1. /30 DECEMBRIE 2022 - ISTORIE PE ZILE : Evenimente, Nașteri
Carol I al Austriei sau Carol al IV-lea al Ungariei (n. 17 august 1887, Castelul Persenbeug, Austria Inferioară – d. 1 aprilie 1922, Funchal)Născut Karl Franz Josef Ludwig Hubert Georg Maria – din dinastia Habsburg – Lorena a fost ultimul împărat al Austriei (1916 – 1918) și totodată ultimul rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), ultimul rege al Boemiei (sub numele de Carol al III-lea) etc. Biserica Catolică l-a declarat fericit în 2004, sărbătoarera sa fiind fixată pe 21 octombrie, în fiecare an.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (СССР), (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică, a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, reunind Rusia, Ucraina, Bielorusia şi Transcaucazia și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. In 1991 URSS se va dezmembra si va disparea in istorie.
În noiembrie 1947 Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Regele Mihai „nu a vrut să se întoarcă, dar personalităţi americane şi britanice [prezente la nunta regală] l-au încurajat să o facă”, conform unor „cercuri regaliste româneşti” citate de Washington Post. Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care „se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că «mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos»”. Potrivit propriei sale relatări, regele Mihai nu a avut astfel de intenţii de a nu reveni acasă.
După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. Comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a cabinetului, Petru Groza a declarat următoarele: Doamnă şi domnilor miniştri, vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin buna învoială. Regele a constatat – aşa cum este scris aici – că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri – cum poate inamicii noştri ar fi dorit. Ca să utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. Prin urmare, şi actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernării noastre. Vreau să se ştie pretutindeni – şi aceasta este foarte important – că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras”. La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, au colaborat atât de strâns cu ruşii, încât au devenit cunoscute drept «mătuşile roşii» ale Regelui.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
Mihai I-iu, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţă naţională Rege al României.
La toţi de faţă şi viitori, sănătate!
În viaţa Statului român s-au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice şi sociale, care au creat noi raporturi între principalii factori ai vieţii de Stat.
Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condiţiunilor stabilite de Pactul fundamental-Constituţia ţării-ele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare.
În faţa acestei situaţiuni, în deplină înţelegere cu factorii de răspundere ai Ţării, conştient de răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea dezvoltării României.
În consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului ce fac în interesul poporului român
ABDIC,
pentru mine şi pentru urmaşii mei dela Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.
Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat.
Mihai.
Dat la Bucureşti,
astăzi 30 decembrie 1947.
* 2006: Fostul președinte al Irakului Saddam Hussein a fost executat după ce fusese găsit vinovat de crime împotriva umanității de Tribunalul Special Irakian.
- Anna de Moscova (1393 - august 1417), soția împăratului bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul
- Iuri Vasilievici (30 martie 1395 - 30 noiembrie 1400)
- Ivan Vasilievici (15 ianuarie 1396 - 20 iulie 1417), căsătorit cu o fiică a lui Ivan Vladimirovici de Pronsk.
- Anastasia Vasilievna (d. 1470), soția lui Alexandru Vladimir, Cneaz al Kievului. Soțul ei era un fiu al lui Vladimir, Cneaz al Kievului. Bunicii paterni au fost Algirdas și Maria de Vitebsk.
- Daniil Vasilievici (6 decembrie 1400 - mai 1402).
- Vasilisa Vasilievna. Căsătorită prima dată cu Alexandru Ivanovici, Cneaz de Suzdal, iar a doua oară cu vărul ei primar Alexandru Daniilovici, Cneaz de Suzdal.
- Simeon Vasilievici (13 ianuarie - 7 April 1405)
- Maria Vasilievna. Căsătorită cu Iuri Patrikievici. Soțul ei a fost un fiu al lui Patrikej, Cneaz de Starodub și al soției sale, Elena. Bunicul patern a fost Narimantas. Prin această căsătorie, Iuri Patrikievici și-a consolidat locul său printre marii boieri din Moscova.
- Vasili al II-lea al Moscovei (10 martie 1415 - 27 martie 1462)
Vasili I | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 30 decembrie 1371 Moscova, Marele Ducat al Moscovei |
Decedat | (53 de ani) Moscova, Marele Ducat al Moscovei |
Înmormântat | Cathedral of the Archangel[*] |
Părinți | Dmitri Donskoi Eudoxia of Moscow[*] |
Frați și surori | Yury of Zvenigorod[*] Andrew of Mozhaysk[*] Konstantin of Uglich[*] Peter of Dmitrov[*] |
Căsătorit cu | Sofia a Lituaniei |
Copii | Anna, împărăteasă bizantină Iuri Vasilievici Ivan Vasilievici Anastasia Vasilievna Daniil Vasilievici Vasilisa Vasilievna Simeon Vasilievici Maria Vasilievna Vasili Vasilievici |
Cetățenie | Cnezatul Moscovei |
Religie | Biserica Ortodoxă |
Ocupație | om politic |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Cneaz |
Familie nobiliară | Dinastia Rurik |
Mare Cneaz al Moscovei | |
Domnie | 19 mai 1389 – 27 februarie 1425 |
Predecesor | Dmitri Donskoi |
Succesor | Vasili al II-lea |
Theodor Fontane (n. 30 decembrie 1819, Neuruppin – d. 20 septembrie 1898, Berlin) a fost un scriitor german. A aparținut, alături de Paul Heyse, grupării literar-artistice Tunnel über der Spree.
Ion Gorun | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Alexandru I. Hodoș |
Născut | 30 decembrie 1863 Roșia Montană, comitatul Alba de Jos |
Decedat | (65 de ani) București, România |
Căsătorit cu | Constanța Hodoș |
Naționalitate | română |
Cetățenie | România |
Ocupație | jurnalist, scriitor |
Pseudonim | Ion Gorun |
Limbi | limba română |
Studii | Universitatea din București |
Activitatea literară | |
Operă de debut | Câteva versuri, 1901 |
Modifică date / text |
* 1863: Ion Gorun (n. Alexandru I. Hodoș, 30 decembrie 1863, Roșia Montană, comitatul Alba de Jos - 30 martie 1929, București) a fost un poet, prozator, traducător și gazetar român.
BIOGRAFIE
A fost fiul lui Iosif Hodoș, vicecomite al Zarandului, membru al Academiei Române, și al Anei, fiica lui Simion Balint, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania. A fost fratele scriitorului Enea Hodoș și al bibliografului Nerva Hodoș.
Urmeză liceul la Brașov și Sibiu în perioada 1876 - 1880, apoi urmează doi ani de zile cursurile Facultății de Medicină, după care se retrage și merge la Litere, unde obține licența în 1888. Se înscrie și la Facultatea de Drept, dar o abandonează.[1]
Lucrează în redacția revistei liberale Națiunea. În anii 1893 - 1894 a fost secretar de redacție la Vieața și la Povestea vorbei în 1896 - 1897. Conduce revista Viața nouă și a fost redactor la Românul din Arad.[1]
Editează revistele Pagini literare cu Artur Stavri, în 1899 - 1900, Viața literară și artistică cu George Coșbuc, între 1906 și 1908, Revista noastră cu Constanța Hodoș, Războiul popoarelor între 1914 - 1916, Astra între anii 1915 - 1918. Mai colaborează la Sămănătorul, Vatra, Fântâna Blanduziei etc.[1]
A debutat cu versuri în Convorbiri literare sub pseudonimul Castor în anul 1889. Debutul editorial a avut loc în anul 1901 cu volumul Câteva versuri.[1]
OPERA
- Câteva versuri, București, 1901;
- Alb și negru, București, 1902;
- Robinson în țara românească, București, 1904;
- Taina a șasea, București, 1905;
- Lume necăjită, București, 1911;
- Știi românește?, București, 1911;
- Fata cea frumoasă, București, 1916;
- Nu te supăra, București, 1922;
- Obraze și măști, București, 1922;
- Sub pământ, București, 1922;
- A. Vlahuță, omul și opera. O reprivire, București, 1928;
- Lacrimi pentru Octavian Goga, Cluj, 1938;
- Scrieri alese, ediție îngrijită de Lidia Munteanu și Vasile Netea, prefață de Vasile Netea, București, 1983.
Traduceri
- Oscar Jager, Istoria romanilor, București, 1885;
- Goethe, Faust, București, 1906;
- H. Ibsen, Stâlpii societății, București, 1911;
- Immanuel Kant, Spre pacea eternă, introducerea traducătorului, București, 1918;
- Alexander Dumas-tatăl, Contele de Monte Cristo, București, 1922;
- August Strindberg, Frânturi din viața omenirii, București, 1924;
- Karl May, Opere complete, vol. I: Winetu, omul preriilor, București, 1924;
- Ivo Voinovici, Sirena, București, 1925;
- Lewis Wallace, Ben Hur, București, 1931.
Iosif Frollo | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | (79 de ani) |
Cetățenie | România |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | Profesor traducător publicist |
Activitate | |
Partid politic | Totul pentru Țară |
Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
Modifică date / text |
* 1886: Iosif Frollo (n. , București, România – d. ) a fost un profesor de limbi franceză, latină, greacă și de filozofie, de origine italiană, din București, România. A predat la Liceul arhiepiscopal „Sf. Iosif” și la Seminarul arhiepiscopal „Sf. Duh” din București, precum și la Liceul „Spiru Haret”. Printre elevii săi s-au numărat Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Nicolae Steinhardt și Arșavir Acterian.
A fost de asemenea unul dintre publiciștii catolici proeminenți din România și a avut și activitate de traducător.
Din punct de vedere politic, a fost unul dintre simpatizanții extremei drepte interbelice. Disputa sa cu filozoful Nae Ionescu, din perioada interbelică, pe tema relației dintre catolicism și românism a ajuns celebră în epocă, servind ca exemplu perfect al identificării dintre națiune și partida creștină dominantă.
VIAȚA PERSONALĂ
S-a născut în România în anul 1886[1] la 30 decembrie, în București.[2] De origine italiană, l-a avut drept tată pe profesorul universitar Giovanni (Gian) Luigi Frollo[3] de limbi neolatine de la Universitatea din București[4] și a avut drept frate pe profesorul Hildebrand Frollo.[3]
A fost licențiat al Facultății de Litere a Universității din București,[1] unde a studiat filologia romanică,[5] printre profesorii săi aflându-se Ovid Densusianu.[4]
S-a căsătorit cu poeta,[6] traducătoarea, publicista culturală[7] și profesoara de limbile franceză și română[8] Maria Buzoianu (Mia Frollo),[7] în 1908.[4] Au avut împreună doi copii, o fată – Margareta (geolog) și un băiat – Anton Valentin (avocat).[9]
A decedat la 8 iunie 1966.[10]
CARIERA
A fost una dintre figurile ilustre ale intelectualității catolice bucureștene.[2]
Profesorul
A predat ca profesor la Liceul arhiepiscopal „Sf. Iosif” și la Seminarul arhiepiscopal „Sf. Duh” din București,[1] precum și până la pensionare,[10] la Liceul „Spiru Haret”,[1] latina, greaca, franceza și filosofia.[5]
S-a implicat de asemenea în scrierea de manuale de limbă franceză[11][12]
Printre elevii săi s-au aflat Mircea Eliade la limbă franceză și latină,[13] precum și Barbu Brezianu[1] și Nicolae Steinhardt la franceză,[10] sau Arșavir Acterian.[14] În anul 1921 a fost numit să predea Principesei Ileana gramatică italiană și franceză, la indicația Sfântului Scaun,[3] Vaticanul urmărind în realitate în secret, prin aceasta, să-i transmită principesei o educație religioasă catolică.[1] În intervalul 1947-1950 a fost profesor de limba română al episcopului Gerald Patrick O'Hara[10] (regent al Nunțiaturii Apostolice din România),[15] precum și translator al acestuia.[2]
Barbu Brezianu l-a caracterizat ca fiind un catolic fervent, un om de o distincție și o pondere ieșită din comun, iar din punct de vedere profesional ca fiind un profesor excepțional de limbă franceză, iar Mircea Eliade a scris că Frollo avea o mare slăbiciune pentru gramatică.[1] Imaginea sa printre elevi a fost descrisă de Nicolae Steinhardt, care a scris că datorită zâmbetului său perpetuu și gestului de a-și freca mâinile, era bănuit de elevi că ar fi un preot iezuit aflat în civil.[10] Conform juristului Hugo Friedman, a fost un latinist remarcabil.[16]
Traducătorul
Printre traducerile sale se numără și cartea Introduction à la vie dévote(en), scrisă de Francisc de Sales.[1]
Publicistul
S-a remarcat ca fiind una dintre figurile proeminente ale jurnalismului catolic din România.[2] Îi sunt atribuite mai multe studii și cărți, unele fiind rămase în manuscris. Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Românism și catolicism”, publicată în anul 1931,[2] o broșură în care acesta și-a strâns expunerile sale.[17]
Spre deosebire de alți intelectuali de extremă dreaptă și simpatizanți ai Mișcării Legionare, Frollo credea că a fi un român adevărat nu are nimic de-a face cu ortodoxismul, motiv pentru care s-a și angajat[7] în 1930[18] într-o controversă în această privință cu filozoful Nae Ionescu, susținător al necesității revenirii la ortodoxism, recunoscut de acesta ca fiind inerent modului de viață și spiritualității românești.[7] Pe tema compatibilității dintre românism și catolicism, discuția încinsă dintre Nae Ionescu și Iosif Frollo s-a purtat atât în coloanele ziarului Cuvântul[19] cât și în cartea lui Ionescu „A fi bun român”.[20] Conform lui Dumitru Stăniloae, discuția a stârnit un pasionat interes,[19] ajungând celebră în epocă.[21] Disputa acestora a devenit un exemplu perfect al identificării dintre națiune și partida creștină dominantă.[18]
Scrierile lui Frollo despre apartenența etnică și religioasă a catolicilor la națiunea română au oferit un model pentru scrierile ulterioare despre istoria și naționalitatea ceangăilor. Dezbaterile sale pe aceste subiecte, precum și activitățile sale politice din perioada interbelică au fost însă, ca și în cazul omologilor săi ortodocși, un rezultat al intensificării naționalismului.[22] A fost, de asemenea, un susținător al ideii că ceangăii sunt de origine română (utilizând, cu referire la aceștia, sintagma de româno-catolici).[23]
Conform paginii liceului respectiv referitoare la istoricul Colegiului Național „Spiru Haret”, memoriile lui Frollo constituie un veritabil izvor istoric al imaginarului spiritist.[24]
ACTIVITATEA POLITICĂ
Relația cu mișcarea de extremă dreaptă
A fost simpatizant al Mișcării Legionare, al lui Corneliu Zelea Codreanu, Alexandru C. Cuza și prieten cu Ion Zelea Codreanu, tatăl liderului organizației. A aderat la grupările de extremă dreaptă „Cultul patriei” și „Cruciada Românismului”.[25] În decursul anilor 1930, Frollo și un număr mic de catolici au aderat la Legiunea Arhanghelului Mihail, cea mai mare și mai prolifică mișcare fascistă a României,[22] iar Corneliu Zelea Codreanu l-a convins în cadrul unei întruniri, să candideze ca senator pentru județele Bacău și Roman (unde trăiau majoritatea ceangăilor) din partea partidului politic Totul pentru Țară, în anul 1937. Intenția Legiunii era de a câștiga voturile din regiunile predominant catolice. Cu toate acestea, voturile favorabile din cele două județe s-au dovedit a fi insuficiente.[25] După acest eveniment, Codreanu a comandat ca centrele legionare din județele Bacău și Roman să nu mai accepte romano-catolici în cadrul mișcării.[26]
În 1938, Frollo a depus mărturie în apărarea lui Codreanu în timpul procesului acestuia și a descris Legiunea ca pe o mișcare de „înaltă moralitate” și „extremă onoare”, iar caracterul lui Codreanu l-a etichetat ca fiind unul patriotic, incapabil de rebeliune sau trădare.[26]
Ulterior, Frollo a fost numit inspector general în Ministerul Educației în guvernul Statului Național Legionar. Fiul și avocatul său, Vladimir Anton Frollo a fost un membru cunoscut și de rang înalt al Legiunii, pe care Ion Antonescu l-a închis pentru activitățile sale desfășurate în cadrul Mișcării Legionare.[26]
Parcursul postbelic
În anul 1945, pentru a preveni urmările nefaste ale faptului că Partidul Comunist orchestrase o mișcare pentru unitatea de acțiune dintre catolici și ortodocși, cu scop de diversiune îndreptată împotriva Patriarhului Nicodim, profesorul Frollo la sfătuit pe monsieniorul Vladimir Ghika să țină un ciclu de conferințe prin care să pledeze pentru unitatea bisericilor.[27]
Autorul Dănuț Doboș l-a caracterizat în publicația Lumina Creștinului a Episcopiei Romano-Catolice de Iași ca fiind un exponent al rezistenței anticomuniste prin credință.[2] În ianuarie 1951, a fost arestat de Securitatea din România și a fost condamnat la 2 ani de reeducare. Urmărit ulterior[10] printr-un dosar informativ[2] după eliberare,[10] a fost rearestat în anul 1959 și deferit Tribunalului Militar București,[2] primind o nouă condamnare la patru ani de carceră pentru activitate contrarevoluționară. A fost grațiat ulterior în 1964, alături de ceilalți deținuți politici.
Dionisie M. Pippidi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1905[1] Craiova, România |
Decedat | 1993 (88 de ani)[1] București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | istoric |
Modifică date / text |
Membru titular al Academiei Române |
---|
* 1905: Dionisie Mihail Pippidi (n. 17/30 decembrie 1905, Craiova - d. 19 iulie 1993, București) a fost un arheolog, epigrafist și istoric român, membru titular al Academiei Române. A fost șef de săpături pe șantierul de la Histria.
A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1931-1933.
FAMILIA
Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.
* 1930: Youyou Tu (în chineză: 屠呦呦; n. 30 decembrie 1930) este o cercetătoare chineză în domeniul medicinei și chimiei farmaceutice, cunoscută pentru descoperirea substanțelor artemisinină și dihidroartemisinină, care au salvat milioane de vieți omenești în lupta cu malaria. Descoperirea artemisininei este considerată a fi una din marile reușite în domeniul medicinei tropicale, având efecte pozitive asupra țărilor din Asia de Sud, Africa și America de Sud. Pentru meritele ei, lui Tu i-a fost decernat n 2015 Premiul Lasker, iar în 2015 a fost una dintre cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, alături de William C. Campbell (Irlanda) și Satoshi Ōmura (Japonia).[4]
Vasile Ursachi | |
Vasile Ursachi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (85 de ani) Havârna, Botoșani |
Căsătorit cu | Minodora Ursachi |
Naționalitate | română |
Cetățenie | România |
Ocupație | cercetător științific |
Activitate | |
Domiciliu | Roman |
Educație | Școala generală Havârna, 1941-1946, Școala Pedagogică Șendriceni-Dorohoi |
Alma mater | Universitatea Al. I. Cuza, Iași, Fac. de Istorie, doctor în istorie (1986) |
Ani de activitate | 1945-prezent |
Oraș natal | Roman |
Premii | Meritul Cultural în grad de Comandor, Premiul Academiei Române ,,Vasile Pârvan" (1991) |
Modifică date / text |
* 1934: Vasile Ursachi (n. 30 decembrie 1934, Havârna, Botoșani) este doctor în științe istorice, arheolog, cercetător științific, cetățean de onoare al municipiului Roman[1].
BIOGRAFIE
Școala generală în com. Havârna (1941-1946), Școala Pedagogică Șendriceni - Dorohoi, Universitatea Al. I. Cuza, Iași - Fac. de Istorie, doctorat (1986) Universitatea Alexandru Ioan Cuza, conducător Acad. Mircea Petrescu Dîmbovița, Director al Muzeului de Istorie Roman (1 septembrie 1957-31 decembrie 2004); diplomat universitar, cercetător științific gradul I, expert în arheologie. Căsătorit cu muzeograf Minodora Ursachi, fondatoare a Muzeului de Artă din Roman (1957); autoare a volumelor: Muzeul de Artă Roman 50 de ani, Ed. Mușatinia, Roman, 2007; Identități artistice la Roman, Ed. Mușatinia, Roman, 2013.
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
A condus peste 20 de șantiere arheologice la: Văleni, Aldești, Săbăoani, Roman - Cetatea Nouă a Romanului și Episcopie, Tămășeni, Brad, Pâncești, Bozieni.
LUCRĂRI PUBLICATE
- Cetatea dacică de la Brad - Zargidava, 600 p. Buc. 1995
- Roman - mic îndreptar turistic, 70 p. Ed. Meridiane, Buc. 1977
- Situl arheologic de la Brad, 42 p. Buc. 1996
- Monografia arheologică - Săbăoani, vol. I, 585 p. Ed. Demiurg, 2007.
- Monografia arheologică - Săbăoani, vol. II, 461 p. Ed. Demiurg, 2010.
- Episcopia Romanului - Cercetări arheologice, 247 p. Ed. Filocalia Roman, 2008,
- Muzeul de Istorie Roman - 50 de ani, 330 p. Ed. Grafit, Roman, 2007.
- Așezarea dacilor liberi de la Simionești, 136 p. Ed. Mușatinia Roman, 2013
în colaborare
- Văleni - o mare necropolă a dacilor liberi I. Ioniță, V. Ursachi, 200 p.Ed. Junimea, Iași, 1988, Premiul Academiei
- Ghidul monumentelor din jud. Bacău și Neamț V. Căpitanu, V. Ursachi, Bacău, 1971, 128 p.
coordonator general
- Istoria orașului Roman 1392-1992, editat de Societatea Culturală Roman 600, 400 p. 1992
- În reviste
- Piese de harnașament descoperite în așezarea daco-carpică de la Săbăoani, Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 327-331.
- Săpăturile arheologice de la Văleni (jud. Neamț), Materiale și CercetăriArheologice, I, 1970, pp. 263 – 270.
- Ceramica dacică pictată din Cetatea de la Brad, M.A., XV-XVII, pp. 43 – 97.
- Contribuții la problema dispariției așezărilor de tip dava, Iași, 1994, Omagiu lui Alexandru Zub, la împlinirea a 60 de ani.
- Le dépöt d'objets de parure énéolithique de Brad, com. Negri, dép. De Bacău, Bibliotheca Archeologica Iassiensis, IV, Iași, 1990, p. 335 – 386.
- Elementele decorative ale cănilor geto-dacice, A.M. XVIII, Buc. 1995.
- Zargidava - centrul politic al regilor daci în Zargidava, Bacău, 2002, p. 7-16
- Sanctuarul de la Brad, în Lucrările Colocviului Internațional - Brașov, 19-21oct. 2006.
- Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din prima epocă a fierului și epoca geto-dacică în județul Bacău, Carpica XXXVI, 2007, p. 42-127.
- Un semn sarmatic pe o stelă funerară descoperită la Tansa, județul Iași, în volumul Omagiu Mircea Babeș, dedicat prof. univ. Mircea Babeș, Pitești, 2011, p. 305-314.
- Fortificații dacice pe Valea Siretului, în vol. Geto-Dacii dintre Carpați și Nistru în sec. II î. Chr. - se. II d. Chr., p. 162-186.
- Contribuții la problema ritului de înmormântare la carpo-daci, Carpica II, 1969, p. 199-201;
- Piese de harnașament descoperite în așezarea daco-carpică de la Săbăoani, Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 327-331;
- Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman în zona râurilor Siret și Moldova, Carpica, I, 1968, pp. 111-188;
- Contribuții la problema așezărilor dacice de pe Valea Siretului, Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 105 - 119;
- Săpăturile arheologice de la Văleni (jud. Neamț), Materiale și Cercetări Arheologice, I, 1970, pp. 263 - 270;
- Principaux rèsultats des feuilles archéologiques de Brad, Actes du II-a Congrès Internaț ional de Thracologie, vol II, București, 1980, pp. 61 - 70;
- Elemente și influențe romane la est de Carpați în secolele II - III e.n., Hierasus, 1978, pp. 147 - 185;
- Noi sisteme de fortificații în așezarea dacică de la Brad (jud. Bacău), Materiale și Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, pp. 178 - 182;
- Cele mai vechi dovezi ale practicării agriculturii la Brad, județul Bacău, Cercetări Agronomice în Moldova, XVIII, vol. 2 (70), Iași, 1985, pp. 159 - 162;
- Sanctuarul dacic din cetatea de la Brad - M.A., XII-XIV, pp. 93 - 107;
- Rituri și ritualuri de înmormântare în așezarea de la Brad, M.A., XII-XIV, 47 p.
- Fortificații dacice pe Valea Siretului, Carpica, XVIII-XIX, 1986 - 1987, 20 p.
- Ceramica dacică pictată din Cetatea de la Brad, M.A., XV-XVII, pp. 43 - 97;
- Cetatea dacică de la Brad - Thraco-Dacica, 1987, VIII, 1 - 2, pp. 100 - 126;
- Depozitul de obiecte de podoabă eneolitice de la Brad, com. Negri, jud. Bacău, Carpica XXIII/1, 1992, pp. 51 - 103;
- Dava geto-dacică de la Brad, jud. Bacău, Materiale și Cercetări Arheologice, București, 1992, pp. 115 - 120;
- Vasile Pârvan și davele de pe Siret, Carpica XXIII/1, 1992, pp. 125 - 130;
- Cetatea dacică de la Brad, Chișinău, 1991, p. 38 - 42, sesiune comunicări;
- Zargidava, Roumanie pages d' histoire, VI, nr. 3 - 4/1981, pp. 149 - 152;
- Cetatea dacică de la Brad, Symposia Thracologica, Craiova, I, 1983, p. 59 - 61;
- Necropola din sec. IV de la Săbăoani, M.A., XIX, 1994, p. 261 - 278;
- Contribuții la problema dispariției așezărilor de tip dava, Iași, 1994, Omagiu lui Alexandru Zub, la împlinirea a 60 de ani, p.
- Le dépöt d'objets de parure énéolithique de Brad, com. Negri, dép. De Bacău, Bibliotheca Archeologica Iassiensis, IV, Iași, 1990, p. 335 - 386;
- Situl arheologic de la Brad, Buc., 1996;
- Elementele decorative ale cănilor geto-dacice, A.M. XVIII, Buc. 1995;
- Tezaurul de monede romane de la Tămășeni, Carpica, 1997;
- Contribuția cercetărilor arheologice în cetatea dacică de la Brad la cunoașterea culturii geților est-carpatici, Carpica XXVI, 1997, p. 43 - 49;
- Așezarea dacică de la Pâncești, Carpica XXIX, p. 83 -112, Bacău 2000
- Un mormânt hallstattian descoperit la Aldești-Secuieni, Musaios 2001
- Un nouveau motif dècoratif sur la poterie dace peinte, Studia Antiqua et Archaeologica, VII, Iași, 2000, p. 345-350
- Așezarea dacică de la Tămășeni, jud. Neamț, Memoria Antiquitatis, XXII, 70 p.
- Așezarea dacică de la Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț, Carpica, XXX, 2001, 29 p.
- Zargidava - centrul politic al regilor daci în Zargidava, Bacău, 2002, p. 7-16
- Muzeul de Istorie Roman în Prix Européen du Musée de l'Année – descandidats 1997 - p. 60, 379
- Fortificațiile dacilor pe Valea Siretului Mijlociu în Buletinul Muzeului Militar Național 1/2003, partea II-a, București 2003, p. 46-53;
- La necropole tumulaire de Brad, în The 2-nd International Symposium of funerary archaeology, Tulcea, 1995, p. 38;
- O nouă descoperire legată de gropile de cult geto-dacice, CUMIDAVA, XXV, Brașov 2002, p. 21-25;
- Spațiul public în „dava de la Brad” în Scripta in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu Dâmbovița oblata - Iași 2005, p. 621-634;
- Sanctuarul de la Brad, în Lucrările Colocviului Internațional - Brașov, 19-21 oct. 2006;
- Biserica Sfânta Vineri din Roman - contribuții arheologice, în revista Cronica Romanului;
- Elemente de cult în cetatea dacică de la Brad, în Lucrările Congresului IX de Tracologie - Chișinău 2005;
- Inițierea cercetărilor arheologice de la Cetatea Nouă a Romanului în Lucrările Sesiunii Științifice Roman 2004
- Roman - Strada Mare în volumul Lucrările Sesiunii dedicate celor 611 ani de la prima atestare documentară a Romanului;
- Un nou element al procesului de urbanizare la daci în Lucrările Sesiunii Științifice Piatra-Neamț, 1999, p. 13
- Noi sisteme de fortificații în așezarea dacică de la Brad, în Materiale și Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, p. 178-182.
- „Așezarea dacilor liberi de la Rocna”, în Omagiu Florea Costea, 2007
- „Cetatea dacică de la Brad”, în Lucrările Sesiunii de Comunicări, Chișinău, 1991, p. 38-42
- „Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din prima epocă a fierului și epoca geto-dacică în județul Bacău”, Carpica XXXVI, 2007, p. 42-127
- „Tombes tumulaires de l’Ậge du Fer dans de Sud-Est de l’Europe”, în Actes du IIe Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea, 2000, p. 231
- „Rites et rituels funéraires chez les daces de la cité de Brad, commune de Negri, départament de Bacău”, Tulcea, 2000, p. 169-183
- Așezarea și necropola din sec. IV d. Chr. De la Săbăoani, în Omagiu lui Gavrilă Simion la a 80-a aniversare, p. 239-254.
- Elemente de spiritualitate geto-dacice în contextul descoperirilor de la Brad, Simpozion Thracologie, nr. 3, Constanța, 1985, p. 84-86.
- Așezarea sec. VI-VII de la Săbăoani, în Omagiu lui Valeriu Sârbu, Brăila, 2010, p. 557-587.
- Necropola de la Izvoare - Bahna din sec. II-III d. Chr., în Rev. Acta Musei Tutovensis, nr. V, 2010, p. 7-76.
- Descoperiri arheologice în comuna Stănița, Neamț - file de istorie, Roman, 2009, Ed. Filocalia, p. 59-84.
- Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din perioada primei epoci a fierului - Hallstatt și din epoca geto-dacică sec. IV î. Chr. în jud. Bacău, Carpica, XXXVI, 2007, p. 42-128.
- Cercetările arheologice de la Săbăoani „La Bisericuță II”, în „Ca toți să fie una”, volum dedicat Episcopului Petru Gherghel la 70 de ani, 2010, p. 231-262.
- Cercetările arheologice de la Episcopia Romanului, în Revista 613 ani de la prima atestare documentară a Romanului, 2006, p. 59-66.
- Dovezi ale începutului creștinismului în zona Romanului, în Revista 614 ani de la prima atestare documentară a Romanului, 2007, p. 5-9.
- Două monumente din rezervația arhitectonică a străzii Ștefan cel Mare, în Revista 619 de la prima atestare documentară a Romanului, 23011, p. 49-54.
- In Memoriam Dr. Epifanie Cozărăscu, în Revista 619 ani de la prima atestare documentară a Romanului, 2011, p. 182-183.
- Cetatea dacică de la Brad în contextul culturii materiale și spirituale ale dacilor estcarpatici, în Revista Angustia, 27 pagini.
- Un semn sarmatic pe o stelă funerară descoperită la Tansa, județul Iași, în volumul Omagiu Mircea Babeș, dedicat prof. univ. Mircea Babeș, Pitești, 2011, p.305-314.
- Cetatea dacică de la Răcătău, în volumul Geto-Dacii dintre Carpați și Nistru în sec. II î. Chr. - sec II d. Chr., p. 278-323.
- Cetatea dacică de la Brad, în vol. Geto-Dacii dintre Carpați și Nistru în sec. II î. Chr. - sec. II d. Chr., p. 324-386.
- Fortificații dacice pe Valea Siretului, în vol. Geto-Dacii dintre Carpați și Nistru în sec. II î. Chr. - se. II d. Chr., p. 162-186.
în colaborare
- V. Căpitanu și V. Ursachi - Două tezaure de denari romani republicani descoperite la Răcătău și Pâncești, Carpica, IV, 1971, pp. 167 - 195
- M. Chițescu și V. Ursachi - Două tezaure romane imperiale descoperite în Moldova, Carpica, II, 1969, pp. 143 - 156;
- V. Căpitanu și V. Ursachi - O nouă cetățuie dacică pe Valea Siretului, Carpica, II, 1969, 37 p.
- O. Necrasov, V. Ursachi, D. Botezatu și Gh. Ștefănescu - Studiul resturilor osoase din mormintele cimitirelor birituale de la Gabăra-Moldoveni și Săbăoani I (jud. Neamț) sec. II - III e.n. S.C. Antropologie, tomul 6, nr. 1, 1969, pp. 7 - 15;
- V. Căpitanu și V. Ursachi - Descoperiri geto-dacice în județul Bacău, Crisia, 1972, 97 -114;
- V. Căpitanu und V. Ursachi - Brad und Răcătău, zwei getisch-dakische befestigte Siedlungan (Kreis Bacău), Thraco-Dacica, București, 1976, pp. 271 - 277;
- V. Căpitanu, C. Buzdugan și V. Ursachi - Săpăturile de la Buda (r. Buhuși), Materiale, VIII, 1962, pp. 141- 144
- Ioniță și V. Ursachi - Noi date arheologice privind riturile funerare la carpo-daci, S.C.I.V., 2, pp. 213 - 226;
- Ioniță și V. Ursachi - La nécropole carpe des II - III siècles de n.e. à Văleni, Inventaria Arheologica, Roumanie, fascicola 9 (R52 - R 63, 14 feuilles), 1977;
- Ioniță și V. Ursachi - Nouvelles donnés archéologiques concernant les carpo-daces, Actes du VII-e Congrès Internațional des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Praga, 1966, vol. 2, pp. 1022 -1024;
- V. Căpitanu, V. Ursachi - Cetatea dacică de la Moinești, Carpica, XVIII-XIX, 1986-1987, 16 p
- V. Ursachi, V. Bârliba - Descoperiri monetare din așezarea dacică de la Brad, A.M., XV, 1992, pp. 97 - 105;
- V. Ursachi, D. Hordilă, M. Alexianu, Gh. Dumitroaia, Dan Monah - Cercetări de suprafață pe Valea Siretului, la nord de municipiul Roman, M.A., XVIII, 1992, pp. 145 - 176;
- V. Mihăilescu Bârliba, V. Ursachi - Tezaurul de monede romane descoperit la Traian, județul Neamț, A.M., XII, Iași, 1988, p. 117 - 130;
- V. Căpitanu, V. Ursachi - Necropola carpică de la Poiana - Negri, jud. Bacău, Carpica, XXIII/2, p. 143 - 149;
- V. Căpitanu, V. Ursachi - Cetatea dacică de la Moinești, Simposia Thracologica, nr. 6, P..Neamț, 1988.
Peste 10 cataloage de expoziții interne și internaționale
PREMII
- Premiul Vasile Pârvan al Academiei Române, (1991)
- Meritul Cultural în grad de Comandor
AFILIERI
- Institutul Național de Tracologie
- Institutul de Preistorie și Protoistorie Cluj-Napoca
- Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România
- Membru de onoare al Institutului de Arheologie Iași al Academiei Române
- Membru al Adunării Naționale a Bisericii Ortodoxe Române - două legislaturi 2000-2008.
- Participant la congrese
- Congresul de Pre și Protoistorie - Praga 1966
- Congresul de Istorie - București 1980
- Congresul de Tracologie - București 1980; Belgrad 1981; Chișinău 2005.
* 1937: Gordon Banks (n. 30 decembrie 1937, Sheffield, Anglia) este un fost fotbalist englez, decorat cu Ordinul Imperiului Britanic (OBE). Banks este considerat unul din cei mai buni portari din secolul XX.[1] Banks a făcut parte din echipa de fotbal a Angliei care a câștigat Campionatul Mondial de Fotbal 1966.
* 1942: Toomas Savi (n. 30 decembrie 1942) este un om politic eston, membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Estoniei.
* 1942: Fred Ward (n. 30 decembrie 1942 ca Freddie Joe Ward[2]) este un actor, producător de film din Statele Unite ale Americii.
* 1946: Hans-Hubert Vogts, cunoscut ca Berti Vogts (n. 30 decembrie 1946 la Büttgen, Kaarst, Renania de Nord-Westfalia) este un fost fotbalist german care a evoluat în întreaga sa cariera pentru o singură echipă, Borussia Monchengladbach, pe postul de fundaș. De asemenea, a evoluat în 96 de partide pentru echipa națională a Germaniei de Vest, pentru care a marcat un gol și alături de care a reușit să câștige atât Campionatul Mondial, cât și Campionatul European. În prezent, el este antrenorul echipei naționale de fotbal a Azerbaidjanului. A fost poreclit Terrierul în perioada în care încă juca fotbal, datorită faptului că se lupta pentru fiecare balon, chiar dacă, în unele situații, era aproape imposibil să îl obțină.
* 1950: Kazuhisa Kono (n. 30 decembrie 1950) este un fost fotbalist japonez.
* 1950: Lewis Shiner (n. 30 decembrie 1950, Eugene, Oregon) este un scriitor american. Și-a început cariera ca scriitor de științifico-fantastic, identificându-se inițial cu mișcarea cyberpunk, mai târziu scrie mai multe romane mainstream, folosind și elemente de realism magic și de fantasy.
* 1952: Christopher J. Lauzen (n. 30 decembrie 1952, Aurora, Illinois) este un senator american, membru al senatului statului Illinois din anul 1992, din partea Partidului Republican.
* 1953: Toni Greblă (n. 30 decembrie 1953, Sadova, Dolj) este un politician și jurist român, fost senator în Parlamentul României în legislatura 2008-2012 din partea PSD și reales la alegerile legislative din 2012 ca senator de Gorj. Numit de Senat ca judecător al Curții Constituționale la data de 18 decembrie 2013, pentru terminarea mandatului judecătoarei Iulia Motoc, care a demisionat pentru a deveni judecător CEDO. După demisia sa din Senat, Toni Greblă a fost înlocuit de către senatorul Mihnea Cosmin Costoiu.
* 1955: Kim Hae-sook este o actriță din Coreea de Sud
* 1957: Tamara-Dorina Ciofu (n. ) este un deputat român, ales în legislatura 2012-2016 și în legislatura 2016-2020, din partea Partidului Social Democrat.Tamara-Dorina Ciofu este de profesie medic.
Alessandra Mussolini (n. 30 decembrie 1962, Roma, Italia), politiciană italiană neofascistă, membră a Parlamentului European. Este fiica Annei Maria Scicolone și a lui Romano Mussolini , al treilea fiu al liderului fascist interbelic al Italiei, Benito Mussolini Una din mătușile sale este actrița italiană Sophia Loren.
* 1963: Mike Pompeo (n. , Orange, SUA) este directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) începând cu 2017. S-a născut în Orange (California) și este un politician american republican. A fost ales în Kansas în Camera Reprezentanților din Statele Unite din 2011 până în 2017.Tiberiu Ușeriu (n. 30 decembrie 1973, Prundu Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România) este un alergător de anduranță și un ultramaratonist român. În 2018, dintre 25 participanți și într-un timp de 172 ore și 50 minute, Tiberiu Ușeriu, în vârstă de 44 ani, a reușit să câștige pentru a treia oară consecutiv din tot atâtea participări, ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, considerat printre cele mai dificile din lume, având în vedere că se desfășoară în zona Cercului Polar.
La ediție aniversară, ediția a X-a a competiției, au terminat doar 6 competitori și au avut la dispoziție 216 ore să parcurgă traseul de 618 kilometri. La start au fost patru români: Tibi Ușeriu, Levente Polgar, Avram Iancu și Florentina Iofcea. Ceilalți trei români au abandonat competiția încă din primele 24 de ore, din cauza condițiilor meteo și a unei accidentări. Cursa a debutat în data de 8 martie 2018, iar Tiberiu Ușeriu a reușit să o încheie după 7 zile și aproximativ 5 ore.
În februarie 2017, Tibi Ușeriu a lansat cartea „27 de pași”, o autobiografie în care povestește în peste 200 de pagini cum a ajuns în viață doar o cifră, “Domnul 2.800″ și cum a renăscut într-o celulă de 70 de cm, unde a fost condamnat să stea 23 de ani într-o închisoare de maximă siguranță din Germania (modificările legislative i-au redus pedeapsa la 13 ani, din care a executat 9 fiind eliberat în 2010)
cititi mai mult pe: adevarul.ro; ro.wikipedia.org; www.facebook.com; www.youtube.com; www.instagram.com
* 1973: Jason Nathaniel Behr (născut pe 30 decembrie 1973) este un actoramerican de film și televiziune. Jason s-a întâlnit un timp cu partenera sa din Roswell, Katherine Heigl [5]. În timpul filmărilor la The Grudge (Blestemul), în Japonia, Behr a întâlnit-o pe actrița KaDee Strickland, cu care s-a căsătorit pe 10 noiembrie 2006 în Ojai, California[6].
* 1973: Maureen Flannigan (n. 30 decembrie 1973, Inglewood, California) este o actriță americană. Maureen a fost ca și copil singură la părinți. Ea a urmat școala Notre Dame High School în cartierul Sherman Oaks din Los Angeles. Pe urmă a studiat la University of Southern California. Maureen Flannigan a fost descoperită deja ca talent, când avea 11 ani. A jucat apoi câteva roluri secundare, ca să primească rolul principal în filmul serial TV "Out of This World".
Radu Fornea | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Radu Fornea |
Născut | (45 de ani) București, România |
Ocupație | Cântăreț, compozitor |
Activitate | |
Gen muzical | Dance |
Instrument(e) | Vocal |
Ani de activitate | 1996–prezent |
Prezență online | |
http://www.proiectk1.ro http://k1production.ro/ Site web | |
Modifică date / text |
* 1974: Radu Fornea[1] (n. 30 decembrie 1974, București) este un compozitor, solist, producător de muzică român.
În 1996 fondează unul din primele proiecte dance din România: "Proiect K1", ulterior devenit "K1", alături de Mircea Presel și Daniel Alexandrescu . Împreună strâng în jurul lor primii reprezentanți și primele formații ale tinerei generații de după Revoluția din 1989 si creează mișcarea “Generația Nouă - Techno Dance Party - Made In Romania“ care își materializează primul succes odată cu apariția primei compilații de muzică a noului val de artiști și în același timp prima casetă oficial LEGALA din România după apariția legii dreptului de autor din 26 iunie 1996 ( "Tehno Dance Party" - vol. I lansată pe 27 iunie 1996 ) . Aceasta avea să devină și certificatul oficial de naștere al noului curent muzical de dupa ’89 , așa numita Revoluție Muzicală din România.
BIOGRAFIE
Radu Fornea[1] este căsatorit și are un copil. Părinții săi se numesc Vasile și Narcisa Fornea. Vasile Fornea (tatăl) - a făcut parte din prima promoție de sociologi după 1944, editor, analist politic, promotor al valorilor spirituale ale culturii specifice românești , consilier în cadrul Ministerului Culturii, scriitor. Narcisa Fornea (mama) - cercetător științific în domeniul psiho-pedagogiei [2], etno-psiho-sociologiei, educației și culturii;
Traian Lalescu ( unchiul mamei ) - matematician, academician de renume mondial.
A studiat vioara clasele I-IV, Liceul "C.A. Rosetti" București, Facultatea de Psihologie, București , Facultatea de Relații Publice și Comunicare, SNSPA; Masterand în comunicare și administrație publică europeană ; Absolvent al cursurilor Institutului Diplomatic Român.
În anul 1993 a lucrat ca ziarist, corealizator al paginii "Dictatura adolescenților" din cotidianul “Tineretul Liber”; inițiator al paginii "Generația Nouă" în cadrul cotidianului “Azi”.
Înființează pagina săptămânală "Zexe" în cotidianul “Ziua” și mișcarea de tineret cu același nume care număra în 1994 peste 1000 de membrii in toată țara ; a colaborat alături de George Mihăiță la realizarea mișcării și a revistei "Salut";
În 1995 înființează Fundația Generația Nouă alături de Alexandru Marinca și Emil ( Coco ) Coroianu , fundație care își propune să lanseze o nouă generație de artiști și să impună muzica dance și hip hop în România, lucru pe care îl și reușește ;
ÎNCEPUTUL K1
În 1996 fondează unul din primele proiecte dance din România: "Proiect K1", ulterior devenit "K1", alături de Mircea Presel și Daniel Alexandrescu .
Împreună strâng în jurul lor primii reprezentanți și primele formații ale tinerei generații de după Revoluția din 1989 si creează mișcarea “Generația Nouă - Techno Dance Party - Made In Romania“ care își materializează primul succes odată cu apariția primei compilații de muzică a noului val de artiști și în același timp prima casetă oficial legală din România după apariția legii dreptului de autor din 26 iunie 1996 ( "Tehno Dance Party" - vol. I lansată pe 27 iunie 1996 ) . Aceasta avea să devină și certificatul oficial de naștere al noului curent muzical de dupa ’89 , așa numita Revoluție Muzicală din România . Au urmat in următorii ani peste 41 de grupuri create, produse, manageriate sau impresariate, cu peste 200 albume și single-uri editate de cele mai importante case de discuri, care au vândut peste 1.500.000 unități în condițiile unei rate de piraterie crescute și ulterior a apariției internetului, și bineînțeles participarea acestor artiști în mii de show-uri cu milioane de adolescenți participând la nașterea unui curent al unei generații care se exprima pentru prima oară liberă prin muzică.
Mai mult decât atât, prin adaptarea la noile curente muzicale ale unor teme tradiționale românești, dar fără să se modifice sau să se altereze sensul și mesajul pe care folclorul l-a avut în general, muzica de inspirație folclorică s-a mutat în cluburile și discotecile din România, astfel contribuindu-se la perpetuarea filonului specific creativ românesc pentru generațiile de după 1990 și la readucerea gustului pentru muzica folclorică în prim planul tinerei generații . Așa au apărut, s-au impus și s-au dezvoltat primii artiști etno[3] dance-români și grupuri precum Ro-Mania, Etno, HO-RA, "Yana", "D'Or" sau reinventarea lui “nea Benny“ - Benone Sinulescu.
În plus, pentru a avea recunoașterea artiștilor consacrați și implicit a calității muzicii și a tinerilor promovați, Radu Fornea[1] reușește să convingă și să coopteze mari nume ale folclorului românesc precum Benone Sinulescu, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Elisabeta Turcu Preda, Mioara Velicu, Matilda Pascal Cojocărița, în proiectele sale precum: “Cadoul Visat” realizat împreună cu Antena 1 și care prin aparițiile sale multianuale a fost prima compilație de colinde etno - dance[3] care dă șansa foarte multor tinere talente să se promoveze.
COLABORAREA CU PHOENIX
În 1997 compozitorul și fondatorul legendarului grup “Phoenix”, Nicu Covaci, impresionat de amploarea curentului generat de Radu Fornea[1], îi dă acordul acestuia să readapteze la noul curent muzical creațiile sale și astfel apare primul album K1 denumit "Phoenix Dance Explosion" vândut în milioane de exemplare. În scurt timp România era cucerită de “Fata Verde” unul dintre cele mai mari hituri ale tuturor timpurile de la noi, și care ridică standardul muzicii românești la nivel european. Ulterior acestui moment, o întreagă generație de muzicieni și compozitori din noul val prinzând curaj și afirmându-se ca o forță care a demonstrat și a confirmat peste ani că avem o generație de muzicieni de valoare și calitate mondială.
COLABORAREA CU ADRIAN ORDEAN ȘI FORMAȚIA COMPACT
Urmează un alt proiect și o altă mare legendă care se lasă pe mâna lui Radu Fornea[1] și a echipei sale, respectiv marele compozitor Adrian Ordean și bineînțeles o altă trupă rock legendară, formația Compact, care le încredințează hiturile pentru readaptare, astfel luând naștere prin Jojo, Bart și Micky formația U-Nite care de asemenea vinde sute de mii de casete și are mii de concerte în toată țara.
UNITED MEDIA GROUP
În 1997 înființează prima structură de servicii profesioniste în incipienta industrie muzicală românească, fiind printre primele case de producție românești, agenție de management și impresariat artistic și editura muzicală reunite sub titulatura de United Media Group și care se poate lăuda cu o mulțime de artiști și grupuri produse pe formate proprii, cu un număr de peste 150 de artiști interpreți descoperiți, lansați și promovați în proiectele sale, sute de single-uri produse de studiourile K1, zeci de hituri, mii de concerte produse în țară și în străinătate și nu în ultimul rand cu milioane de fani de pretutindeni câștigați.
Printre artiștii ale caror albume sau single-uri au fost produse de Radu Fornea[1] și partenerii săi se numără: K1, Felicia Filip, Andra, Spicy, Lavinia, Delia, Jojo, LLP, Adeline, Daryela[4][5], Ana Lesko, X-Mann, Claudiu Mirea[6], Roxanne, Ana Maria Ferencz, U-Nite, Korekt, Sophia, Tranceforce, X-Trance, Sweet Kiss, Zara, Cain, BabyCat, Giulia, Mihai Băjenaru, Effekt, Oana, Knock Out, UB, Viva, Rico, CJ Real, Miki, Laguna, Distinto, Allayana, Groove, Di Steffano, Mithrias, La Familia, Pepe, Ro-Mania, Doulbe D, Bass Reflex, Etno, Ho-Ra, Yanna, d’Or, Benone Sinulescu, Carmen Serban, Cassa Loco, Music Impact, Tutti Frutti, t-Short, MB&C, Boombastick, Chic, Deja Vu, eXtra, Fantasy, Trinity, N’5, Voltaj, Marcel Pavel, Tiger One, Mike Petterson, Besa, Biondo, RedNex, Pinocchio, Lou Bega, No Mercy, Nana, Tony Cotura, Fun Factory, culminând în cursul anului 2012 cu colaborarea cu unul dintre cei mai importanți producători și artiști americani ai tuturor timpurilor, respectiv Timbaland[4][5].
În 2000 inițiază campania "Mândru Să Fii Român"[7][8] și astfel ia naștere colaborarea și prietenia cu compozitorul și dirijorul Marius Hristescu și producătorul Adrian Tudor alături de care îl promovează pe marele artist Tudor Gheorghe și ulterior din 2007 pe marea soprană Felicia Filip, alături de care formatia K1 se și reinventează ca trupă etno-rock-simfonică, promovându-și propriul stil muzical denumit “legend“ și concertând alături de aceasta pe mari scene din întreaga lume. În 2009, ca un rezultat al acestei colaborări, apare albumul “Balade din Carpați“ avându-l ca invitat special pe marele actor român Vlad Radescu.
PARTICIPAREA LA EUROVISION
Participă 2 ani consecutivi cu 2 proiecte inovatoare la concursul național Eurovision: RedNex feat. RoMania și Biondo, foarte apreciate de public, ambele proiecte cu reale șanse de câștig în finalele europene.
De asemenea cu trupa Biondo câștigă un Cerb de Argint la Festivalul Internațional de la Brașov “Cerbul de Aur”[9] ediția 2010.
COLABORAREA CU TIGER 1
Produce primul album al unui artist străin în România, respectiv “TigerStyle” al componentului formației Fun Factory, Tiger1, single-ul "Când te uiți în ochii mei" devenind un superhit și, de asemenea colaborarea acestuia cu Andra - melodia “Vreau sărutarea ta“[10] devenind marele hit al anului.
TOTI K1 PENTRU ROMÂNIA
Radu Fornea continua în 2017 campania națională Mândru Sa Fii Roman prin punerea în scena a spectacolului de evocare istorica „Pe aici nu se trece” în cadrul Centenarului Marelui Război organizat la Mărășești în prezenta Președintelui României[11]. I se alătură în acest concept unic marii artiștii : Paula Seling, Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, marele violinist Eugen Sârbu și maestrul Gheorghe Zamfir.
Spectacolul „Pe aici nu se trece”[12] de la Mărășești este avanpremiera proiectului național "Toți K1 pentru Romania!"
PREMII ȘI DISTINCȚII
- Premii și recunoaștere: Festivalul Mamaia, formația K1 câștigând Locul I cu "Fată Verde" (1998).
- K1 sunt primii producători cărora li se acordă “Premiul pentru vânzarea a peste 1 milion de unități“ de către casa de discuri Cat Music.
- Premiul "Steaua de Mare", Premiul pentru promovarea muzicii românești - Festivalul Calatis[13] 2006;
- Realizează și prezintă alături de soprana Felicia Filip la Național TV programul special de Crăciun “Cadoul Visat“ pentru copiii care trăiesc în zonele defavorizate și care se bucură de un mare succes și de participarea unui număr impresionant de vedete - sunt editate 2 compilații cu artiștii participanți la proiect și sunt răsplătiți cu Premiul pentru Responsabilitate Socială al Societății Civile;
- Premiul de excelență al UCMR ADA - 2010[14];
- Gala premiilor TVRi - Premiul Diasporei pentru proiectul “Balade din Carpați“ cu care concertează în peste 15 țări europene 2 ani consecutivi în cadrul turneului EuroCallatis;
- Realizează cu trupa K1 coloana sonoră a proiectelor “4U” și “Destinul Dacilor” a Circ & Variete Globus și participă la peste 150 de spectacole cu casa închisă și aproximativ 150000 de plătitori în 18 luni de zile în cadrul acestor spectacole și sunt răsplătiți cu Premiul pentru cea mai bună muzică de către juriul de specialitate și public în cadrul Festivalului Internațional al Circului[15] București edițiile 2011 și 2012;
- Compune cu trupa K1 coloana sonoră a numărului de circ câștigător al Clovnului de Bronz (echivalentul Oscarului în circ) ediția 2011 Monte Carlo prezentat de circul Globus[16].
- De asemenea la solicitarea Ministerului Turismului manageriază artistic prezența României în cadrul târgurilor internaționale de turism între anii 2000 și 2002 la care participă țara noastră și obține
rezultate remarcabile.
- Organizează în calitate de producător executiv nenumărate evenimente și festivaluri în țară și în străinătate alături de echipa UMG.
- Susține în continuare proiectul său de suflet reprezentat de promovarea valorilor autentice și în 2013 lansează Campania Națională “Mândru Să Fii Român”[7][8], care se constituie în prioritatea anului 2013, primul dintre proiectele campaniei fiind cel legat de demersurile necesare pentru repatrierea marelui sculptor Constantin Brâncuși în țara natală și care a fost deja demarat alături de scriitorul Laurian Stanchescu, inițiatorul proiectului, manifestându-se prin Gala organizată și desfășurată în memoria zilei de naștere a marelui Român[17] pe data de 13 februarie 2013 și prin Campania și acțiunile guvernamentale care au precedat-o .
- Este membru in Comitetul Director al UCMR ADA. În această calitate propune o lege care să susțină muzica românească prin garantarea unei prezențe minime de 40% în audio-vizualul romanesc - legea este supranumită Legea “Fornea“[18][19]. De asemenea militează pentru drepturile tinerilor autori în cadrul asociației, inițiază o serie de întâlniri între aceștia și forurile de conducere ale asociației și alături de colegii săi propune și realizează prima ediție a “Galei Premiilor UCMR-ADA“; Membru CREDIDAM;
- Vicepreședinte al Asociației pentru Integrare Cultural Europeană a României;
- Fondator al Asociației Române a Tinerilor Interpreți și Compozitori “Artis”;
- Președinte Fondator al Asociației “Mândru Să fii Român“[7][8]
DISCOGRAFIE
Cu K1
- 1998 “Phoenix Dance Explosion”
- 1999 "Legenda”
- 2001 "Povestea"
- 2001 "Mă luai"
- 2005 "Pentru România"
- 2009 “Balade din Carpați“
- 2013 “Mândru Să Fii Român”[
Tiberiu Ușeriu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (46 de ani) Prundu Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | ultramaratonist[*] |
Activitate | |
Sport | atletism |
Modifică date / text |
* 1973: Tiberiu Ușeriu (n. , Prundu Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România) este un sportiv extrem român, alergător de anduranță și ultramaratonist.
BIOGRAFIE
Tiberiu Ușeriu s-a născut în 1973, în județul Bistrița-Năsăud. Are un frate mai mare Alin Uhlmann Ușeriu, fondator a Asociației Tășuleasa Social.
Prima participare la 6633 Arctic Ultra
În 2016, dintre 12 participanți și într-un timp de 173 ore și 44 minute, a terminat primul cel mai dificil maraton (din punctul de vedere al distanței parcurse - 566 km - și al temperaturilor), 6633 Arctic Ultra[1], pe care l-a denumit cursa vieții, ajungând primul la capătul celor 566 km din zona Cercului Polar.[2] Acesta a parcurs 566 de km pe un ger năprasnic și la temperaturi de până la -52 de grade și a ajuns cu 12 ore înainte de termenul limită. Acesta susține că în anumite momente a avut și halucinații - îi vedea pe Tom și Jerry alergând pe gheață sau elefanți în jurul lui - pe lângă problemele de sănătate pe care le-a avut.[3] Doar 7 competitori au trecut linia de sosire. La start au fost trei români: Tiberiu Ușeriu, Andrei Roșu, Vlad Tănase.
A doua participare la 6633 Arctic Ultra
În 2017, dintre 18 participanți și într-un timp de 158 ore și 25 minute, a câștigat din nou cel mai dur maraton din lume desfășurat la Cercul polar arctic, reușind să treacă primul dupa 173 de ore și 40 de minute, pentru al doilea an consecutiv linia de sosire de la Tuktoyaktuk, Canada unde s-a încheiat cursa de gheață a maratonului "6633 Arctic Ultra".[4][5][6][7]
Maratonul 6633 Arctic Ultra s-a desfășurat în Canada, dincolo de Cercul Polar, și presupune parcurgerea a 566 kilometri în maxim 180 de ore, pe gheață, la temperaturi care pot ajunge până la minus 52 de grade Celsius.[8][9] La întoarcerea în țară a fost primit de către clujeni ca un adevărat campion.[10]
A treia participare la 6633 Arctic Ultra
În 2018, dintre 25 participanți și într-un timp de 172 ore și 50 minute, Tiberiu Ușeriu, în vârstă de 44 ani, a reușit să câștige pentru a treia oară consecutiv din tot atâtea participări, ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, considerat printre cele mai dificile din lume, având în vedere că se desfășoară în zona Cercului Polar. La ediție aniversară, ediția a X-a a competiției, au terminat doar 6 competitori și au avut la dispoziție 216 ore să parcurgă traseul de 618 kilometri. La start au fost patru români: Tibi Ușeriu, Levente Polgar, Avram Iancu și Florentina Iofcea. Ceilalți trei români au abandonat competiția încă din primele 24 de ore, din cauza condițiilor meteo și a unei accidentări.
Cursa a debutat în data de 8 martie 2018, iar Tiberiu Ușeriu a reușit să o încheie după 7 zile și aproximativ 5 ore.[11][12]
Cea mai recentă participare la Yukon Arctic Ultra (2020)
„Ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu a reușit încă o performanță excepțională. Doar el și un elvețian au putut să termine anul acesta competiția Yukon Arctic Ultra, supranumită „Cursa infernală de la Cercul Polar”. [13] Citatul de mai sus aparține articolului publicat de Digi24 la terminarea celui mai recent concurs Yukon Arctic Ultra (8 februarie 2020), în care alergătorul de anduranță și ultramaratonistul român a sosit pe locul doi.[14][15]
PUBLICAȚII
În februarie 2017, Tiberiu Ușeriu a lansat cartea „27 de pași”, o autobiografie în care povestește în peste 200 de pagini cum a ajuns în viață doar o cifră, "Domnul 2.800" și cum a renăscut într-o celulă cu pereti cu grosimea de 70 de cm, unde a fost condamnat să stea 23 de ani într-o închisoare de maximă siguranță (modificările legislative i-au redus pedeapsa la 13 ani, din care a executat 9, fiind eliberat în 2010).
* 1975 - S-a născut Tiger Woods, cel mai cunoscut jucator american profesionist de golf.
* 1975: Eldrick Tont "Tiger" Woods (n. 30 decembrie 1975, Cypress, California)[2][3] este un jucător profesionist american de golf. Este considerat a fi unul dintre cei mai buni jucători de golf din toate timpurile și unul dintre sportivii cu cel mare venit provenit din sport. Venitul său anual este apreciat la 100 milioane de dolari, după revista "Forbes Magazine", el ar fi primul din lume care a câștigat în cariera de sportiv peste 1 miliard de dolari.
Florin Jianu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (43 de ani) Slatina, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician manager[*] |
Ministru pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat | |
În funcție – | |
Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text |
* 1976: Florin Jianu (n. , Slatina, România) este un manager român.
Este președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, singura organizație reprezentativă pentru IMM-uri la nivel național. Din martie până în decembrie 2014 a fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism și președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători (Young Entrepreneurs of the European Union - JEUNE) din ianuarie 2012 până în martie 2014. De asemenea, din ianuarie 2008 până în martie 2014, Florin Jianu a fost președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România. În luna ianuarie 2017, a fost ministru pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, demisionând la 2 februarie 2017.
STUDII
A absolvit Colegiul Național “Radu Greceanu” din Slatina în 1995, unde a urmat profilul real. În continuare a urmat Departamentul de matematici aplicate în limba engleză din cadrul Facultății de Matematică a Universității din București, programele de masterat în Managementul resurselor umane, precum și Managementul proiectelor europene din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
ACTIVITATE PROFESIONALĂ DIN MEDIUL PRIVAT
Florin Jianu are o experiență în domeniul antreprenorial de peste 12 ani activând în consultanță, management și publicitate. Pe de altă parte, activitatea la nivelul non-guvernamental a vizat reprezentarea mediului de afaceri de tineret la cel mai înalt nivel, fiind președintele Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători – JEUNE, organizație care reprezintă peste 400.000 de tineri antreprenori la nivel european. Aceasta este cea mai înaltă funcție deținută de un român în organizațiile de reprezentare a mediului de afaceri. Acțiunile sale s-au concentrat pe consolidarea activității și creșterea reprezentativității organizației, dar și crearea unui dialog direct cu principalele instituții europene, din ianuarie 2012 până în martie 2014.
La nivel național a deținut din anul 2008 până în martie 2014 mandatul de președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), singura organizație patronală care reprezintă tinerii antreprenori cu vârste cuprinse între 18-40 de ani. Activitatea la acest nivel a avut ca obiectiv promovarea intereselor tinerilor întreprinzători, consolidarea culturii antreprenoriale, propunerea de programe și politici care să susțină crearea unui mediu de afaceri adaptat la obiectivele europene. Unul dintre cele mai importante rezultate ale activității la nivelul Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) a reprezentat inițierea Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând întreprinzătorilor tineri (S.R.L.-D) prin OUG 6/ 2011.
Alte structuri în cadrul cărora a activat la nivel non-guvernamental au vizat Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), deținând funcția de vice-președinte, Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor EUROPROJECT - președinte, Comitetul Economic și Social din România - membru.
ACTIVITATE GUVERNAMENTALĂ
În calitate de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, la doar o săptămână de la preluarea mandatului a înființat prin ordin de ministru Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat, organism cu rol consultativ ce are ca scop consolidarea parteneriatului cu mediul privat și aprobarea programelor și măsurilor de stimulare a mediului de afaceri din România. Inițiativele în curs de implementare vizează programul "Start-up nation Romania" și Legea prevenției.
În perioada martie - decembrie 2014, Florin Jianu a deținut funcția de ministru al IMM-urilor, mediului de afaceri și turism, fiind unul dintre cei 7 tehnocrați ai Guvernului Ponta III.
De-a lungul celor 10 luni de activitate guvernamentală, 25 de măsuri au contribuit la consolidarea mediului de afaceri și România, dar și a sprijinirea activității industriei de turism. Prima măsură adoptată în Parlament la numai 1 lună de la preluarea mandatului a vizat Legea IMM-urilor - Legea nr. 62/ 2014, cel mai modern act legislativ cu efect asupra mediului de afaceri. Cele mai importante prevederi vizează implementarea "Testului IMM", a "Principiul numărului constant", asigurarea a 0,4% din PIB pentru sectorul IMM, etc. "Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020" a trasat principalul obiectiv care va sta la baza tuturor măsurilor elaborate la nivel guvernamental în acest sens, și anume "România – Țara cu cel mai atractiv mediu de afaceri pentru întreprinderi mici și mijlocii din regiune în anul 2020". Țintele strategice pe care le are în vedere vizează creșterea numărului de IMM-uri cu 41% până la 670.000, precum și cea a numărului de angajați din cadrul IMM-urilor la 3.233.000. O altă măsură adoptată a vizat eliminarea criteriului de vârstă în cazul Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând întreprinzătorilor tineri (S.R.L.-D) - Legea 97/ 2014, astfel încât orice român fără experiență antreprenorială îți poate deschide gratuit o firmă. Legea voucherelor de vacanță (OUG 8/ 2009) a fost elaborată vizând cheltuirea acestor beneficii exclusiv pentru servicii turistice interne, contribuind astfel la dezvoltarea acestei industrii. Măsura este în vigoare începând cu 1 ianuarie 2015. Cea mai apreciată inițiativă de către reprezentanții industriei de turism din România a vizat introducerea T.V.A.-ului de 9% pentru toate pachetele turistice prin modificarea OUG pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România. Potențialul pe piața de turism în urma implementării acestei măsuri are în vedere suma de 5 miliarde de euro.
Inițiativele aflate în curs de implementare și elaborare vizează Legea investitorului individual - Business Angel, Legea incubatoarelor de afaceri, Legea privind finanțările participative - crowdfunding, Legea privind mediatorul de credite pentru IMM-uri, precum și Banca pentru Dezvoltare pentru IMM-uri.
DEMISIE
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu a anunțat în dimineața zilei de 2 februarie că demisionează din Guvern.[1]
VIAȚĂ PERSONALĂ
Florin Jianu este căsătorit din anul 2010 și are o fiică.
* 1979: Boubacar "Copa" Barry (n. 30 decembrie 1979) este un fotbalist ivorian cu origini din Guineea, care joacă pentru Lokerendin iulie 2007.
Marius Moga | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Marius Moga |
Născut | (38 de ani) Alba Iulia, România Alba Iulia, România[2] |
Cetățenie | România |
Ocupație | Cântăreț, compozitor |
Activitate | |
Alte nume | deMoga, CRdeMo, Micul Mozart[1] |
Gen muzical | Pop |
Instrument(e) | Vocal |
Ani de activitate | 2000–prezent |
Case de discuri | Mof Records Roton DeMoga Music |
Interpretare cu | Morandi, Simplu, Guess Who, CRBL, Shift, Andra, Smiley, What's Up, Ciprenko, Achi |
Prezență online | |
Internet Movie Database | |
Modifică date / text |
* 1981: Marius Moga (n. 30 decembrie 1981, Alba Iulia) este un cântăreț și compozitor român dedicat genului pop și muzicii dance. Succesul pe care l-a obținut în România i-a adus locul 85 din 100 la momentul anunțării clasamentului „Mari români”, în anul 2006.[3]
BIOGRAFIE
Copilăria și debutul
Moga și-a petrecut primii ani într-o familie cu multe interese privitoare la muzică: un străbunic al său a compus pentru un ansamblu folcloric, în vreme ce bunicul cunoștea banjoul și bunica a cântat în corul unei biserici. Tatăl a învățat chitara, iar mama s-a preocupat de canto. Marius are un frate, Iulian, regizor de videoclipuri.[4]
În timpul liceului, Moga compune pentru Talk to Me, formația sa de atunci împreună cu Daniel Comaniciu, o piesă intitulată „Noaptea”. Este primul lui succes, care îl așează în fruntea scenei muzicale a orașului Alba-Iulia.Alături de Dan Comaniciu realizează primul album editat la Zoom Studio Vâlcea[4] În anul 2000, va fi invitat la București din partea lui Adrian Sînă, membru al formației Akcent.[5] Aici trăiește în condiții mizere pentru câteva luni de zile; pentru Akcent semnează piesa „Ți-am promis”, produsă în 2001 și cotată foarte bine în clasamente.[4]
Activitate
Marius Moga continuă să colaboreze cu mulți muzicieni români, îndeosebi în calitate de compozitor. Va determina lansarea cu succes a mai multor formații și cântăreți. Printre numele alături de care a lucrat se numără: 3rei Sud Est,[4], Anda Adam,[6] Andreea Bălan, Blondy, Corina, Cream,[4] Hi-Q, Simona Nae,[6] Paula Seling,[6] Simplu,[6] TNT ș.a.[7]
Din 2004, Moga își îndreaptă atenția tot mai mult către inițierea unor proiecte pe cont propriu. Cu ocazia filmării în România pentru pelicula 7 secunde, muzicianul va întâlni sosia protagonistului (interpretat de Wesley Snipes), jamaicanul Lennox „Buppy” Brown.[8] Alături de Moga și formația Simplu, Brown are ocazia de a reînregistra o piesă mai veche, nereușită; noua versiune este cântată atât în limba engleză, cât și în română.[6] Piesa va împrumuta numele filmului și se înscrie în coloana sonoră a acestuia.[9] Moga îi cedează jamaicanului (contra cost) o parte din drepturile asupra piesei; a declarat în interviuri că onorariul primit este cel mai mare de până atunci.[6] Tot în lumea filmului, muzicianul compune pentru seriale de televiziune și telenovele românești: Chiquititas, Daria, iubirea mea, Iubire ca-n filme ș.a.[5]
Tot în 2004, Moga înființează proiectul Morandi, alături de Andrei Ștefan Ropcea, poreclit „Randi”. (De altfel, titlul formației este o telescopare a numelor celor doi.)
Inițial, proiectul s-a dorit a se păstra sub pseudonim, dar tendința publicului român de a repera un lider muzical l-a adus în configurația unei formații.[10] Morandi are succes în țară, dar și în Europa, începând cu vara lui 2005.[11]
Sub acuzația de plagiat, lui Marius Moga nu i s-a permis participarea la concursul Eurovision 2007. Piesa respinsă se numește „Dracula, My Love” și urma să fie interpretată de Andra și Simplu.[12]
Începând cu anul 2011 acesta va petrece din ce în ce mai mult timp în străinătate, mai exact în Los Angeles. Dar nu fără rost. Un an mai târziu avea să compună pentru trupa Maroon 5 ("The Man Who Never Lied"). Piesa inclusă pe albumul lor a fost foarte bine primită, având un review favorabil din partea Billboard Magazine. Astfel, Marius Moga ajunge să fie cu adevărat primul român ce compune pentru o trupă faimoasă din afară.
ALTE ACTIVITĂȚI
CIFRE
Site-ul Muzweek.net consemna în 2006 statistica UCMR-ADA, conform căreia încasările lui Marius Moga în anul respectiv au ocupat locul doi, fiind depășite numai de vânzările compozitorului Adrian Ordean.[5] Până în 2006, Moga a scris peste 300 de piese, dintre care 50 au ocupat cele mai înalte poziții ale clasamentelor din România. La acea vreme, se aprecia că 70% din producția muzicală românească i se datorează lui Moga.[5]
Recunoscut pentru ușurința cu care compune, muzicianul a avut în primii ani tendința să le dedice artiștilor debutanți nu doar câte o piesă, ci albume întregi. Un record în acest sens este primul disc al cântăreței Cream, compus în doar 48 de ore.[4]
Acesta devine, în anul 2011, fondatorul propriei sale case de producție, DeMoga Music, după ce ani de zile a produs hituri pentru alte case de discuri. Primii artiști și producători cu care va semna vor fi Andreea Olariu, Alexandru Ciprian și Alexander John (Pop Ioan Alexandru).
CITATE ȘI OPINII
Pe site-ul proiectului „Mari români”, în urma stabilirii clasamentului final au fost scrise câteva cuvinte în dreptul fiecărei persoane votate. Prezentarea succintă făcută lui Marius Moga este următoarea:[3]
„Numele lui a devenit o marcă. Nu există proiect în care să se implice și care să nu aibă un succes răsunător. Cântăreți din cele mai diverse genuri sunt înnebuniți să colaboreze cu el, măcar și pentru o singură piesă. Nu putem vorbi despre un nume de succes din muzica de astăzi cu care el să nu fi avut vreo legătură. Pe cea mai bună parte a lor, chiar el le-a lansat. Astăzi, pe lângă toate mai are și propria lui formație. Marius Moga!”—Prezentarea celor 100 de „Mari români”
DISCOGRAFIE
VIDEOGRAFIE
* 1982: Wíres José de Souza sau mai simplu Wíres (n. 30 decembrie 1982) este un fotbalist brazilian care joacă pe postul de mijlocaș defensiv pentru echipa Rio Ave FC. În vara anului 2011 a fost aproape de un transfer la FC Steaua București.
* 1984: Alina Grigore (n. 30 decembrie 1984, București) este actriță și regizor.
FILMOGRAFIE
- 2006: Om sarac, om bogat, regia Virgil Nicolaescu, Peter Kerek, Anca Colteanu, Alex Mihail, Adrian Batista
- 2006: Happy End, regia Radu Potcoavă - Andreea
- 2007: Razboiul sexelor, regia Peter Kerek, Vladimir Anton - Simona
- 2008: Îngerașii, regia Vladimir Anton, Mihai Bratila, Bogdan Dumitrescu - Gigi
- 2009: Aniela, regia Iura Luncasu - Ersilia Vulturesco
- 2010: Aurora, regia Cristi Puiu - vânzătoare 1 Trailer
- 2011: Din dragoste cu cele mai bune intenții, regia Adrian Sitaru - Delia Trailer
- 2012: Treizeci, regia Victor Dragomir - Lavinia Munteanu
- 2016: Ilegitim, regia Adrian Sitaru, premiat la Berlinala (Festivalul Internațional de Film de la Berlin) din 2016, - Sasha Anghelescu; Alina Grigore a semnat și scenariul filmului
TEATRU
- XXX, Cartoon, regizor Bogdan Georgescu, Teatrul Desant
- Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu, Teatrul Metropolis
- Trilogie belgrădeană de Biljana Srbljanović, regia Mihai Brătilă, Academia de Muzică Gheorghe Dima
- Pușlamaua de Pierre Chesnot, regia George Motoi, Teatrul Complet
- Lecția de Eugene Ionesco, regia , Casa de Cultură Bușteni
REGIE
- Panică și Probabilitate, Teatrul Apropo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu