5. /11 IULIE 2021 - TEATRU/FILM
MARIANA BURUIANĂ
Mariana Buruiană | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (65 de ani)[1] |
Cetățenie | România |
Ocupație | actriță |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Prezență online | |
Identificator titlu IMDb | |
Modifică date / text |
Mariana Buruiană (n. 11 iulie 1955, Arad) este actriță (de film, radio, teatru, televiziune și voce), traducătoare și scriitoare română.
Biografie
Educație
Urmează studiile liceale la Liceul nr. 2 (astăzi „Ghiba Birta”) din localitatea natală apoi studiile teatrale la I.A.T.C. București - secția actorie. Joacă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi se transferă prin concurs la Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București, în anul 1981. Joacă o serie de roluri importante, mari și mici, colaborează la emisiuni radio-TV, apare în filme de lung metraj și seriale de televiziune, face turnee în țară și în străinătate, obține premii. În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea Spiru Haret din București. Mariana Buruiană este una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului.
Dedicarea credinței creștine
La câțiva ani după 1990, s-a retras din lumina reflectoarelor. Și-a dedicat viața credinței creștine, fiind și autoarea unei cărți, „Taina mărturisirii”.[2]
Despre Mariana Buruiană poetul Emil Brumaru își amintea:
„Am văzut-o pe Mariana Buruiană de două ori, la Iași. Prima dată juca, cred, într-un spectacol-mamut Molière. În final a avut un surîs pe care îl voi ține minte toată viața! Așa surîd doar îngerii care ademenesc oameni! A doua oară era Ofelia. Atunci am și vorbit puțin cu dînsa, mi-a scris cîteva cuvinte pe carnetul de corector cu jumătate de normă... Eu îi scrisesem versuri:
Cîntec de iertare
Carieră teatrală
Teatru radiofonic
- Elita - Teatrul Național Radiofonic
- Cumpăna amiezii - Teatrul Național Radiofonic
- Dramă la vânătoare - Teatrul Național Radiofonic
- Cel ce se pedepsește singur actor - Teatrul Național Radiofonic
- Corupție la Palatul de Justiție - Teatrul Național Radiofonic
- Jocul Sfântului Nicolae- Teatrul Național Radiofonic
- Livada de vișini - Teatrul Național Radiofonic
- Lotte la Weimar - Teatrul Național Radiofonic
- Măsură pentru măsură- Teatrul Național Radiofonic
- Mânăstirea din Parma - Teatrul Național Radiofonic
- Miorița - Teatrul Național Radiofonic
- O zi mai lungă decât veacul - Teatrul Național Radiofonic
- Odiseea - Teatrul Național Radiofonic
- Paul și Virginia - Teatrul Național Radiofonic
- Romanțioșii - Teatrul Național Radiofonic
- Trenurile mele de Tudor Mușatescu, ca Maria
- Troilus și Cresida - Teatrul Național Radiofonic
- Truffaldino - Teatrul Național Radiofonic
- Călătoria diletanților - Teatrul Național Radiofonic
Teatru și teatru de televiziune
- Simple coincidențe - A.T.F. București, 15.11.1975
- Peer Gynt - A.T.F. București, 20.05.1977
- Cei ce ne-au dat nume- A.T.F. București, 11.06.1977
- Este vinovată Corina? - A.T.F. București, 12.04.1978
- Avram Iancu - A.T.F. București, 12.05.1978
- Romeo și Julieta - A.T.F. București, 20.05.1978
- Trei surori - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 04.11.1978
- Cuibul - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 22.04.1979
- Cei trei mușchetari - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 22.09.1979
- Sîntem și rămînem - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 17.11.1979
- Cum se numeau cei patru Beatles? - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 12.01.1980
- Program special LB - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 23.02.1980
- Îmblînzirea Scorpiei - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 04.06.1980
- D'ale Carnavalului - Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 02.11.1980
- Poezia muzicii tinere. Programul I - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 05.09.1981
- Tartuffe; Cabala Bigoților - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 26.02.1982
- Amintiri - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 30.04.1982
- Gustul Parvenirii - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 26.06.1983
- Liniște, ne privim în ochi - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 11.11.1983
- Passacaglia - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 09.08.1984
- Hamlet - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 30.11.1985
- Uriașii munților - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 22.12.1987
- Privind în jur cu ochi fără lumină - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 01.01.1989
- Visul unei nopți de vară- Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 14.05.1991
- Mephisto - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 10.04.1993
- Victor sau copiii la putere - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 10.04.1994
- Danaidele - Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 10.12.1995
- Enigma din testament (Cireșica) - Teatrul Național de Televiziune, 1988
- Stîlpii societății (Dina Dorf) - Teatrul Național de Televiziune, 1988
- Astă-seară se improvizează - Teatrul Național de Televiziune, 1991
Filmografie
Filme
- Patima (1975)
- Țapinarii (1982)
- Melodii la Costinești (1982)
- Sfîrșitul nopții (1983)
- Zacharius (1983)
- Să mori rănit din dragoste de viață(1984)
- Figuranții (1987)
- Hanul dintre dealuri (1988)
- Drumeț în calea lupilor (1988)
- Domnișoara Christina (1992)
Seriale de televiziune
- Lumini și umbre (1981)
- Ochii care nu se văd... (1996)
Cărți publicate
- Taina Mărturisirii, Editura Herald, București 1998.
Traduceri în limba română
- Grădina tainică a Adevărului de Hakim Sana'i, editura Herald, București 2006
- Misteriile egiptene de Alexandre Moret, editura Herald, București 2006
- Lobsang Rampa, "Al treilea ochi. Autobiografia unui lama tibetan", Traducere din limba engleză: Mariana Buruiană, Editura Herald, Colecția Scrieri Inițiatice, București, 2011, 288 p., ISBN: 978-973-111-206-0
- Joseph Fort Newton, "Constructorii. O cercetare a istoriei și filozofiei masoneriei", Ediția a II-a, Traducere din limba engleză: Mariana Buruiană, Editura Herald, Colecția Esoterica, Seria Inițieri, București, 2012, 288 p., ISBN: 978-973-111-265-7
- Doctrina Kabbalei: filosofia religioasă a evreilor de Adolph Frank, editura Herald, București 2004
Figuranții - film românesc:
PETRU VUTCĂRĂU
Petru Vutcărău | |
Petru Vutcărău în anii 2000 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (60 de ani)[1][2] |
Căsătorit cu | Ala Menșikov-Vutcărău (din ) |
Cetățenie | Moldova România |
Ocupație | regizor de teatru actor |
Modifică date / text |
Petru Vutcărău (n. 11 iulie Bardar, Ialoveni) este un actor și regizor din Republica Moldova, fondator si director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău, Artist al Poporului (2011).[3][4]
Biografie
Petru Vutcărău s-a născut pe 11 iulie [5] într-o familie de țărani din comuna Bardar, Ialoveni, RSS Moldovenească, URSS. A studiat la Institutul de Arte “Gavriil Muzicescu” din Chișinău, Facultatea de Regie. A studiat la Școala Superioară de Teatru “Boris Șciukin”, Moscova, RSFS Rusă, URSS, la facultatea de actorie, apoi a făcut studii la Institutul de Teatru “Șota Rustaveli” din Tbilisi, RSS Georgiană, specializarea – regie. A fost regizor-rezident la Teatrul Armatei din Moscova, Rusia, conducător și regizor-șef al Teatrului – Ion Ungureanu.[6][7]
În anul 1990 a fondat Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău. Iar patru ani mai târziu a organizat la Chișinău primul Festival Internațional de Teatru din Republica Moldova – Bienala Teatrului „Eugène Ionesco” (BITEI).
A montat ca regizor peste o sută de spectacole atât în Republica Moldova, cât și în alte țări, printre care: Italia, Franța, România, Rusia, Japonia, Turcia, Corea de Sud. A predat actoria la diverse școli de teatru din Franța, Italia, Rusia și Japonia.
Încă din primii ani de existență a Republicii Moldova a făcut parte din componența nominală a Comitetului pentru decernarea Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei și arhitecturii.[8]
În prezent Petru Vutcărău lucrează ca regizor, actor și director artistic al Teatrului Național „Eugène Ionesco”. Este directorul Festivalului Internațional "Bienala Teatrului "Eugène Ionesco".
Este căsătorit cu Ala Menșicov,[9] actriță la Teatrul Național „Eugene Ionesco”, „Maestru în Artă”.[10]
Filmografie
- Roluri în filme[6]
- 2001 - ”Patul lui Procust” (după romanul lui Camil Petrescu). Rolul principal – Fred Vasilescu. Studioul “Flux-film”, Chișinău. Regia – Sergiu Prodan și Viorica Meșină.
- 1992 - ”Copiii măcelarului” (după Jurnalul lui Kafka). Rolul principal – necunoscutul. Studioul “Flux-film”, Chișinău. Regia – Viorica Meșină.
- 1991 - ”Spune ceva”. Rolul principal – soțul. Studioul “Moldova-Film”. Regia – Sergiu Plămădeală
- 1990 - ”Strada felinarelor stinse”. Rolul principal – Sandu (frizerul). Studioul “Moldova-Film”. Regia – Valeriu Gajiu
Distincții
- Titlul onorific „Artist al Poporului”, Republica Moldova (2011)[11]
- Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei și arhitecturii pentru interpretarea rolului lui Estragon în spectacolul „Așteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett (1994)[6][12]
- Premiul „Interferențe”, acordat de către Fundația Culturală Româna pentru integrarea valorilor culturii românești în circuitul universal (1998)[6]
- Laureat al Bursei de Excelență al Fundației Soros Moldova (2001)[6]
- Premiul pentru cel mai reușit proiect teatral și manifestare artistică de talent la Gala Premiilor "Inima de Aur" (22 decembrie 2006)[6]
- Premiul "Teatru fără frontiere" - pentru organizarea Festivalului Internațional de Teatru "Bienala Teatrului Eugène Ionesco" (15 decembrie 2006)[6]
- Premiul de Excelență, acordat de Ambasada României în Republica Moldova, în cadrul Galei Premiilor UNITEM, (aprilie 2006)[6]
A primit numeroase alte premii pentru spectacolele sale.[6]
Aprecieri
Yoshinari Asano, director artistic al companiei teatrale „Kaze”, din Japonia:[13]
„Petru Vutcărău este printre primii cinci regizori din lume care poate realiza un spectacol de calitate. În Japonia, acest regizor este poate mai cunoscut decât în Republica Moldova”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu