3. /26 IUNIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
TEMISTOCLE POPA
| Temistocle Popa | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Galați, România |
| Decedat | (92 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor textier[*] actor compozitor de coloană sonoră[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa[2][3], n. 27 iunie 1921, Galați - d. 26 noiembrie 2013, București[4]) a fost un compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) și actor de film [5] român.
Laureat cu Premiul Festivalului de la Mamaia, cu Premiul ACIN pentru muzică de film (Un oaspete la cină); în anul 2004 a primit Ordinul Național Serviciul Credincios, în grad de Cavaler; a debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compozițiile sale mai cunoscute pot fi menționate „Gabriela”, „În rândul patru”, „În târgul moșilor”, „Mereu cânta o serenadă”, „Trecea fanfara militară”.
La 20 octombrie 2011 s-a lansat cartea biografică dedicată compozitorului.
A fost căsătorit cu actrița Cornelia Teodosiu și a locuit în București.[6]
Este creatorul muzicii pentru filmele Veronica, Veronica se întoarce, Mama, Trahir etc.
COMPOZIȚII
- Astă-seară m-am îndrăgostit - Adrian Romcescu
- Cu cine semeni dumneata - Dan Spătaru
- Pădure - Margareta Pâslaru
- Margarete - Margareta Pâslaru
- Și m-am trezit că iubesc - Margareta Pâslaru
- Cânta un ciobănaș - Margareta Pâslaru
- Cei care se iubesc - Margareta Pâslaru
- Ala-bala twist - Margareta Pâslaru
- București - Margareta Pâslaru
- Cântecul primăverii - Margareta Pâslaru
- De ce, de ce, de ce - Margareta Pâslaru
- Dorule - Margareta Pâslaru
- Hop la - Margareta Pâslaru
- O minune își dorește fiecare - Margareta Pâslaru
- La Trivale - Margareta Pâslaru
- Melodii - Margareta Pâslaru
- Nu pot să te sufăr - Margareta Pâslaru
- Nu-mi pasă de lună și stele - Margareta Pâslaru
- Săptămâna - Margareta Pâslaru
- Un roman de dragoste - Margareta Pâslaru
- Izvorul - Margareta Pâslaru
- Să fii învingător - Margareta Pâslaru
- Actorii - Margareta Pâslaru
- Veronica - Margareta Pâslaru
- În rândul patru (cunoscut și ca „În rândul patru banca de la geam”) - Dan Spătaru si Anda Călugăreanu
- Lalele (cunoscut mai ales prin interpretarea de Luigi Ionescu)
- Orașul de la Dunăre - Constantin Drăghici
- Poiana cu flori
- Să cântăm, chitara mea - Dan Spătaru
- Trecea fanfara militară - Dan Spătaru
- Ce e cu tine - Dan Spătaru
- Mi-ai furat inima - Dan Spătaru
- Noapte bună, București - Dan Spătaru
- Vântule din zarea-albastră
- Zorile - Luigi Ionescu
- Iubite (Angela Similea)
- Loneliness (Stimming)
- Sunt vagabondul vietii mele - Gheorghe Dinica
MUZICĂ DE FILM
- Tinerețe fără bătrânețe (1968)
- Cîntecele mării (1971)
- Urmărirea (1971)
- Astă seară dansăm în familie (1972)
- Sfînta Tereza și diavolii (1972)
- Cu mîinile curate (1972) - cântecul „Nu mai sînt cum am fost”
- Veronica (1973)
- Ultimul cartuș (1973) - cântecul „Nu mai sînt cum am fost”
- Veronica se întoarce (1973)
- Tată de duminică (1975)
- Singurătatea florilor (1976)
- Premiera (1976)
- Roșcovanul (1976)
- Mama (1977) - împreună cu Gérard Bourgeois
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
- Melodii, melodii (1978)
- Șantaj (1981)
- Detașamentul „Concordia” (1981)
- Grăbește-te încet (1982)
- Secretul lui Bachus (1984)
- Zbor periculos (1984)
- Sosesc păsările călătoare (1985)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Duminică în familie (1988)
- Harababura (1991)
CĂRȚI
- Trecea fanfara militară (1989). Editura Litera, ISBN
Temistocle Popa
CLAUDIO ABADO
.svg){kind=small}
Claudio Abbado (n. ,[1][5][6][7] Milano, Regatul Italiei – d. ,[1][8][5][9] Bologna, Italia)[11] a fost un dirijor italian.
BIOGRAFIE ARTISTICĂ
A studiat pianul la conservatorul Giuseppe Verdi, după care a început să dirijeze la Viena. A colaborat mult timp cu opera Teatro alla Scala din Milano (1968 - 1986), ca dirijor principal și în cele din urmă ca director artistic, precum și cu Filarmonica din Viena.
În 1989 i-a succedat lui Herbert von Karajan ca dirijor permanent și director artistic al Filarmonicii din Berlin. Este cunoscut pentru programele sale îndrăznețe, care cuprind multă muzică modernă.
Wolfgang Amadeus Mozart - Requiem - Full Concert - Claudio Abbado - Lucerne Festival Orchestra 2013
Claudio Abbado: the last concert with the Berliner Philharmoniker
ION PETREUȘ
Frații Petreuș (Ștefan și Ion) sunt doi din cei patru frați ai familiei Petreuș (Ștefan, Ion, Ioana și Pătru), cântăreți de muzică tradițională românească, renumiți pentru cântecele din zona Maramureșului, de pe Valea Izei. S-au făcut remarcați prin numeroasele înregistrări instrumentale și vocale pe care le-au realizat și prin materialele discografice pe care le-au elaborat.
Ion Petreuș (n. 25 august 1945, Glod, Maramureș - d. 22 iunie 2002) a urmat studiile Școlii generale din Glod, Maramureș și a Școlii Populare de Artă din Baia Mare. Încă de mic copil, a învățat să cânte la fluier, apoi din vioară și din „zongoră”, cum e numită în partea locului chitara obișnuită. În adolescență a început să cânte, împreună cu fratele său Ștefan, la căminul cultural, câștigând și câteva concursuri de amatori. Ion Petreuș a decedat, pe 22 iunie 2002, în urma unui accident petrecut în curtea casei, când s-a lovit la cap și a murit apoi la secția Neurochirugie a Spitalului Județean Maramureș.
Ștefan Petreuș (n. 3 martie 1940, Glod, Maramureș) este cu patru ani mai mare decât fratele său. Harul muzical l-a moștenit de la tatăl lor, Pătru Petreuș-Codrea, „ceteraș” și constructor de viori. Tâmplar de ocazie, s-a trezit că poate fi și lutier. Ștefan Petreuș a început să cânte din vioară din fragedă copilărie. Nici nu împlinise bine 6 ani și zicea vreo 2-3 melodii. Ca să nu „scârție atâta”, cum îl dojeneau cei mari, cânta mai ales când era singur. Lua cetera din cui, și așezat pe un scăunaș, la lumina focului, cânta.
În 1966 s-a angajat în orchestra de muzică populară a Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare, iar în anul următor, 1967, s-a angajat și fratele său, Ion.
Cu vestitul ansamblu băimărean, dar și cu alte formații artistice profesioniste și de amatori, frații Ion și Ștefan Petreuș, au cântat în numeroase localități din țară și din alte țări (Bulgaria, Iugoslavia, Belgia, Olanda, Egipt, Sudan, Italia, Moldova, China etc.).
Au debutat în radio și în televiziune în anul 1968, iar primul disc l-au înregistrat în 1969-1970.
DISCOGRAFIE
- Așa beau oamenii buni (2001)
- Întâlnire cu România: Maramureș (I,II)
- Mărie, oșanca me
- Mândruță de pă Mara
- Cât ii Gutinu de sus
- Jocuri populare românești: Oaș, Maramureș, Lăpuș
- Nunta la români: Maramureș
- Asta-i hore bătrânească
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu