8./13 MARTIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
TRAIAN LĂSCUȚ FĂGĂRĂȘANU
Traian Lăscuț-Făgărășanu | |
Clarinetistul Traian Lăscuț | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Traian Lăscuț |
Născut | 13 martie 1909, Făgăraș, județul Brașov, România Brașov, Austro-Ungaria |
Decedat | 1981, București, România București, România |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Cetățenie | România |
Ocupație | compozitor clarinetist[*] artist de înregistrare[*] |
Alte nume | Traian Lăscuț-Făgărășanu |
Gen muzical | muzică populară, ușoară |
Case de discuri | Columbia, Electrecord |
Discografie | |
Listă completă | Discografia lui Traian Lăscuț-Făgărășanu |
clarinet | |
Modifică date / text |
Traian Lăscuț-Făgărășanu (n. 13 martie 1909, Făgăraș, județul Brașov — d. 1981, București) a fost un renumit clarinetist și compozitor român. Alături de alți mari instrumentiști ardeleni precum Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu sau Luță Ioviță, Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Transilvaniei și totodată ai României.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 13 martie 1909 în Făgăraș, într-o familie săracă și cu mulți copii. A fost cel mai mic dintre cei 5 copii ai lui Nicolae și ai Rozinei Lăscuț. La vârsta de 7 ani a fost adoptat de armata, devenit „copil de trupă”.
Începutul carierei[modificare | modificare sursă]
Talentul său a devenit repede evident și, la vârsta de 10 ani, a fost trecut la fanfara militară a Regimentului de Vânători de Munte Brașov (1919), unde capată o solidă pregătire teoretica muzicală (teorie, solfegii, armonie orchestrală) și unde începe să cânte la clarinet, instrument de care nu s-a mai despărțit toată viața.
În anul 1931 a fost încorporat și a fost repartizat la fanfara militară a Regimentului de Gardă cu gradul de sergent. În perioada 1940 - 1943 a însoțit trupele combatante române, cântând la spectacolele organizate pentru răniți sau pentru soldații combatanți din prima linie a frontului.
Activitatea artistică[modificare | modificare sursă]
A început activitatea artistică și promovarea muzicii populare ardelenești în Brașov, fiind angajat la restaurantele Aro, Amiciția și Transilvania, în perioada 1934 - 1937. În anul 1938 a fost angajat la restaurantul Parcul Ruxandra din București, iar după anul 1939 se reîntoarce la Brașov până în anul 1943 la restaurantele Aro Palace și Amiciția, fiind cunoscut ca „Regele Brașovului”. În această perioadă a început să poarte și pseudonumele artistic de Făgărășanu. În perioada 1944 - 1947 revine la București și este angajat la restaurantele Princiar, Rex și Mureș unde este deja cunoscut cu numele de Traian Lăscuț-Făgărășanu.
În 1948 a fost angajat la Filarmonica de Stat din București ca solist instrumentist. În anul 1949 a fost angajat la Ansamblul de cântece și dansuri populare al CCS (Consiliul Central al Sindicatelor) de unde se pensionează în anul 1963. Cu Ansamblul CCS a fost în turnee în peste 20 de țări (Franța, Germania, India, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia etc.) dar și în tunee în țară, în toate orașele importante.
A colaborat și a fost cunoscut și recunoscut ca valoare instrumentală de toți marii interpreți ai perioadei în care a trăit, începând cu Maria Tănase, Fănică Luca, Ioana Radu și terminând cu Ionel Budișteanu, Iliuță Rudăreanu, Florin Comișel, Dumitru Fărcaș, Gheorghe Zamfir, Paraschiv Oprea etc. Studia zilnic 7-8 ore la clarinet, instrument care l-a făcut celebru și la care avea un „ton” (sunet emis) deosebit de clar și frumos și care nu a mai putut fi imitat de nici un alt clarinetist până în prezent.
În anul 1955 sunetul clarinetului său a fost testat de specialiștii englezi pe aparatura electronică de la acea vreme și care au concluzionat că este „perfect” ca acuratețe. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost un artist complex, autodidact, de o modestie deosebită și de aceea a fost respectat și stimat de colegi și de public. Respecta foarte mult talentul autentic și a sprijinit foarte mulți tineri talentați, dar necunoscuți, să se afirme artistic.
În anul 1963, mâhnit de lipsa de interes în promovarea și înregistrarea celor două suite ardelenești, Traian Lăscuț-Făgărășanu se pensionează la vârsta de 53 de ani, refuzând orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București (Rapsodia Română, Ansamblul Doina al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate.
Compoziții și înregistrări[modificare | modificare sursă]
Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune și multe discuri înregistrate la Electrecord. Tot el este autorul a două suite ardelenești pentru clarinet și orchestră simfonică care au fost cântate și premiate în concursuri internaționale, dar care nu au fost promovate și nici înregistrate pe discuri pentru faptul că artistul a refuzat să devină membru al PCR.
Viața familială[modificare | modificare sursă]
A fost căsătorit de 3 ori (1939, 1945, 1976) și, cu a doua soție Viorica Lăscuț, a avut 3 copii: Radu-Traian (13 octombrie 1946), Petru-Eugen (17 septembrie 1948) și Doina-Maria (25 iulie 1951).
Distincții[modificare | modificare sursă]
În anul 1953 i se acordă titlul de „Artist emerit” prin Decretul 108/1953, semnat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nu a fost membru al niciunui partid politic și nu a vrut să devină membru al PCR, cu toate insistențele și șicanele pe care le-a suportat în acea vreme. În anul 1955 a primit medalia de aur la Festivalul internațional de folclor de la Paris.
Decesul[modificare | modificare sursă]
A decedat în anul 1981 și a fost înmormântat în cimitirul Bellu din București, pe aleea artiștilor.
Traian Lascut Fagarasanu - Invartita de pe Tarnave
Traian Lascut Fagarasanu - Invartita din Rasinari
MIHAI IORDACHE
Mihai Iordache | |
Mihai Iordache în concert la Art Jazz Club, noiembrie 2007 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1967 |
Ocupație | muzician compozitor |
Activitate | |
Gen muzical | Jazz, rock alternativ |
Ani de activitate | 1990- prezent |
Prezență online | |
Site web Myspace | |
Modifică date / text |
Mihai Iordache (n. 1967, București) este un saxofonist român, cunoscut atât pentru albumele sale de jazz lansate sub numele Iordache, cât și pentru colaborarea cu formația de rock alternativ Kumm.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Primele legături ale lui Mihai Iordache cu muzica datează din copilărie, tatăl său fiind amator de jazz. În ciuda acestui fapt, Iordache a început să asculte jazz de abia în liceu, atunci când a făcut rost de o casetă pirat cu un album al lui Charlie Parker, album care l-a făcut pe Iordache să se hotărască să devină muzician.[1]. Primul său instrument a fost un blockflöte, cu care a debutat în 1986 la un jam session la Festivalul de Jazz de la Costinești [2]. La același jam session l-a cunoscut și pe pianistul Harry Tavitian, cu al cărui grup Creativ a colaborat [3] între 1986 și 1989. În perioada 1987-1989 Iordache a studiat improvizația de jazz cu pianistul Marius Popp[4] în cadrul Școlii Populare de Artă, iar între 1990 și 1993 a luat lecții particulare de saxofon de la saxofonistul Garbis Dedeian[4].
Timpuri Noi[modificare | modificare sursă]
În 1992, Iordache a fost invitat să colaboreze ca saxofonist cu formația de rock Timpuri Noi, pentru a cânta un solo de saxofon la piesa "Tanța". Piesa a fost apoi înregistrată pe LP-ul de debut al formației, din 1992 [5].
Blues Community[modificare | modificare sursă]
În aceeași perioadă (1992 - 1993), Iordache a făcut parte și din grupul Blues Community al pianistului Harry Tavitian alături de chitaristul Hanno Höfer, contrabasistul Cătălin Rotaru și bateristul Corneliu Stroe[2]
Sarmalele Reci[modificare | modificare sursă]
În 1993 textierul Florin Dumitrescu i-a propus lui Iordache să formeze un grup nou de rock numit Sarmalele Reci, pentru care acesta urma să caute muzicieni[6]. În iarna aceluiași an, grupul a debutat la Theatrum Mundi (actualul Teatru Metropolis, de pe strada Mihai Eminescu din București)[7]
Iordache a compus mai multe piese pentru Sarmalele Reci, printre care: "Țara Te Vrea Prost","La Preoteasa","N-ai Nimic Pe Sub Tricou","Violeta" [8],"Domnu' Popa","Omul Fără Nume"[9] , "Blonda Din Blocul Meu", "Prostia La Putere","Răpirea Din Serai", "Campion De Biliard" [10], "Maniac", "Șpriț De Vară" [11].
Între 1994 și 1996 Iordache a colaborat temporar și cu grupul de jazz Jazz Unit al pianistului Lucian Ban[12].
În 1999 Iordache a părăsit grupul Sarmalele Reci din pricina unor diferende artistice [13]
Ada Milea, Orient Express, Rebop Factory, The Underground Acid[modificare | modificare sursă]
În 1999, Iordache a început o colaborare cu cântăreața și actrița Ada Milea (pe care o cunoscuse fiind angajat ca instrumentist la piesa de teatru "No Mom's Land" a regizorului Radu Afrim[14]) care a durat până în 2003.
În iarna aceluiași an, Harry Tavitian l-a cooptat în noua sa formație de ethno-jazz Orient Express, alături de care a cântat, între altele, la Graz, la Expo 2000 de la Hanovra [15], la festivalul Jazz of Wine and Peace de la Cormons și la clubul Porgy and Bess din Viena [16].
După anul 2000, Iordache a lucrat și cu grupurile de jazz și acid jazz Rebop Factory și The Underground Acid ale contrabasistului și producătorului Vlaicu Golcea[17]
Outer Space Five și Iordache[modificare | modificare sursă]
Inspirat de biografia liderului de big band și compozitorului Sun Ra, Iordache a format în 2001 un grup dedicat interpretării pieselor acestuia. Inițial un septet, grupul s-a redus după câteva concerte la formula de cvintet - Outer Space Five [18] - din motive financiare. Grupul a concertat în București și ConstanțaEroare la citare: Etichetă <ref>
invalidă; nume invalid, e.g. prea multe nume
În 2003, deoarece compozițiile proprii începuseră să le înlocuiască pe cele ale lui Sun Ra, Iordache a schimbat numele grupului în Iordache. În același an a apărut și primul album, "Friday - featuring Tom Smith" [19], avându-l ca invitat special pe trombonistul american Tom Smith. Au urmat albumele "Dissipatin'" (2005)[20], "One Life Left"(2013)[21] și "Garden Beast"(2013)[22], care cuprind, cu câteva excepții, compoziții proprii.
Kumm[modificare | modificare sursă]
În 2003, Iordache a fost solicitat să-l înlocuiască pe saxofonistul Petö Zoltán în formația de rock alternativ Kumm[23]. De atunci este membru al acestei formații, alături de care a înregistrat albumele Angels & Clowns, Different Parties, Far From Telescopes și A Mysterious Place Called Somewhere [24]
Discografie[modificare | modificare sursă]
În calitate de lider[modificare | modificare sursă]
- Friday - featuring Tom Smith (A&A Records, 2003)
- Dissipatin' (A&A Records, 2006)
- One Life Left (Fiver House Records, 2012)
- Garden Beast (Fiver House Records, 2013)
Cu Kumm[modificare | modificare sursă]
- Angels & Clowns (Cramps Records, 2005)
- Different Parties (Cramps Records, 2006)
- Far From Telescopes (Fiver House Records, 2014)
- A Mysterious Place Called Somewhere (Fiver House Records, 2014)
Cu East Village Open Formula[modificare | modificare sursă]
- 11 (Live At Green Hours) (Green Records, 2005)
Cu Harry Tavitian[modificare | modificare sursă]
- Balcaz (Pirate Records, 2004)
Cu Orient Express[modificare | modificare sursă]
- Axis Mundi (Editura Casa Radio, 1999)
Cu Ada Milea[modificare | modificare sursă]
- Absurdistan (Intercont Music, 2003)
Cu Norzeatic și Khidja[modificare | modificare sursă]
- Aici Acum (Not On Label - Khidja Self-released)
Cu Sarmalele Reci[modificare | modificare sursă]
Interviu cu Sarmalele Reci, Mihai Iordache și Mircea Florian
BOGDAN BRADU
Bogdan Bradu | |
Bogdan Bradu la concertul aniversar „Phoenix 45” | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 13 martie 1968, București |
Ocupație | muzician, compozitor, interpret |
Activitate | |
Gen muzical | operă, ușoară, rock |
Tipul de voce | tenor |
Ani de activitate | 1982-prezent |
Interpretare cu | Acid, Phoenix, Horia Brenciu ș.a. |
tenor | |
Prezență online | |
Site web | |
Modifică date / text |
Bogdan Bradu (n. 13 martie 1968, București) este un tenor, solist vocal și compozitor român.
Viața[modificare | modificare sursă]
Se naște la București, ca fiu al lui Marius și al Ioanei Bradu. Va urma studii muzicale, dedicându-se unei carierei artistice în lumea muzicii. Este tatăl a două fiice, Federica și Ioana Bradu.
Studii[modificare | modificare sursă]
În 1990 este admis la Academia de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală.
În 1992 îl cunoaște pe Luciano Pavarotti. În perioada 1992-1994, celebrul tenor îl îndrumă în cadrul unor lecții de canto. La îndemnul său, Bogdan Bradu continuă studiul timp de 2 ani cu profesorul acestuia, docentul Arrigo Pola, la Modena (Italia).
În perioada 1996-1997 urmează Master Class-uri la Milano cu tenorul Franco Corelli, și cu tenorul Alfredo Kraus și soprana Magda Olivero (la Teatrul Scala din Milano).
În perioada 1998–2000 urmează un Master Class la Napoli cu tenorul Marcello Ferraresi.
Activitate muzicală[modificare | modificare sursă]
- 1982-1988 a fost solist vocal al grupului rock Acid.
- 1988 a participat la Festivalul Național Mamaia cu piesa compozitorului Horia Moculescu "Glasul meu, tăcerea mea" câștigând premiul I. In anul următor (1989) obține 2 premii la Secțiunea Creație cu piesele aceluiași compozitor. Un an mai târziu intră la Academia de Muzică din București, Facultatea Canto și Interpretare Muzicală.
- 1992-1994 Concertează în Italia alături de câteva voci celebre: Fiorenza Cossotto, Ivo Vinco, Luciana Serra, Barbara de Maio, etc.
- 1995 colaborează cu Opera Națională din București,Constanța și Timișoara interpretând rolul Edgardo, din Lucia di Lammermoor de G. Donizetti și rolul Duca di Mantova, din Rigoletto de G.Verdi.
- 1996/1998 Master Class cu tenorul Franco Corelli (Milano)
Master Class cu tenorul Alfredo Kraus și soprana Magda Olivero (Scala-Milano).
- 1996 – 1997 turneu în Italia cu orchestra și corul filarmonicii din Plovdiv. Cântă arii celebre din opere și Simfonia a 9-a de Beethowen
- 1999-2001 face un turneu în Italia cu Filarmonica din Plovdiv. Participă la "Gala di Trieste" și la Concertul de Sf. Rosalia (Palermo) organizat de TV RAI cu orchestra și corul operei din Palermo.
- 2002 lansează albumul "Străin pe pământ", compus și aranjat de Bogdan Bradu.
- 2003-2006 concerte în Italia, colaborează cu formația Phoenix și cu H. Brenciu.
- 2007 vocalist al formației Phoenix.
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria B - Muzică (2007)
- Cântă melodia Little Wonders,și Another Believer, din filmul Familia Robinson, în original melodiile fiind cântate, prima, de Rufus Wainwright, și cea de-a doua de Rob Thomas,(2008)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu