumen, un fruct viu,
Că-s cu ochiul larg deschis,
La capăt de vis, spre-abis,
Și ce văd, îngerii mi-s.
Buruiană de argint
Dac-ai ști ce trist mă simt
Că trebuie să te mint ... [necesită citare]

Carieră teatrală

Teatru radiofonic

Teatru și teatru de televiziune

Filmografie

Filme

Seriale de televiziune

Cărți publicate

Traduceri în limba română

  • Grădina tainică a Adevărului de Hakim Sana'i, editura Herald, București 2006
  • Misteriile egiptene de Alexandre Moret, editura Herald, București 2006
  • Lobsang Rampa, "Al treilea ochi. Autobiografia unui lama tibetan", Traducere din limba engleză: Mariana Buruiană, Editura Herald, Colecția Scrieri Inițiatice, București, 2011, 288 p., ISBN: 978-973-111-206-0
  • Joseph Fort Newton, "Constructorii. O cercetare a istoriei și filozofiei masoneriei", Ediția a II-a, Traducere din limba engleză: Mariana Buruiană, Editura Herald, Colecția Esoterica, Seria Inițieri, București, 2012, 288 p., ISBN: 978-973-111-265-7
  • Doctrina Kabbalei: filosofia religioasă a evreilor de Adolph Frank, editura Herald, București 2004

Figuranții - film românesc:



PETRU VUTCĂRĂU

Petru Vutcărău
Petru Vutcarau (2000-ies). (8156943885).jpg
Petru Vutcărău în anii 2000
Date personale
Născut (60 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAla Menșikov-Vutcărău (din ) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldova.svg Moldova
Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de teatru
actor Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Petru Vutcărău (n. 11 iulie Bardar, Ialoveni) este un actor și regizor din Republica Moldova, fondator si director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău, Artist al Poporului (2011).[3][4]

Biografie

Petru Vutcărău s-a născut pe 11 iulie [5] într-o familie de țărani din comuna Bardar, Ialoveni, RSS Moldovenească, URSS. A studiat la Institutul de Arte “Gavriil Muzicescu” din Chișinău, Facultatea de Regie. A studiat la Școala Superioară de Teatru “Boris Șciukin”, Moscova, RSFS Rusă, URSS, la facultatea de actorie, apoi a făcut studii la Institutul de Teatru “Șota Rustaveli” din Tbilisi, RSS Georgiană, specializarea – regie. A fost regizor-rezident la Teatrul Armatei din Moscova, Rusia, conducător și regizor-șef al Teatrului – Ion Ungureanu.[6][7]

În anul 1990 a fondat Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău. Iar patru ani mai târziu a organizat la Chișinău primul Festival Internațional de Teatru din Republica Moldova – Bienala Teatrului „Eugène Ionesco” (BITEI).

A montat ca regizor peste o sută de spectacole atât în Republica Moldova, cât și în alte țări, printre care: Italia, Franța, România, Rusia, Japonia, Turcia, Corea de Sud. A predat actoria la diverse școli de teatru din Franța, Italia, Rusia și Japonia.

Încă din primii ani de existență a Republicii Moldova a făcut parte din componența nominală a Comitetului pentru decernarea Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei și arhitecturii.[8]

În prezent Petru Vutcărău lucrează ca regizor, actor și director artistic al Teatrului Național „Eugène Ionesco”. Este directorul Festivalului Internațional "Bienala Teatrului "Eugène Ionesco".

Este căsătorit cu Ala Menșicov,[9] actriță la Teatrul Național „Eugene Ionesco”, „Maestru în Artă”.[10]

Filmografie

Roluri în filme[6]
  • 2001 - ”Patul lui Procust” (după romanul lui Camil Petrescu). Rolul principal – Fred Vasilescu. Studioul “Flux-film”, Chișinău. Regia – Sergiu Prodan și Viorica Meșină.
  • 1992 - ”Copiii măcelarului” (după Jurnalul lui Kafka). Rolul principal – necunoscutul. Studioul “Flux-film”, Chișinău. Regia – Viorica Meșină.
  • 1991 - ”Spune ceva”. Rolul principal – soțul. Studioul “Moldova-Film”. Regia – Sergiu Plămădeală
  • 1990 - ”Strada felinarelor stinse”. Rolul principal – Sandu (frizerul). Studioul “Moldova-Film”. Regia – Valeriu Gajiu

Distincții

  • Titlul onorific „Artist al Poporului”, Republica Moldova (2011)[11]
  • Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei și arhitecturii pentru interpretarea rolului lui Estragon în spectacolul „Așteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett (1994)[6][12]
  • Premiul „Interferențe”, acordat de către Fundația Culturală Româna pentru integrarea valorilor culturii românești în circuitul universal (1998)[6]
  • Laureat al Bursei de Excelență al Fundației Soros Moldova (2001)[6]
  • Premiul pentru cel mai reușit proiect teatral și manifestare artistică de talent la Gala Premiilor "Inima de Aur" (22 decembrie 2006)[6]
  • Premiul "Teatru fără frontiere" - pentru organizarea Festivalului Internațional de Teatru "Bienala Teatrului Eugène Ionesco" (15 decembrie 2006)[6]
  • Premiul de Excelență, acordat de Ambasada României în Republica Moldova, în cadrul Galei Premiilor UNITEM, (aprilie 2006)[6]

A primit numeroase alte premii pentru spectacolele sale.[6]

Aprecieri

Yoshinari Asano, director artistic al companiei teatrale „Kaze”, din Japonia:[13]

„Petru Vutcărău este printre primii cinci regizori din lume care poate realiza un spectacol de calitate. În Japonia, acest regizor este poate mai cunoscut decât în Republica Moldova”
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...