5. /6 DECEMBRIE 2021 - POEZIE

NICULAE I. HERESCU

Niculae I. Herescu
Date personale
Născut	6 decembrie 1903  Turnu Severin, Mehedinți, România
Decedat	19 august 1961 (57 de ani)[2]
Cetățenie	România
Ocupație	filolog clasicist[*] traducător poet
Activitate
Partid politic	Partidul Poporului
Limbi	limba franceză[1] limba română[1]
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Niculae I. Herescu (n. 6 decembrie 1903 – d. 19 august 1961) a fost latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București (1937–1945), președinte al Societății Scriitorilor Români, director al Fundațiilor Culturale Regale Carol I din 1940.

Din anul 1944 s–a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franța, unde a fost animatorul mișcării literare din exilul românesc și a funcționat ca profesor universitar de latină, primind recunoașterea unor latiniști de valoare internațională (a coordonat vol. "Ovidiana" – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la nașterea poetului latin Ovidiu).

Scrieri[modificare | modificare sursă]

• La Poésie latine, 227 p., Editura Les Belles Lettres, 1960
• Agonie fără moarte (roman), 190 p., Editura Jurnalul literar, 1998

Narcis

În trup de lapte și de flori
Veghiază inima ispită
Și gândul, plantă otrăvită,
Sub frunți cu îngerești candori.

Albastra brumă a iubirii,
Etern Narcis încrezător,
În ochi de râmă care dor
Þi-a pus minunea oglindirii...

Dar rodul raiului e-amar,
Cu miez de lut în coji de vis.
Pe-azur dacă te-apleci, Narcis,
Se sparge somnul de cleștar.

Și nimfa limpede te strânge
Cu rece braț nepăsător.
Dispar și drag și 'ndrăgitor,
Uniți în moartea fără sânge.

În ape, cer și mâl se 'mparte
Zăpada trupului furat...

Pe ceruri fulger sfâșiat, -
Sămânță de-aur și de moarte.

VASILE POSTEUCĂ 

Vasile Posteucă
Date personale
Născut	10 septembrie 1912[1]
Decedat	21 noiembrie 1972 (60 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor
Activitate
Partid politic	Mișcarea Legionară
Limbi	limba română
Modifică date / text

Vasile Posteucă (n. 10 septembrie 1912, Stăneștii de Jos, districtul Siret, Austro-Ungaria – d. 21 noiembrie 1972, Chicago, SUA^[2]) a fost un legionar și poet român, care a activat mai mult în exil (1941-1972).

Cuprins

• 1Viața
• 2Opera
• 3Note
• 4Bibliografie

Viața[modificare | modificare sursă]

Orfan de război după tată (1914) și fiu de plugari sărăciți în timpul războiului, a avut o copilărie dificilă.

Și-a făcut studiile secundare ca bursier la liceul din Siret (1924-1931), iar cele de litere la Universitatea din Cernăuți (1931-1936). Aici, elev remarcat al lui Leca Morariu și Ion I. Nistor, el debutează aproape simultan în viața literară și cea politică. Pe plan literar a debutat cu două poeme la revista Junimea Literară din Cernăuți (Director Ion I. Nistor), Anul XXI, Nr. 7-12. Pe plan politic este membru asociației studențești „Arboroasa” (1930-1936) și președinte al ei (1934-1936); dar și vicepreședinte al "Centrului studențesc" din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat românism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților.

Colaborează intens la revistele Iconar (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), Însemnări Sociologice (Dir. Traian Brăileanu), Răboj, Buna Vestire (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), Glasul Bucovinei, Convorbiri literare de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), Gazeta Gospodarilor (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), Cuvântul (1940-41, Dir. P.P. Panaitescu).

După lovitura lui Antonescu împotriva Mișcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, devenit indezirabil în țară, Vasile Posteucă se refugiază în exil, unde a cunoscut mai multe stațiuni de popas: Polonia, Germania, Austria, Franța, Canada, Statele Unite.

În Germania a fost internat mai întâi în lagărul Rostock împreună cu ceilalți legionari refugiați, apoi în lagărul de la Buchenwald. În „perioada Rostock”, colaborează masiv la revista Axa (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu.

După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolșevice, Vasile Posteucă se încadrează în Armata Națională constituită de Guvernul Național-Legionar de la Viena la [10 decembrie] 1944, cu gradul de sublocotenent, luând parte activă la luptele de pe Oder împotriva armatelor sovietice. Publică în primul și singurul număr din ediția nouă de la Viena a ziarului Cuvântul (serie nouă, organul informativ al Guvernului Național-Legionar).

În Franța a studiat la Sorbona (1949). În Canada, la Toronto, și-a obținut titlul de Master of Arts în 1953, iar în 1962 titlul de Doctor în Litere cu o dizertație despre Rilke (Inner experience in Rilke's work), iar din noiembrie 1966 profesor universitar la Universitatea din Mankato, Minneapolis.

Începând cu anul 1948, colaborează la revistele: Luceafărul (Dir. Mircea Eliade), Paris; Dacia (editori Dumitru Paulescu, Ion Țolescu, I.G. Dimitriu, Mihăilescu), Brazilia; Înșir’te Mărgărite (Directori: I.G. Dimitriu și Faust Brădescu), Brazilia; Cetatea Luminii (Dir. Dumitru Paulescu), Brazilia; Arc (Montreal, Canada); Cuvântul în exil (Dir. George Racoveanu), Freising, Germania; Vers (Dir. Nicolae Novac), USA; Revista Scriitorilor Români (Dir. Octavian Bârlea, apoi Constantin Sporea), München, Germania; Libertatea, Madrid, Spania; Calendarul ziarului America și America (Dir. P. Lucaci) ș.a.

A înființat și condus, împreună cu Nicolae Petra, revista iconaristă Drum (1963-1972, Mexico).

S-a stins din viață în anul 1972, în urma unei boli neiertătoare.^[3]

Opera[modificare | modificare sursă]

• Emanoil Grigorovitza (teză de licență), Cernăuți, 1936
• Cântece fără Țară (1938). Volum rămas în manuscris; interzisă publicarea din ordinul prim-ministrului Armand Călinescu, pentru unele aluzii la adresa regelui Carol al II-lea
• Bandiții (roman politic în manuscris). Volumul I al manuscrisului cuprinzând perioada 1938-1940, din cauza evenimentelor care s-au precipitat în ianuarie 1941, a rămas în țară, fără putința de a se intra în posesia lui; volumul II scris la Rostock, 1942, nepublicat deocamdată, se găsește la Madrid
• Poezii (dedicate Bucovinei, apărute într-un volum din Convorbiri literare), ianuarie 1941
• Poeme fără Țară, Madrid, 1963
• Carte de cântece românești, 1954
• Icoane de dor, 1954 (parte a volumului Cântece fără Țară)
• Cântece din fluier (versuri), Cleveland, 1960
• Inner experience in Rilke’s work (teză de doctorat, Toronto, 1962)
• Catapeteasma bucovineană (lucrarea lui poetică cea mai amplă, cu schițe de Nicolae Petra), Mexico, 1962
• Poeme Ghivizii, Mexico, 1962
• În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967
• De la Noi - de Leca Morariu (povești populare). Ediție reeditată de V. Posteucă. Colecția Drum, 1970
• Băiatul drumului (manuscris de roman autobiografic neterminat). Fragmente din acest roman autobiografic au apărut însă în Calendarul America și, mai mult, în ziarul Libertatea din New York, între anii 1985-1987. Romanul a fost publicat de Ion Filipciuc la editura sa, Bibloteca "Miorița", din Câmpu-Lung (Bucovina) in 2005.
• Poeme din închisori (ediție îngrijită). Colecția Drum, Madrid, 1970
• Desgroparea Căpitanului, Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977 (ediție îngrijită de Alexandru Ronnett).

Balada

Eu cânt pe înserate o baladă
Din geam şi lumea râde-n stradă,
O ştii şi tu, iubito, cum e
Şi-o ştie azi atâta lume.

Un cântec molcom ca din harfă,
Un cântec vechi şi monoton
Cum plânge disperat un tren de marfă
În noapte lângă un canton.

Te caută printre trecători
Privirile-mi pribege
Şi trec atâţia trecători
Şi nimeni nu-nţelege

Balada ce-o repet mereu
– O floare moartă-ntr-o livadă –
Aş vrea să n-o-nţeleg nici eu!...
Şi cânt în noapte o baladă.

Gând de răsbunare

Plânge toamna pe câmp în pănuşă
Şi vântul îmi cântă ultimul cântec la geam...
Duşmani, mi-aţi furat norocul. Sunt criminal.
Din sângele vostru aş bea ca la hram.
E ora răzbunării. Târziu. Numai braţ şi pumnal.
Cine m-a oprit la uşă?

Înger blând! Unde s-a scurs atâta venin?
Doamne! Iartă-mă! Am uitat să mă-nchin...

Străin

Pe căi necunoscute spre lumile noi,
n-am putut deslega enigma sfinxului din cale.
Drumul pe care-am plecat m-a-ntors înapoi –
şi plânsul m-a târât ca un torent în vale.

Când m-am întors cu gându-n nopţi târzii acasă,
erau zăvorâte porţile satului
şi-am cerşit pace – sărac la uşa bogatului –
şi n-am putut vedea nici zestrea rămasă.

Am adus în noapte căinţa fiului risipitor
şi n-am vrut viţel înjunghiat şi masă bogată;
mă mulţumea un loc umil în casa noastr’uitată –
dar m-am întors din nou în noapte călător.

MARIN SORESCU

Sari la navigareSari la căutare

Marin Sorescu
Date personale
Născut	29 februarie 1936[1][3]  Bulzești, Bulzești, Dolj, România
Decedat	8 decembrie 1996 (60 de ani)[1][4][5][6]  București, România
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	poet, dramaturg, prozator, eseist, om politic
Partid politic	politician independent
Limbi	limba română[2]
Studii	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Activitatea literară
Activ ca scriitor	1964-1996
Specie literară	drama, eseu, poezie, proza
Operă de debut	Singur printre poeți (1964)
Opere semnificative	Iona
Membru titular al Academiei Române
Cariera politică
Ministru al culturii
În funcție 25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995
Precedat de	Petre Sălcudeanu
Succedat de	Viorel Mărginean
Partid politic	IND
Modifică date / text

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

v • d • m

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936,^[1][3] Bulzești, Bulzești, Dolj, România – d. 8 decembrie 1996,^[1][4][5][6] București, România) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.^[7]

S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic, după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995). A tradus versuri ale lui Boris Pasternak.

În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1992, în urma unei scrisori semnate de mai mulți redactori ai revistei.^[8]

În 1992, și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza ”Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română”.

Cuprins

• 1Biografie
• 2Opera
  • 2.1Poezia
  • 2.2Dramaturgia
  • 2.3Volume publicate
  • 2.4Poezii
  • 2.5Literatură pentru copii
  • 2.6Romane
  • 2.7Teatru
  • 2.8Publicistică
  • 2.9Traduceri
  • 2.10Varia
  • 2.11Ediții în limbi străine
  • 2.12Studii critice despre opera soresciană
• 3Distincții
• 4Referințe
• 5Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]

Marin Sorescu a fost fiul lui Ștefan Sorescu și al Nicoliței (născută Ionescu), țărani din Bulzești. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, apoi a continuat studiile la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova; în continuare a studiat la Școala medie militară din Predeal. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa - SUA.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezia[modificare | modificare sursă]

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa (în 1996) mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale.

Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.

Marin Sorescu a excelat în poezii parodice, a dat aproape echivalențe la versuri de Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, a compus excelente parodii la cantecele lui Miron Radu Paraschivescu, versurile lui Ion Horea, Victor Felea, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Eugen Frunză, Nicolae Stoian, Toma George Maiorescu...^[9]

Într-o postfață la volumul Tinerețea lui Don Quijote, Marin Sorescu susține că actul poetic constă în a avea curajul să-ți dezvălui subiectivitatea, „sufletul până în cutele lui cele mai întunecoase, spaimele și năzuințele cele mai intime” cu aspirația de a ieși din contingent, asemenea păsării care, petrecându-și majoritatea timpului într-un copac, nu cântă numai în și numai despre copac. Poezia trebuie să fie clară, nu coborâtă la nivelul comun de înțelegere, pe cât posibil concisă, spre a avea parte de o critică lungă și personală, originală fără ostentație. Cam toate aceste însușiri se pot recunoaște în poezia sa, de predilecție în versuri albe, comunicative, adesea presărate cu ironii și autoironii, într-un limbaj care nu ocolește familiaritatea în sens filistin...(Al. Piru, op. cit. pp. 175-176).

Înainte de 1989 nu a putut să apară volumul „Poezii alese de cenzură” (1991), dintre care cea mai cunoscută este poezia Casa sub observație.

Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.

Dramaturgia[modificare | modificare sursă]

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Paracliserul întruchipează tragedia artistului creator consumat de propria-i flacără ce nu lasă în trecerea sa prin lume decât impalpabile vestigii, niște „vorbe pe pereți.” Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în Există nervi, teatrul istoric (în A treia țeapă și Răceala) sau comedii, precum Vărul Shakespeare, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

• 1964 - Singur printre poeți
• 1965 - Poeme
• 1966 - Moartea ceasului
• 1968 - Tinerețea lui Don Quijote
• 1970 - Tușiți
• 1970 - Unghi
• 1972 - Singur printre poeți
• 1973 - Ocolul infinitului mic pornind de la nimic
• 1975 - Norii
• 1976 - Poeme Sorescu
• 1977 - Trei dinți din față
• 1972 - Suflete, bun la toate
• 1972 - Rame - Douăzeci și cinci de poezii
• 1973 - Astfel
• 1973 - Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic
• 1976 - Descîntoteca
• 1978 - Sărbători itinerante
• 1979 - Ceramică
• 1982 - Fîntîni în mare
• 1984 - Drumul
• 1987 - Apă vie, Apă moartă
• 1989 - Ecuatorul și Polii
• 1991 - Poezii alese de cenzură
• 1994 - Traversarea
• 1995 - Lulu Și Gulu-Gulu : Versuri pentru copii, ilustrate de autor
• 1995 - Poemele tuturor tainelor
• 1996 - Din grădina copilăriei - Culegere de poezii pentru elevii din clasele I-IV
• 1996 - Moment poetic
• 1996 - Poezii
• 1997 - Puntea (Ultimele)
• 1998 - Efectul de piramidă
• 1973-1998 - La Lilieci (I-VI),
• 2000 - Scrînteala vremii
• 2000 - Încoronare

Literatură pentru copii[modificare | modificare sursă]

• 1966 - Unde fugim de-acasă? - Aproape teatru, aproape poeme, aproape povești
• 1987 - Cocostircul Git-Sucit
• 1998 - Diligența cu păpuși
• 2016 - Se mută circul înapoi - antologie de poezii pentru copii

Romane[modificare | modificare sursă]

• 1978 - Trei dinți din față
• 1982 - Viziunea vizuinii
• 1999 - Japița

Teatru[modificare | modificare sursă]

• 1968 - Iona
• 1970 - Paracliserul
• 1974 - Setea muntelui de sare^[10]
• 1976 - Matca - Piesă în trei acte
• 1980 - Teatru (Răceala, A treia țeapă)
• 1984 - Ieșirea prin cer (Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei, Lupoaica mea, Există nervi, Răceala, A treia țeapă)
• 1992 - Vărul Shakespeare și alte piese (Luptătorul pe două fronturi, Csa evantai, Vărul Shakespeare)
• 1994 - Desfacerea gunoaielor

Publicistică[modificare | modificare sursă]

• 1969 - Teoria sferelor de influență
• 1975 - Insomnii - Microeseuri
• 1976 - Starea de destin
• 1985 - Ușor cu pianul pe scări : Cronici Literare
• 1997 - Biblioteca de poezie românească
• 1999 - Jurnal - Romanul Călătoriilor I-VII

Traduceri[modificare | modificare sursă]

• 1969 - Lisandro Oterro, "Situația"
• 1969 - Boris Pasternak, "Lirice"
• 1985 - Tratat de inspirație
• 1987 - Justo Jorge Padron, "Gazela de apă" (poeme); traducere de Marin Sorescu și Omar Lara
• 1993 - Vasko Popa, "Sare de lup", tradus de Slavomir Popovici si Marin Sorescu
• 1996 - Tan Swie Hian, "Flori de prun" (fabule)
• 1999 - Andrei Belîi, "Petersburg" (roman)

Varia[modificare | modificare sursă]

• 1974 - Doua coruri, de Hans Peter Türk ; pe versuri de Marin Sorescu
• 1975 - Cârlova: ruinurile Târgovistii ; editie ingrijita si prefata de Marin Sorescu
• 1985 - Sterian
• 1987 - Adam Puslojic, Omul, Opera și încă ceva
• 1987 - S. Copacescu - Micii gradinari. Invitati de Marin Sorescu in minunata lume a plantelor
• 2003 - Săgeți postume : epigrame, fabule, parodii, versuri, proză scurtă
• 2004 - Bile și cercuri
• 2005 - Între linii
• 2018 - Jurnal de zi si poezii din perioada studiilor liceale

Ediții în limbi străine[modificare | modificare sursă]

• 1968 - Kugeln und Reifen (Bile și cercuri), translated into German by Dieter Roth.
• 1968 - Ikaruszosdi (De-a Icar), fordította Balogh József.
• 1968 - Iona. Stück in vier Bildern. Deutsch von Doina Lescu. Wien - München - Basel, Theaterverlag Kurt Desch.
• 1969 - Jivot u tocku (Viața în roată). Trad. în italiană de Marco Cugno.
• 1969 - la catedrale (Paraclisrul). Trad. în sârbă de Adam Puslovici.
• 1970 - Vibrácie (Vibrații); Překlad: Milan Kraus, Vladimír Dudáš și Milan Kraus.
• 1970 - Punkt widzenia (Unghi). Versuri traduse în limba polonă de Irena Harasimowicz.
• 1971 - Der Kuster, drama. Deutsch von Doina Lescu. Wien - München - Basel, Theaterverlag Kurt Desch.
• 1971 - Együtt álmodunk (Visăm împreună); [vál.] ford. és [utószó] Szemlér Ferenc
• 1972 - Jonas. Danmarks Radio. Hørespilarkivet
• 1972 - 80 Poezii - 80 Poesie; trad. în italiană de Marco Cugno.
• 1972 - Rame : Douazeci si cinci de poezii - Frames : Twenty Five Poems. Versiune eng. și cuv. înainte de Roy MacGregor-Hastie.
• 1973 - Ci sono nervi (Există nervi). Versiune italiană de Marco Cugno.
• 1974 - Aberglaube. Aus dem Rumänischen von Oskar Pastior.
• 1974 - Verse anthology, USSR
• 1975 - Framkallning (Developare). Tolkning av Pierre Zekeli och Marianne Sandels.
• 1975 - Noah, ich will dir was sagen - gedichte (Noe, hai să-ți spun ceva, Versuri). übertragen von Oskar Pastior.
• 1975 - Trojanische Pferde: gedichte (Cai troieni, Versuri); übertragen von Dieter Roth; Bukarest; Kriterion
• 1976 - Smiles and Sarcasm (Sarcasme și surâsuri); traducere în greacă de Menealus Ludemis; Dorikos Publishing House Athens, Greece.
• 1976 - Kerámia : versek (Ceramica); válogatta és fordította Balogh József
• 1978 - Als ich Einmal fliegen Wollte (Despre cum era să zbor); traducere în lb. germană de Dieter Roth.
• 1978 - Raceala. A cold (editie bilingva romana-engleza). Traducere de Stavros Deligiorgis.
• 1979 - Don Quijote's Tender Years; trad. Stavros Deligiorgis
• 1979 - Lono (Matca); trad. în rusă de Chiril Kovalgi și Lev Brinski.
• 1979 - Tinerețea lui Don Quijote = La juventud de Don Quijote. Traducere din limba română de Lolita Tăutu.
• 1979 - Matița (Matca). Traducere în macedoneană de Tasko Sarov.
• 1980 - Kéményeink füstje, Fordította: Éltető József
• 1980 - Hideglelés : két dráma (Răceala); [ford. Kántor Erzsébet, Zirkuli Péter] ; [az utószót Zirkuli Péter írta]
• 1980 - Giona: tragedia in quattro quadri / Marin Sorescu ; ed. a cura dell' ; trad. dal rumeno di Marco Cugno
• 1980 - L'Ouragan de papier (Uraganul de hârtie), verse, Ed. St. Germain des Prés, Paris. Trad. în franceză de Alain Bosquet.
• 1980 - Poznavame se (Ne cunoaștem), verse anthology, Narodna Kultura, Sofia, Bulgaria. Trad. în bulgară de Zdravco Kisov și Asen Stoianov.
• 1980 - Hidegleses (Răceala), ford. Kántor Erzsébet, Zirkuli Péter; Ed. Europa, Budapest.
• 1981 - Poemas,La juventud de Don Quijote. Poemas (Visor de Poesía), traducere de Omar Lara.
• 1981 - Tri predni ziba (Trei dinți din față), Narodna Kultura, Sofia. Trad. în bulgară de Veselina Gheorghieva.
• 1981 - Gedichten (Poezii). Trad. în neerlandeză de Liesbeth Ziedses de Plantes.
• 1982 - Pod vratata (Pe sub ușă), verse anthology, Misla, Skoplye. Trad. în macedoneană de Tasco Sarov.
• 1982 - Symmetries: Selected Poems; poetry anthology, translated by por John Robert Colombo and Petronela Negosanu, Hounslow Press, Toronto, Canada.
• 1982 - This Hour; translated by Michael Hamburger; Logbridge-Rhodes.
• 1983 - La muerte del reloj; selecție și traducere de Manuel Serrano Pérez.
• 1984 - His Selected Poems, translated by Michael Hamburger.
• 1984 - Poesiealbum Nr. 197 - Marin Sorescu - Poesiealbum ; 197 - Innengrafik von Dagmar Ranft-Schinke
• 1984 - Ceramique, selected verse, Ed. St. Germain des Prés/UNESCO (Oeuvres representatives), Paris. Trad. în dranceză de Francoise Cayla.
• 1985 - Abendrot Nr. 15 - gedichte. Signiert von dem deutsch - rumänischen Lyriker Oskar
• 1985 - Let's Talk about the Weather...and other poems; Forest Books, London. Transl. by Andrea Delletant and Brenda Walker; introd."Poet to Poet" by Jon Silkin
• 1985 - The Thirst of the Salt Mountain, a trilogy of plays. Transl. by Andrea Delletant and Brenda Walker. Forest Books, London.
• 1985 - 66 poeemes. Marin Sorescu (un poet roumained'aujourd'hui); trad. du roumaine par Jean-Louis Courriol ; etudes et commentaires de Raoul Becousse. Lyon : Centre d'Étude des Interactions Culturelles. Université LYON 3, [s.a.]
• 1985 - El Huracán de papel, poezii, Universidad Autónoma Metropolitana, México, translated into Spanish by Marco Antonio Campos.
• 1987 - Legszebb versei
• 1987 - Papírorkán : versek; ford. Farkas Árpád
• 1987 - Kábulat; vál. és az előszót írta Kovács András Ferenc; [ford. Balogh József et al.]
• 1986 - El Ecuador y los Polos, selected poems, version by Omar Lara, Ediciones Hiperion, Madrid.
• 1987 - The Biggest Egg in the World, selected poems, versions by Seamus Heaney, Ted Hughes, Michael Hamburger, D.J. Enright, David Constantine, Michael Longley, Paul Muldoon, William Scammel; Bloodaxe Books, Newcastle-upon-Tyne, England.
• 1987 - Vlad Dracula. The Impaler: a play; transl. by Dennis Deletant; London ; Boston, Forest Books
• 1987 - The Youth of Don Quijote, selected poems, translated by John F. Deane; Dedalus Press, Dublin.
• 1987 - Poesie d'amore, verse selection, translated by Giorgio Caragiani, Gabriela Bertini; Dick Person, Napoli, Italy.
• 1988 - Povratac Faraona (Intoarcerea faraonului), poems, YKYT Publishing House, Belgrad. Trad. în sârbă de Adam Puslovici.
• 1989 - Jonas - Het vlot van Medusa (Iona și Pluta Meduzei). Roemeens toneel. Pefață și interviu de Liliana Alexandrescu, traducere în limba olandeză de Jan Wilhelm Bos.
• 1989 - Paysans du Danube: chronique d'un village roumain; trad. par Jean-Louis Courriol; Nîmes, Chambon.
• 1990 - Thirst of the Salt Mountain: Trilogy of Plays; transl. by Andrea Deletant and Brenda Walker.
• 1990 - Ödet och alfabetet (Scaune in alfabet), selecție și traducere de Jon Milos; Symposium Borkforlag, Stockholm, Sweden.
• 1990 - Eja te ta them nje fjale (Am zarit lumina), poems, Ed. Rilindja-Prishtine, Albania.
• 1991 - Jag såg ljus på jorden (Am zărit lumină pe pamînt), verse, Ed. Bonniers, Sweden. Trad. în suedeză de Marianne Sandels și Dan Shafran.
• 1991 - Iona, drama, Sa hitya Academy, New Delhi. Trad. în bengali de Amita Bhose.
• 1991 - La Vision de la tanière (Viziunea viziunii), trad. par Jean-Louis Courriol.
• 1991 - Hands Behind My Back: Selected Poems. Traducatori: Gabriela Dragnea, Stuart Friebert, Adriana Varga.
• 1992 - Der Fakir als Anfanger (Fachirul incepator), poems, Ed. Akzente Hanser, Germany. Trad. în lb. germana de Oskar Pastior.
• 1993 - Marin Sorescu - Poèmes choisis / Horia Badescu - Le visage du temps, traduit par Paola Bentz-Fauci.
• 1993 - Versteende Hettiet - gedichten. Vertaling Wiel Kusters. Versteende Hettiet - gedichten.
• 1993 - 33 Pesme (33 poeme), verse, Novi Sad. Prefața și traducerea in limba sarba de Milan Uzelaț.
• 1993 - Nje flafer dhe nje kembe, versuri. Traducere în limba albaneză de Aurel Plasari.
• 1995 - Vid sädens rötter och andra texter, traducere de Jon Milos, Symposion.
• 1995 - Poezii / Poems / Poesie. Traducatori: Marco Cugno, Ugo Nespolo (italiana); Michael Hamburger, Andreea Delletant, Brenda Walker, Gabriela Dragnea, Adriana Varga, Stuart Friebert, Roy MacGregor-Hastie, Stavros Deligiorgis, D.J. Enricht, Ioana Russel, Gebbett, Ted Highes, John F. Deane (engleza).
• 1995 - Poezii alese, traducere in limba chineza de Tan Swie Hian.
• 1996 - Let's Talk About the Weather and Other Poems; transl. by A. Deletant, Brenda Walker
• 1996 - Fallenhet för höjder. Dikter i urval, tolkning och presentation an Dan Shafran.
• 1997 - La soif de la montagne de sel, trad. par par Paola Bentz-Fauci
• 1998 - Fachirul începator: poezii - Der Fakir als Anfänger : Gedichte ; ed. îngrijita de Virginia Sorescu ; trad. în lb. germana de Oskar Pastior.
• 1998 - Iona: Stück in vier Bildern; Deutsch von Doina Lescu.
• 1999 - Stege till himlen: sista dikter. Ellerström Trad. în suedeză de Dan Shafran.
• 2001 - Censored Poems; transl. by John Hartley Williams, Hilde Ottschofski.
• 2002 - Die Leere der Glocke: gedichte; traducere de Christian W. Schenk.
• 2003 - Craiova văzută din car = Vid na Krajovu s telegi. Marin Sorescu ; perevod s rumynskogo Anastasii Starostinoj. Moskva, Criterion
• 2004 - The Past Perfect of Flight; transl. by Adam J. Sorkin.
• 2004 - The Bridge; transl. by Adam J. Sorkin, Lidia Vianu.
• 2007 - El centinela de la galaxia, traducere de Omar Lara.
• 2007 - Poezii-Gedichte; trad. de Dieter Roth.
• 2011 - Die Leere der Glocke: Gedichte; traducere de Christian W. Schenk.
• 2013 - The Selected Poems of Marin Sorescu (Chinese Edition); translated by Gao Xing.
• 2013 - Erratum till paradiset. Trad. în suedeză de Dan Shafran.
• 2013 - Per entre els dies. Antologia poètica (Catalan Edition). Traducere în catalană de Corina Oproae, Xavier Montoliu Pauli.
• 2018 - La tercera estaca (A treia țeapă). Traducere în spaniolă de Catalina Iliescu Gheorghiu.
• 2019 - Alma, que sirves para todo. Traducere în spaniolă de Catalina Iliescu Gheorghiu.

Studii critice despre opera soresciană[modificare | modificare sursă]

• Problematica actului literar în poezia lui Marin Sorescu; Cornelia Bejenaru, 1970
• Uno scrittore romeno contemporaneo: Marin Sorescu : considerazioni sul suo romanzo "Tre denti devanti"; Gheorghe Carageani, 1979
• Iona: opera dupa tragedia lui Marin Sorescu : partitura; Anatol Vieru, 1980
• Marin Sorescu: instantaneu critic; Mihaela Andreescu, 1983
• Marin Sorescu sau Despre tînjirea spre cerc; Maria Voda Capusan, 1993
• Marin Sorescu sau interogația exemplară; Camelia Felicia Draghici, 1993
• Marin Sorescu și Deconstructivismul; Maria-Ana Tupan, 1995
• Marin Sorescu: studiu monografic; Fănuș Băileșteanu, 1998
• Receptarea în epoca a poeziei lui Marin Sorescu: (1964-1989); Gheorghe Boris Lungu, 1998
• Invito alla lettura di Sorescu; Gheorghe Carageani, 1999
• Intre ironic si imaginar; George Chirila, 2001
• Marin Sorescu în scrisori de familie: (altar cu parabole); George Sorescu (cuv. introd., sinteze, note si comentarii), 2001
• Între ironic și imaginar: monografie Marin Sorescu; George Chirila, 2001
• Opera lui Marin Sorescu; Crenguta Gânsca, 2002
• Marin Sorescu, între parodic și solitudine necesară, Maria Ionică, 2003
• Marin Sorescu - Laserul vagului sau Arta care doare; Ilarie Hinoveanu, 2004
• Marin Sorescu: un eu creator în ipostaze daimonice; Maria Ionica, 2005
• Marin Sorescu: repere biografice; Maria Ionica, 2005
• Marin Sorescu in patru continente. Jurnal I-II; George Sorescu, 2006
• Marin Sorescu, triumfător la judecata de apoi; Ilarie Hinoveanu, 2006
• Marin Sorescu, starea poetică a limbii române: stil și expresivitate în poezia lui Marin Sorescu; Ada Stuparu, 2006
• Generatia '60 - Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru; Adrian Paunescu (Teza de doctorat), 2007
• Marin Sorescu: imagini, ethos, evocări; Gabriela Rusu-Păsărin; cuv. introd. de George Sorescu ; trad. în lb. engleză: Andreea Bratu ; trad. în lb. franceză: Dana Dinca, 2007
• Marin Sorescu în scrisori de familie; George Sorescu, 2008
• Marin Sorescu - ironica regie la un spectacol existențial; Fanus Bailesteanu, 2008
• La Lilieci - 6 cărți în căutarea lui Marin Sorescu; Marian Barbu, 2009
• A tér játékai : a virtuális tér és a történelmi idő viszonyának módosulásai Páskándi Géza és Marin Sorescu drámáiban (Games of Space: Changes in the Relationship between Virtual Space and Historical Time in the Dramas of Géza Páskándi and Marin Sorescu), Karácsonyi Zsolt, 2010
• Marin Sorescu. Poezia teatrului și teatralitatea poeticului; Ștefania Maria Custură, 2010
• Dramaturgia lui Marin Sorescu: teatru parabolic; Cristina Maria Necula, Voiculescu Ganciu Ionela, 2013
• Monografie. Marin Sorescu; Claudia Benchea, 2014
• Marin Sorescu. Singur printre canonici; Cosmin Borza, 2014
• Expresie populara în ciclul "La Lilieci" de Marin Sorescu; Gr. Brâncus, 2014
• În 1983 si 1992 premiul Nobel trebuia să poarte un nume românesc: Marin Sorescu - convorbiri cu și despe Sorescu; Ion Jianu, 2014
• Sonetele lui Marin Sorescu; Ada Stuparu, 2016
• Marin Sorescu în Postume; Ada Stuparu, 2017
• Marin Sorescu și George Sorescu în corespondență cu personalități; coordonator: George Sorescu, 2017
• Marin Sorescu. Scrisori și documente inedite (vol. I); George Sorescu și Emil Istocescu, 2017
• Marin Sorescu în documente inedite (vol. II); George Sorescu și Maria Ionica, 2017
• Marin Sorescu în anticamera NOBEL; Ion Jianu, 2018
• Marin Sorescu in documente inedite, Vol. 1-4; Maria Ionica, George Sorescu, 2019

Distincții[modificare | modificare sursă]

• Premiul Academiei Române (1968, 1977)
• Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970
• Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
• "Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978
• Premiul Internațional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983
• Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate
• Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară)

Apă vie, apă moartă

De cum am gustat din acel lichid,
Am şi devenit autocefal,
Ca biserica de răsărit,
Cu multele-i turle de vis opal.

Fermecat în mâini ţineam şipul,
Plin ochi de vrăjitele picături,
În fiecare picătură-mi vedeam limpede chipul,
Zguduit de fantastice furnicături.

Ce bine c-am dat eu de apa vie,
Căutată de toate poveştile laolaltă.
Ba e moartă - mi-a spus o ciocârlie -,
Apă moartă, luată din baltă.

Atunci, cum se face că are efect?
Am întrebat firoscoasa de ciocârlie.
- Aceeaşi apă ce palpită în piept,
Pentru unii e moartă, pentru alţii e vie.

Ce mă doare cel mai tare

Ce mă doare cel mai tare
E că nu voi mai putea fi
În contact cu cărţile,
Să stau dimineaţa în faţa bibliotecii
Ca la ţărmul mării
Mângâiat de briza tainică adiind
De pe rafturi.

Dacă tot voi fi atât de aproape de ele,
Sper să nu mi se refuze, Doamne,
Plăcerea de a citi în stele
Măcar o dată pe săptămână
După orarul afişat pe un nor.

Superstiție

Pisica mea se spală
Cu laba stângă,
Iar o să avem un război.

Fiindcă, am observat,
De câte ori se spală
Cu laba stângă,
Creşte considerabil încordarea
Internaţională.

Cum vede ea
Cele cinci continente?
S-a mutat cumva
În pupilele sale
Pitia, cea care ştie să-ţi spună dinainte
Toată istoria
Fără punctuaţie?

Îmi vine să plâng
Când mă gândesc că eu
Şi cerul cu suflete pe care mi l-am legat
În spate
Depind, în ultimă instanţă,
De toanele unei pisici!
Fugi de prinde şoareci,
Nu mai dezlănţui
Războaie mondiale,
Fire-ai a dracului
De putoare!