9./13 MARTIE 2022 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
GRIGORE GABRIELESCU, tenor
Grigore Gabrielescu (n. 13 ianuarie 1859, Craiova – d. 13 martie 1915, Craiova) a fost un tenor român de faimă internațională.
A evoluat în țară și în străinătate, obținând mari succese, inclusiv la Teatro alla Scala din Milano. Urmare a evoluției sale în rolul Enzo Grimaldo din opera La Gioconda de Amilcare Ponchielli a fost invitat de Giacomo Puccini să cânte rolul titular în premiera mondială a operei sale Edgar (la 21 aprilie 1889).
Există străzi care îi poartă numele, în București și în Craiova.
Urmează Şcoala primară Obedeanu din
Craiova; Conservatorul de Muzică şi Artă
dramatică din Bucureşti. Se înscrie şi la
Facultatea de Drept din Bucureşti. Cu sprijinul
artistei Adelina Patti, urmează cursurile Conservatorului din Roma (1885).
Debutează în Martha de Flotow (1880).
Cântă stagiuni întregi la Scala din Milano, la
teatrul din Madrid, la teatrul Don Carlos din
Lisabona, la marile teatre lirice din Montevideo,
Rio de Janeiro, Buenos Aires. A fost printre primii 4 mari tenori al
lumii autorizaţi de Verdi să cânte rolul lui Othello. Membru de onoare
al Academiei de Muzică din Lisabona şi purtător al Ordinului de
Christo, oferit de Suveranul Portugaliei, Don Carlos I.
Profesor la Conservatorul de declamaţie din Iaşi, apoi director al
Teatrului Naţional din Craiova (1904) şi al Şcolii de muzică Elefterie
şi Maria Cornetti (1911-1915). În timpul directoratului la Craiova a
asigurat o stagiune de operetă şi a angajat turnee ale celebrilor
Ermete Novelli şi Réjane. La conducerea şcolii de muzică a fost
numit în acelaşi an cu Emil Gârleanu la conducerea Teatrului
Naţional din Craiova. S-a îngrijit de formarea corpului profesoral, a
înfiinţat cursuri serale, s-a preocupat de alcătuirea unei orchestre
simfonice de 60 de instrumentişti (primul concert - 12 martie 1912).
S-a bucurat de preţuirea lui George Enescu, care a fost de mai multe
ori la Craiova.
Ca director la Teatrul din Craiova a făcut muncă de apostolat, în
vederea redresării financiare şi artistice a acestei instituţii. Teatrul a
beneficiat de consolidări şi îmbunătăţiri tehnice, actorii au fost mai
bine plătiţi şi li s-au impus reguli de disciplină stricte, s-au organizat
stagiuni în deplasare la Tg. Jiu şi Caracal, au fost angajaţi actori
valoroşi ca: Romald Bulfinski şi Constantin Radovici, au fost invitaţi
în anumite spectacole actori de prim rang ca: Aristzza Romanescu,
Aglae Pruteanu, Agatha Bîrsescu, Petre Sturdza ş.a, s-a redus preţul
la bilete pentru elevi şi anumiţi funcţionari.
Stagiunile conduse de Gabrielescu (1904-1907) se impun prin
repertorii pe care directorul le alege cu mare exigenţă: Despot Vodă
Luisa Miller - operă de Giuseppe Verdi
Luisa Miller (titlul original: în italiană Luisa Miller) este o operă în trei acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Salvatore Cammarano, bazat pe piesa „Kabale und Liebe” („Intrigă și iubire”) de Friedrich von Schiller. Luisa Miller este cea de-a treia operă compusă de Verdi pe texte de Friedrich Schiller.
Premiera operei a avut loc la Teatro San Carlo din Neapole, în ziua de 8 decembrie 1849.
Durata operei: cca 2 ¼ ore.
Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Tirol, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Personajele principale[modificare | modificare sursă]
- Il Conte di Walter (bas)
- Rodolfo, fiul său (tenor)
- Federica di Ostheim, nepoata contelui di Walter (alto)
- Wurm, castelanul contelui di Walter (bas)
- Miller, soldat pensionar (bariton)
- Luisa Miller, fiica sa (soprană)
- Laura, fiica unui țăran (mezzo-soprană)
- un țăran, (tenor)
- doamne și domni de la curte, servitori, gărzi, țărani[1]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu