6. /15 MARTIE 2022 - TEATRU/FILM

ALEXANDRU GIUGARU

Biografie Alexandru Giugaru

Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.

A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.

La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.

Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.

Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu si o fiică. A murit la 15 martie 1986.

Filme cu Alexandru Giugaru

· Balcescu / (1974)

· Frații Jderi (1974) - Parintele Dragomir Trailer

· Răpirea fecioarelor (1968) - Boierul Manolache Belivaca

· Vin cicliștii (1968) - mecanic de locomotiva

· Corigenta domnului profesor (1966)

· Haiducii (1966) - Boier Belivaca

· Mofturi 1900 (1964)

· Tudor (1963) - Boierul Glogoveanu

· Doi băieţi ca pâinea caldă (1962)

· Post restant (1961)

· Bădăranii (1960) - Negustorul Lunardo

· Băieții noștri (1959)

· Telegrame (1959)

· D'ale Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Iancu Pampon

· Două lozuri (1957)

· Directorul nostru (1955)

· Popescu 10 / Popescu 10 în control (1955)

· O scrisoare pierduta (1953) - Zaharia Trahanache

· Bulevardul 'Fluieră Vântu' (1950)

· O noapte furtunoasa / O noapte furtunoasă (1943) - Negustorul de cherestea Jupan Dumitrache

· Casatoria (1929)

· Venea o moara pe Siret / Venea o moara pe Siret / Sturmfluth der Liebe (1929) - primar

· Cererea in casatorie (1926)

· Pacala si Tandala la Bucuresti (1926) - vardist

· Legenda celor doua cruci (1925) - logofat Gheorghe

· Nabadaile Cleopatrei (1925)

Alexandru Giugaru - Profil teatral (2010)

EUSEBIU ȘTEFĂNESCU

Date personale
Eusebiu Ștefănescu
Eusebiu Ștefănescu în 2010
Născut	3 mai 1944 Câmpina, județul Prahova
Decedat	15 martie 2015 (70 de ani) București, România
Cauza decesului	cancer al creierului[*]
Căsătorit cu	Liliana Pleșa, Vali Ștefănescu^[1]
Copii	Ion Bogdan Ștefănescu
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor, actor
Limbi	limba română
Studii	UNATC (București)
Activitatea literară
Activ ca scriitor	2003–2012 / 1973-2014 (actorie)
Mișcare/curent literar	Critică literară
Subiecte	sociale
Specie literară	poezie, proză
Operă de debut	Retorica limbajului scenic - Magul captiv (2003)
Opere semnificative	Arhivarul clipei - Din culisele scenei (2009) Magister vitae sau magia oralității (2006) Preschimbarea la față (2012)
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Eusebiu Ștefănescu (n. 3 mai 1944, Câmpina – d. 15 martie 2015, București)^[2] a fost un actor de teatru și film, cunoscut recitator și autor român .

A făcut un an de Filologie, dar a absolvit „Actoria” la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, în 1967, la clasa profesorului Alexandru Finți. A debutat la Teatrul de Stat din Timișoara cu rolul Marga, din „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, în regia Mariettei Sadova. A jucat apoi la Teatrul Municipal Ploiești, la Teatrul Mic și la Teatrul Național din București. Două roluri principale au fost „Despot Vodă” din piesa lui Vasile Alecsandri și „Ivanov” din piesa omonimă de Anton Cehov. În filme a jucat, din cauza aspectului fizic, mai mult roluri de nemți.

Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, are un fiu din prima căsătorie, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu. A fost prieten cu poetul Nichita Stănescu, poezia lui preferată fiind „Strigǎt de ferire” a acestuia, precum și „Glossă” de Mihai Eminescu, „Vino deseară, doamna mea” de George Stanca și „Când vorbești cu Dumnezeu” de Eduard Zalle. Eusebiu Ștefănescu a fost el însuși poet.