6. /1 DECEMBRIE 2022 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
ALICIA MARKOVA
| Alicia Markova | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2][3][4]  Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
| Decedată | (94 de ani)[5][6][7][1] Bath, Somerset, Anglia, Regatul Unit |
| Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Unit |
| Ocupație | balerină coregrafă[*] învățătoare ballet teacher[*] |
| Activitate | |
| Premii | Dame Commander of the Order of the British Empire[*] |
Modifică date / text  | |
Alicia Markova (n. 1 decembrie 1910 - d. 2 decembrie 2004) a fost o importantă balerină și coregrafă engleză. S-a născut la Londra și a murit la Bath, Marea Britanie. Alături de Margot Fonteyn ea a fost printre cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea.
Alicia Markova: The People's Ballerina
Giselle with Alicia Markova and Anton Dolin | English National Ballet
This Is Your Life - Alicia Markova (1995)
| Leontina Văduva | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Liliana Ciobanu |
| Născută | (61 de ani)[1] Roșiile, Vâlcea, România |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Națională de Muzică București |
| Gen muzical | Operă |
| Tipul de voce | soprană |
| Premii | Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Leontina Văduva (numele la naștere Liliana Ciobanu, n. 1 decembrie 1960, Roșiile, județul Vâlcea) este o soprană stabilită în Franța, căsătorită cu Robert Saltz.[2]
Scurtă biografie[modificare | modificare sursă]
Născută în satul Roșiile din județul Vâlcea, Leontina Văduva este fiica cântăreței de muzică populară Maria Ciobanu.[3] A studiat la Conservatorul de Artă din București cu Ileana Cotrubaș, debutând în 1987 în rolul lui Manon din opera Manon de Jules Massenet pe scena Teatrului Capitol din Toulouse, în Franța. Ca una dintre cei care a primit Premiul de Operă Laurence Olivier (în engleză, Laurence Olivier Opera Award), Leontina Văduva a cântat adesea la Covent Garden, în Rigoletto (cu Ingvar Wixell și Jerry Hadley, 1989), Carmen (ca Micaëla, în 1991 și 1994) și Romeo și Julieta (1994).
În anul 2000, Văduva a apărut pe scena cunoscutei Metropolitan Opera, pentru o serie de șase spectacole în La bohème (ca Mimì, cu Luis Lima). Soprana a cântat pe multe alte scene mari ale lumii, în orașele Buenos Aires, Barcelona, Köln, Paris, Viena și altele.
Discografie[modificare | modificare sursă]
Discografia ei înclude lucrări precum Rigoletto (1993), Les Contes d'Hoffmann (în rolul Antonia, alături de Roberto Alagna, dirijor Kent Nagano, 1994-96), La bohème (alături de Alagna, dirijor Antonio Pappano, 1995) și un album de arii de operă, sub bagheta lui Plácido Domingo (1997). Notabilă este și o înregistrare video pe suport DVD a operei Romeo și Julieta, din nou cu Roberto Alagna, dirijată de Charles Mackerras, în regia lui Nicolas Joël (1994).
Arhiva Leontina Vaduva
Nicolae Bretan (n. 25 martie 1887, Năsăud - d. 1 decembrie 1968, Cluj) a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român.[1] Este revendicat și de maghiari sub numele de „Bretán Miklós“[2] pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria[3].
Nicolae Bretan era român greco-catolic și s-a însurat cu Nora Osvát, o unguroaică-evreică. Peste ani, 13 persoane din familia soției sale au murit în lagărul de concentrare Auschwitz.[4] Datorită afinității sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viață, atât în Ungaria (unde a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât și în România postbelică. S-a considerat toată viața mai degrabă transilvănean, decât membru al unei etnii sau al alteia.
Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri "Nimbus Records".
Biografie[modificare | modificare sursă]
Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) și la Magyar Királyi Zeneakadémia din Budapesta (1912), după care s-a afirmat ca prim-bariton al Operei din Bratislava. În 1916 și-a luat și licența la Facultatea de Filologie din Cluj. A fost regizor la Opera Maghiară din Cluj și director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timișoara.[5]
Compoziții[modificare | modificare sursă]
A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, poemul vocal simfonic „Luceafărul” și a compus, de asemenea, numeroase lucrări religioase și un requiem pentru doi soliști (sau cor) și orgă.[6]
Dintre operele sale patru au fost opere într-un act: "Golem", care a avut premiera în Elveția, în 1990, "Arald", "Eroii de la Rovine" și o operă în trei acte: "Horia".[7]
- Luceafărul (1921)
- Golem (1924), cu titlul complet „Golem Lasadasa“ (Răzvrătirea Golemului)
- Scrisoarea a III-a (1934)
- Eroii de la Rovine (1935)
- Horia (1937)
- Arald (1939)
In memoriam[modificare | modificare sursă]
În anul 2010, în Cluj-Napoca au fost inaugurate 2 busturi ale compozitorului. Unul în fața clădirii în care funcționează Opera Română din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Nicolae Bretan și altul în fața clădirii în care funcționează Opera Maghiară din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Bretán Miklós.[8]
În noiembrie 2011, la Liceul de Muzică “Tudor Jarda” din Bistrița a fost dezvelit bustul din bronz al compozitorului Nicolae Bretan, realizat de artista Ana Rus din București, la inițiativa fiicei marelui muzician.[9][10]
În octombrie 2013, un alt bust al lui Nicolae Bretan, tot operă a sculptoriței Ana Rus, a fost dezvelit pe aleea centrală din Parcul „Simion Bărnuțiu” din Cluj, fiind donat orașului de fiica sa, Judit Bretan Le Bovit.[5]
Un alt bust al lui Nicolae Bretan se află în Piața Iuliu Maniu din Alba Iulia, alături de cel al lui Lucian Blaga.
O statuie a lui Nicolae Bretan se află în București, pe strada Mihaela Ruxandra Marcu din cartierul Drumul Taberei, în fața Școlii Gimnaziale Orizont.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu