duminică, 11 iulie 2021

 5. /13 IULIE 2021 - TEATRU/FILM


ADRIAN VÂLCU

Adrian Vîlcu
Date personale
Născut (53 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de film Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adrian Vîlcu (n. ) este un actor român de teatru și film.

Filmografie





MARIA VENTURA

Maria Ventura
Marie Ventura par Charles Gir.jpg
Date personale
Născută13 iulie 1886 sau 1888
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (66 de ani) Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Passy[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952–1965).svg România
Flag of France (1794–1815, 1830–1958).svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de film Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Ventura (n. 13 iulie 1886 [1] sau 1888 – d. 3 decembrie 1954, Paris) a fost o actriță română de origine evreiască.[2] A jucat în limbile franceză și română. Cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura,[3] iar în Franța ca Marie Ventura.[4]

S-a născut în 13 iulie 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 ca Aristida Maria,[5] fiică a actriței de origine evreiască Lea Fanșeta Vermont (Grünberg) dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit.

A studiat la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain și Paul Mounet. A jucat împreună cu Sarah Bernhardt și cu Eduard de Max, care au avut o mare influență asupra sa. După 1919 a jucat la Comedia Franceză, a cărei societară a devenit ulterior. A interpretat rolurile eroinelor lui Racine, Molière, Cehov, Shaw, Pirandello, Lenormand, Mauriac etc. Între 1929 și 1936 a dat anual spectacole la București și în România, cu ansamblul teatrului „Maria Ventura” pe care îl conducea. A jucat în piese de Alexandru Kirițescu, Mircea Ștefănescu etc., dând un mare imbold dramaturgiei românești. Artistă de mare sensibilitate, cu un simț ascuțit al tragicului, dotată cu o voce impresionantă și folosind o gestică elegantă, Ventura s-a înscris în șirul marilor actori români de reputație europeană.

A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume „Ifigenia” de Racine în 1938.[6]

Este înmormântată la Cimetière de Passy din Paris.[7]

Filmografie

  • Le Roman d'un jeune homme riche (1909)
  • L'Ensorceleuse (1910) .... L'ensorceleuse
  • Hérodiade (1910) .... Salom
  • Antar (1912)
  • Quentin Durward (1912)
  • Le Fils de Charles Quint (1912)
  • Zaza (1913) .... Zaza
  • Les Misérables - Époque 1: Jean Valjean (1913) .... Fantine Thénardier
  • Les Misérables - Époque 2: Fantine (1913) .... Fantine Thénardier
  • Les Misérables - Époque 3: Cosette (1913) .... Fantine Thénardier
  • Les Misérables - Époque 4: Cosette et Marius (1913) .... Fantine Thénardier
  • Molière, sa vie, son oeuvre (1922)
  • Gibier de potence (1951) .... Consuela







Maria Ventura, actriţă româncă cu origini evreieşti, a dus faimă României în secolul trecut. A fost un copil orfan ajuns celebru la vârsta adolescenţei. Deşi a fost respinsă iniţial de Conservatorul din Paris a ajuns să cunoască cele mai înalte culmi ale succesului. Maria Ventura a fost cea care a înfiinţat un teatru în România şi o şcoală de actorie în Franţa. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Legendara Mariana Drăgescu, eroina aviaţiei româneşti. A salvat sute d... Spionul catolic care a radiografiat viaţa religioasă în Ţările Române.... Cu o mamă actriţă şi un tată dramaturg , Maria Ventura s-a născut sub o stea care părea să-i fi hărăzit succesul în lumea artelor. Drumul până la succes nu a fost însă unul uşor. A venit pe lume ca rod al iubirii dintre o actriţă talentată şi un tată, scriitor român de succes. Lea Fanşeta Vermont şi-a cunoscut soţul când a dat examen de admitere la Conservatorul din Bucureşti. Scriitorul şi dramaturgul Grigore Ventura făcea parte din comisia de admitere şi se spune că a fost vrăjit de frumuseţea candidatei. În urma legăturii romantice dintre cei doi, pe 13 iulie 1888, a venit pe lumea Artistida Marioara Vermont, care a primit numele mamei. Abia după ce doi au oficializat relaţia şi s-au căsătorit, fetiţa a primit numele tatălui, deveninnd Marioara Ventura.    Venită pe lume într-o familie de artişti, Marioara Ventura şi-a petrecut copilăria în teatru, la repetiţii şi în cabinele actorilor. Marele actor Constantin Nottara avea să îşi amintească mai târziu de fetiţa crescută printre actori : „Parcă o văd pe Marioara Ventura cum aleargă printr-o curte lungă din str. Labirint. Cădea pe brânci şi se ridica. Era un nodul de copil, de trei anişori poate, care în loc să plângă ca toţi copii care fac buf, dimpotrivă, se opintea să facă mai mult decât o ţineau picioarele-i fragede: bătea cu picioarele pământul până putea să alerge. (...)Se amesteca în repetiţii. Noi făceam mişcarea în scenă. Venea Calotescu şi o dădea afară. Atunci, tărăboi, ţipete, plânsete, vroia să deschidă uşa şi nu ajungea cu mâna pe clanţă. În pauză se repezea la scaun în mijlocul odăii, dădea din mâini şi din picioare, îşi da ochii peste cap, zicea că şi ea face teatru, era aşa de comică, încât noi toţi o aplaudam”. Copila şi-a pierdut mama la o vârstă fragedă şi a rămas în grija tatălui. După liceu s-a îndreptat către o carieră artistică şi a susţinut examen la Conservatorul din Bucureşti.  A fost logodnica lui Tony Bulandra   Pe vremea când studia la conservator, Mărioara Ventura l-a cunoscut pe Tony Bulandra. Cei doi au avut o relaţie amoroasă şi au fost logodnici câţiva ani. Au jucat împreună în reprezentaţii pe scena Teatrului cel Mare fiind una dintre cele mai admirate perechi ale vremii. Relaţia nu a durat şi cei doi s-au despărţit, văzându-şi fiecare de propriul drum. Grigore Ventura îşi visa fiica mare actriţă pe scenele pariziene. A făcut demersuri pentru obţinerea unei burse de studii în Paris.   Respinsă la Conservator din cauza dicţiei   Drumul spre scena pariziană nu a fost însă deloc uşor .Marioara Ventura a fost respinsă la primul examen de admitere la Conservatorul din Paris din cauza accentului. Viitoarea actriţă nu s-a descurajat şi a luat lecţii de dicţie în limba franceză vreme de un an. Întoarsă peste un an la examenul de admitere de la Conservatorul din Paris a fost admisă cu aplauze, după ce uimeşte comisia cu interpretarea unui monolog din tragedia ”Fedra”. Odată ajunsă pe scenele de teatru din Paris s-a bucurat de apreciere atât din partea publicului, cât şi din partea colegilor de scenă, actori consacraţi. Printre cei care au sprijinit-o în carieră s-a numărat marea actriţă Sara Bernhardt cu care Maria Ventura a jucat în multe spectacole.   A îngrijit răniţii în Primul Război Mondial   Deşi cunoscuse succesul la Paris, Maria Ventura n-a putut sta departe de România în Primul Război Mondial. A revenit în ţară şi a îngrijit bolnavii de pe front alături de Regina Maria. Abia spre finalul războiului s-a întors pe scena de la Paris. Începând cu anul 1919, Maria Ventura a jucat la Comedia franceză,fiind prima actriţă de origine română care a cunoscut succesul aici. Câţiva ani mai târziu a ajuns societară la Comedia franceză. Teatrul Maria Ventura   În ciuda succesului parizian, actriţa a vrut să se bucure de recunoaştere şi să contribuie la dezvoltarea teatrului în ţara de origine. A revenit în România şi şi-a pus la bătaie toate resursele pentru deschiderea unui teatru. Aşa a înfiinţat Teatrul “Maria Ventura”. Începând cu anul 1929 a fost o prezenţă activă în teatrul care i-a purtat numele. A fost cap de afiş la reprezentaţiile pe care teatrul ”Maria Ventura” le-a susţinut în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. În România, Maria Ventura a jucat în primul film românesc de ficţiune numit „Independenţa României". Ea a interpretat rolulul Reginei Elisabeta, avându-l partener pe Constantin Nottara care a jucat rolul regelui Carol I. În ultimii ani din viaţă a continuat să joace la Paris. Deşi era chinuită de boală, din cauza unei afecţiuni la rinichi, Maria Ventura a urcat pe scenă până în ultima clipă susţinând reprezentaţii la Comedia Franceză şi la Teatrul Libre. S-a stins din viaţă la doar 68 de ani, pe 3 decembrie 1954 şi a fost înmormântată la cimitirul Passy. 




CORNEL GÂRBEA


Sari la navigareSari la căutare
Corneliu Gârbea
Cornel Gârbea.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Gheorghieni, Feleacu, Cluj, România Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural (1967) Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Corneliu Gârbea, cunoscut și sub numele de Cornel Gârbea, (n. , Gheorghieni, Feleacu, Cluj, România – d. , București, România[1]) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune și voce.

Biografie artistică

A fost actor la Teatrul Mic din București. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu.

I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”.[2]

Filmografie

la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...