9. /29 NOIEMBRIE 2022 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
CLAUDIO MONTEVERDI
| Claudio Monteverdi | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][3][4][5]  Cremona, Lombardia, Italia[6][7][8] |
| Decedat | (76 de ani)[9][3][4][10] Veneția, Republica Veneția[6][7] |
| Înmormântat | Republica Veneția |
| Frați și surori | Giulio Cesare Monteverdi[*] |
| Căsătorit cu | Claudia de Cattaneis[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | opera composer coregraf[*] muzicolog[*] teoretician al muzicii[*] gambist[*] preot catolic[*] classical composer[*] muzician cântăreț compozitor |
| Gen muzical | Operă Barocul în muzică |
| Instrument(e) | viola da braccio[*] viola da gamba orgă[2] |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | L'incoronazione di Poppea[*] L'Orfeo Il ritorno d'Ulisse in patria[*] Il combattimento di Tancredi e Clorinda[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Claudio Zuan Antonio Monteverdi (n. ,[1][3][4][5] Cremona, Lombardia, Italia[6][7][8] – d. ,[9][3][4][10] Veneția, Republica Veneția[6][7]) a fost un compozitor, violonist și cântăreț italian.
Claudio Monteverdi este considerat primul reprezentat important al operei moderne. El a ajuns la un grad de popularitate neobișnuit de mare față de contemporanii săi. Operele sale apar pe toate scenele importante din lume, madrigalurile sunt de mult clasice și unele piese sacre sunt de asemenea foarte cunoscute. Mai este cunoscut sub numele de părintele operei.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Cremona, ce aparținea Ducatului Milanului, stat vasal spaniol de la 1559, după semnarea Tratatului de pace de la Cateau-Cambrésis.
Opere muzicale[modificare | modificare sursă]
Piese sacre[modificare | modificare sursă]
- Sacrae cantiunculae 3 v., 1582
- Madrigali spirituali 4 v., Brescia 1583
- Vespro della beata vergine da concerto composta sopra canti fermi, 1610
- Selva morale e spirituale 1641
- Messa a 4 v. et salmi a 1-8 v. e parte da cappella & con le litanie della B.V. 1650
Piese vocale[modificare | modificare sursă]
- Canzonette 3 v., 1584
- 6 culegeri Madrigali a 5 v. 1587, 1590, 1592, 1603, 1605 , 1614
- Concerto, culegerea nr.7 Madrigali 1-4 e 6 v. 1619
- Madrigali guerrieri et amorosi ...libro 8° 1-8 v. con B.c., 1638
- Madrigali e canzonette libro 9°, 1651
- 2 culegeri Scherzi musicali 1607 u. 1632
- Lamento d'Arianna, 1623
Piese pentru scenă[modificare | modificare sursă]
- L'Orfeo premieră Mantova 1607[1]
- L'Arianna idem 1608
- Prolog zu L'idroppica (Guarini) idem 1608 (pierdută)
- Il ballo delle ingrate, idem 1608
- Ballett Tirsi e Clori idem 1616
- Prolog la Maddalena, idem 1617
- Le nozze di Teti e di Peleo, Mantova 1617 (pierdută)
- Andromeda, idem 1617 (pierdută)
- Lamento d'Apollo, cca. 1620 (pierdută)
- Il combattimento di Tancredi e Clorinda, Veneția 1624
- La finta pazza Licori, Mantova 1627 (pierdută)
- Armida 1627 (pierdută)
- Gli amori di Diana e di Endimione, Parma 1628 (pierdută)
- Torneo Mercurio et Marte, idem 1628 (pierdută)
- Proserpina rapita, Veneția 1630 (pierdută)
- Ballo in onore dell'Imperatore Ferdinando III, Viena 1637
- Il ritorno d'Ulisse in patria, Veneția 1640
- Le nozze d'Enea con Lavinia, Veneția 1641 (pierdută)
- Ballett La vittoria d'amore, Piacenza 1641 (pierdută)
- L'Incoronazione di Poppea, Veneția 1642 ( în două variante )
Claudio Monteverdi - Magnificat (complete)
IOAN LUCHIAN MIHALEA
| Ioan Luchian Mihalea | |
 Ioan Luchian Mihalea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Ocnele Mari, Vâlcea, România[1] |
| Decedat | (41 de ani) București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Cauza decesului | omor |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | dirijor compozitor |
| Modifică date / text | |
Ioan Luchian Mihalea (n. , Ocnele Mari, Vâlcea, România[1] – d. , București, România) a fost un compozitor, dirijor și realizator de televiziune român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Carieră[modificare | modificare sursă]
A fost fondatorul și conducătorul grupului vocal Song, dar și al corului de copii Minisong[2], din care au făcut parte și Alina Sorescu, Dana Rogoz, Gianina Corondan și membrii grupului pop TOP M (Nicu, Jan și Vali Costache).
În primăvara anului 1989, pune bazele unui nou grup numit "Bazar", un fel de frate mai mic a celor două deja existente, format în exclusivitate de elevi ai Școlii Populare de Artă din capitală, printre ei numărându-se Paula Mitrache, Ioana Sandu, Mihaela Salceanu, Laura Stone, Nana Cnejevici, Florina Danalache, Felicia Trutia, Magdalena Cusa, Cătălin Munteanu (ex. Song și Minisong), Cătălin Magdalinis, Ioana Nanasi, Valentin Rupita și mulți alții, aflați la început de carieră la vremea respectivă. Cu acest grup participă în diverse spectacole la Teatrul de Revistă "C-tin Tanase", Casa Studenților "Grigore Preoteasa", sau Sala Radio din București. Din păcate, grupul "Bazar", a cărui formator a fost tot Ioan Luchian Mihalea, a existat un singur an, între 1989/1990.
În perioada anilor 1991-1993 a prezentat spectacolul concurs de muzică pentru copii „TIP TOP MINITOP”[3], creat și realizat de Oana Ionescu (TVR 1).[4]
Asasinatul[modificare | modificare sursă]
În data de 29 noiembrie 1993, Oanță, așa cum îi spuneau prietenii, a fost asasinat în apartamentul său din București, cartierul Drumul Taberei, de către Nelu Florian Gavrilă și Ionel Păun, scopul crimei fiind jaful. Criminalii au fost condamnați la închisoare pe viață și închiși în Penitenciarul Giurgiu, fiind eliberați condiționat în 2015 (Nelu Florian Gavrilă), respectiv în 2016 (Ionel Păun). Ioan Luchian Mihalea este înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
Homosexualitate[modificare | modificare sursă]
A fost vehiculat faptul că Ioan Luchian Mihalea ar fi fost homosexual[5][6][7], acest lucru fiind însă contestat de către soția acestuia[8][9], dar susținut de către ucigașii lui[10][11][12].
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
- Mireasa din tren (1980)
- Pădurea nebună (1982)
Remember Ioan Luchian Mihalea şi Grupul SONG
GEORGE HARISON
George Harrison MBE (n. ,[1][2][3][4] Liverpool, Anglia, Regatul Unit[5] – d. ,[1][2][3][4] Los Angeles, California, SUA[6]) a fost un cântăreț, chitarist și compozitor britanic, cel mai tânăr membru al formației The Beatles. George Harrison a fost distins prin includerea sa, ca membru în Ordinul Imperiului Britanic (MBE).
.jpg)
.svg){kind=small}
.jpg)
Filme[modificare | modificare sursă]
- Monty Python’s Life of Brian (1979)
Discografie solo[modificare | modificare sursă]
- Wonderwall Music (1968)
- Electronic Sound (1969)
- All Things Must Pass (1970)
- Living in the Material World (1973)
- Dark Horse (1974)
- Extra Texture (Read All About It) (1975)
- Thirty Three & 1/3 (1976)
- George Harrison (1979)
- Somewhere in England (1981)
- Gone Troppo (1982)
- Cloud Nine (1987)
- Brainwashed (2002)
George Harrison - My Sweet Lord
LIVIU TUDAN
| Liviu Tudan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Dumitru Tunsoiu |
| Născut | 29 noiembrie 1947, București |
| Decedat | 26 mai 2005, București București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | muzician, basist, compozitor, textier, producător de televiziune |
| Activitate | |
| Alte nume | Liviu Tudan |
| Origine | român |
| Gen muzical | rock, pop, jazz |
| Instrument(e) | chitară bas, pian, claviaturi, voce |
| Ani de activitate | 1964–2005 |
| Interpretare cu | Sideral Metronom Roșu și Negru Paul Ghentzer Group |
| Modifică date / text | |
Liviu Tudan (nume original: Dumitru Tunsoiu, n. 29 noiembrie 1947, București – d. 26 mai 2005, București) a fost un basist și compozitor român de muzică rock, membru al formației Roșu și Negru.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut în București, unde studiază în cadrul Școlii de Muzică nr. 1, absolvă la Iași cursurile Conservatorului de Muzică George Enescu, clasa Compoziție. Se îndreaptă rapid spre curentul rock, devenind de-a lungul timpului membru (chitară bas) al mai multor grupuri cunoscute, cum ar fi Sideral sau Metronom [1], dar trupa care l-a consacrat și de numele căreia rămâne legat este Roșu și Negru. Are colaborări cu multe personalități din muzica românească, cum ar fi Nuțu Olteanu, Gabriel Nacu, Florin Ochescu, Adrian Ordean, Nelu Dumitrescu, Marty Popescu, Ovidiu Lipan Țăndărică[1], fiind și unul dintre compozitorii preferați ai Didei Drăgan[2].
Numele Liviu Tudan este adoptat din 1965, cu ocazia interpretării personajului principal cu același nume din filmul „Ultima noapte a copilăriei”, regizat de Savel Stiopul[1].
Moare după o lungă suferință, ca urmare a unui cancer hepatic grefat pe ciroza cauzata de Hepatita C, de care suferea din 1976. În 2004 a beneficiat de un transplant de piesă hepatică de la soția sa.[3]
Activitate muzicală[modificare | modificare sursă]
- varii formații de club (1964–1965), ca basist
- Sideral (1965–1968), basist, solist vocal
- Roșu și Negru (1968–1970, 1974–1993, 1997–2003), basist, solist vocal, claviaturist
- Metronom (1970–1971), basist, solist vocal
- Paul Ghentzer Group (1972–1974), basist, solist vocal
Discografie[modificare | modificare sursă]
- Roșu și Negru – Flori de timp/Vrei (1977, single)
- Compilație – Formații rock 4 (1980, LP colectiv) — piesele Roșu și Negru – „Miracolul suprem”, „Copilul și soarele”
- Roșu și Negru – Alfabetul/Hai acasă (1980, single)
- Compilație – Invitație la discotecă 1 – Muzică de dans (1984, LP colectiv) — piesa Roșu și Negru – „Alfabetul”
- Compilație – Invitație la discotecă 4 – Muzică de dans (1984, LP colectiv) — piesele Roșu și Negru – „Hai acasă” și „Miracolul suprem”
- Compilatie – Estival Top (1985, LP/MC colectiv) — piesa Roșu și Negru – „Amurgul”
- Roșu și Negru – ...Pseudofabulă (1985, LP)
- Roșu și Negru – Culori (1986, LP/MC)
- Roșu și Negru – Semnul tău (1988, LP)
- Compilație – Orele Revoluției (1990, 3 LP-uri) — piesa Roșu și Negru – „Crăciun însîngerat”
- Roșu și Negru – Tribut lui Liviu Tudan – Roșu și Negru (2007, CD) — piesa „Lumea ca o pradă”
- Roșu și Negru – Muzică de colecție, Vol. 59 – Roșu și Negru (2008, CD, cu Jurnalul Național)
- Compilație video – Timpul chitarelor (2009, DVD) — piesele Sideral – „Uvertură / De-aseară latră”, Roșu și Negru – „Hai acasă”
Melodii compuse (în ordine alfabetică)[modificare | modificare sursă]
- „Aici” (versuri: Liviu Tudan)
- „Aleargă” (Roșu și Negru, 1979–an incert, needitată pe vreun disc, versuri: Liviu Tudan)
- „Alfabetul” (Roșu și Negru, 1978, melodie scrisă inițial pentru Angela Similea, versuri: Corina Brăneanu)
- „Amurgul” (Roșu și Negru, 1981, versuri: Octavian Goga)
- „Apel” (Roșu și Negru, 1975, versuri: Mihai Muncioiu)
- „Arheopterix” (Sideral, 1965, versuri: Liviu Tudan)
- „Aripi de pace” (Roșu și Negru, 1984, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Aș vrea să fiu cu tine” (Marina Florea, 1998, versuri: Aimee D'Albon)
- „Balada” (Roșu și Negru, 1975, versuri: Liviu Tudan)
- „Carnavalul” (Angela Similea, 1980, versuri: Liviu Tudan)
- „Când pleci tu” (Roșu și Negru, 1987, versuri: Dan Verona)
- „Cântec de țară” (Roșu și Negru, 1975, versuri: Eugen Patriche)
- „Copiii păcii” (Roșu și Negru, 1975, versuri: Nicoleta Gherghel)
- „Copilul și soarele” (Roșu și Negru, 1979, versuri: Corina Brăneanu)
- „Crăciun însângerat” (Roșu și Negru, 1990, versuri: George Stanca)
- „Crez de femeie” (Dida Drăgan, versuri: Dida Drăgan)
- „Dac-ai să vii” (Dida Drăgan, 1997, versuri: Dida Drăgan)
- „Dă-mi o clipă de iubire” (Metronom, 1970)
- „De aseară latră” (Sideral, 1967, versuri: Liviu Tudan)
- „De ce nu vii”(versuri: Liviu Tudan)
- „Dimineața” (1980, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Doare, Doamne, lumea” (Dida Drăgan, 1997, versuri: Dida Drăgan)
- „Drum în piatră” (Roșu și Negru, 1976, versuri: Ovidiu Dumitru)
- „E vremea noastră” (Roșu și Negru, 1976, versuri: Eugen Patriche, reluare parțială a piesei Sideral „Pasărea Archeopterix”)
- „Fată dragă” (Paul Ghentzer Group, 1973, versuri: Liviu Tudan)
- „Gândul meu” (Roșu și Negru, 1980)
- „Hai acasă” (Roșu și Negru, 1979, versuri: Ovidiu Dumitru)
- „Imagini de vis” (Roșu și Negru, 1989, versuri: Stelian Tănase)
- „Iubirea cere pace planetară” (Roșu și Negru, 1983, versuri: Lucian Avramescu)
- „Iubirea din inima mea” (Dida Drăgan, 2003, versuri: Dida Drăgan)
- „Într-o gară de metrou” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Eugen Dumitru)
- „Joc în doi” (Roșu și Negru, 1987, versuri: Dan Verona)
- „Lacul” (Sideral, 1967, versuri: Mihai Eminescu)
- „La modă” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Liviu Tudan)
- „La poarta vieții” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Eugen Dumitru)
- „La țărmul unei amintiri” (Roșu și Negru, 1989, versuri: Eugen Dumitru)
- „Lumea basmului” (Roșu și Negru, 1979, versuri: Eugen Dumitru)
- „Lumea ca o pradă” (Roșu și Negru, 1997, versuri: Eugen Dumitru)
- „Lumea copilăriei” (Roșu și Negru, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Maximă” (Roșu și Negru, 1998, versuri: Horia Stoicanu)
- "Mesaj"(Roșu și Negru, 1975, versuri: Mihai Muncioiu)
- „Miracolul suprem” (Roșu și Negru, 1979, versuri: Daniela Crăsnaru)
- "Muzicanții" (Roșu și Negru, 1983, versuri adaptate după fabula lui Krîlov)
- "N'o, că n-am dat cu parul"(1999, versuri: Eugen Dumitru)
- „Nea Mărin” (Roșu și Negru, 1980, versuri: Liviu Tudan)
- „Ninge cu îngeri” (Dida Drăgan, 2003, versuri: Dida Drăgan)
- „Noaptea de dragoste” (Sideral, 1967)
- „Noaptea în oraș” (Roșu și Negru, 2000, versuri: Teodora Herghelegiu)
- „Nufăr alb” (Roșu și Negru, 1980, versuri: Liviu Tudan)
- „O lacrimă de stea” (Dida Drăgan, 1996, versuri: Dida Drăgan)
- „O oră, o clipă” (Dida Drăgan, 1997, versuri: Eugen Dumitru)
- „Oameni și fapte” (Unit Progresiv TM—Roșu și Negru, 1977, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Opțiune pentru pace” (Unit Progresiv TM—Roșu și Negru, 1977, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Parodie ex-olimpică” (Metronom, 1970)
- „Pas candid către realitate” (Unit Progresiv TM—Roșu și Negru, 1977, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Pasărea iubirii” (Roșu și Negru, 1979, versuri: Liviu Tudan)
- „Poveste fără final” (Dida Drăgan, 1997, versuri: Dida Drăgan)
- „Promisiuni” (Roșu și Negru, 1983, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Puterea muzicii” (Unit Progresiv TM—Roșu și Negru, 1978, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Răsărit” (Roșu și Negru, versuri: Nicolae Popeneciu)
- "Râzi din nou" (Elena Cârstea, 1982, versuri: Liviu Tudan)
- „Să cerem soarelui lumină” (Roșu și Negru, 1987, versuri: George Țărnea)
- „Semnul tău” (Roșu și Negru, 1986, versuri: George Stanca)
- „Sinestezie” (Metronom, 1970)
- „Somnoroase păsărele” (Sideral, 1967, versuri: Mihai Eminescu)
- „Spune-mi” (Candy & Gaz pe Foc, 2002)
- „Sub cer” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Sunt fiul țării” (Roșu și Negru, 1976, versuri: Eugen Patriche)
- „Scurtă privire asupra timpului” (Roșu și Negru, 1976, titlu original: „Scurtă privire asupra fructului oprit”)
- „Te aștept în zori” (Dida Drăgan, 1996)
- „Titi durul” (Roșu și Negru, 2000)
- "Un cântec prin lume"(Expres, 1980, versuri: Corina Brăneanu)
- „Uneori, suntem toți copii” (Corina Chiriac, 1979, versuri: Corina Brăneanu)
- „Val de mare” (Roșu și Negru, 1989, versuri: George Stanca)
- „Veniți cu noi” (Roșu și Negru, 1986)
- „Viața e mișto” (Roșu și Negru, 2000, versuri: Teodora Herghelegiu)
- „Vino iar” (Roșu și Negru, 1980, versuri: Daniela Crăsnaru)
- „Vis de copilărie” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Vis și culoare” (Roșu și Negru, 1976)
- „Voinicul” (Roșu și Negru, 1980, versuri: Liviu Tudan)
- „Vrei” (Roșu și Negru, 1976, versuri: Ovidiu Dumitru)
- „Zbor” (Roșu și Negru, 1982, versuri: Nicolae Popeneciu)
- „Zburătorul” (Unit Progresiv TM—Roșu și Negru, 1978, versuri: Popescu Roman Adrian)
Remix: Liviu Tudan, viața și opera... rock! (@TVR3)
MUZICĂ PENTRU SUFLET:
1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu