6. /12 DECEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM

SORIN ILIEȘIU

n. 12 dec. 1955

Sorin ILIEŞIU

Mai mult

Sorin Ilieșiu
Date personale
Născut	12 decembrie 1955 (65 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	regizor[*] jurnalist
senator
În funcție 19 decembrie 2012 – 18 decembrie 2016
Circumscripția	34 Sibiu, colegiul uninominal nr.1
Partid politic	USL
Modifică date / text

Sorin Ilieșiu (n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este un cineast și politician român. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus,^[1] și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. Din 2012 este senator de Sibiu din partea USL (membru PNL), iar în aprilie 2015 a trecut la PSD.^[2]

CUPRINS

• 1Experiența didactică universitară
• 2Experiență profesională
• 3Activitate civică
• 4Filmografie selectivă
  • 4.1Filme documentare - 1990-2008. Autor/co-autor scenariu, regie, imagine
• 5Filme de ficțiune
  • 5.1Director de imagine
• 6Scenarii (autor/co-autor) de filme documentare
• 7Premii și distincții
• 8Referințe
• 9Legături externe

EXPERIENȚA DIDACTICĂ UNIVERSITARĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• 1990-2009: Conf. univ. La Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” - București
• 1991-2001: Conf. univ. la Școala Superioară de Jurnalistică AZR - București
• 1993-1994: Conf. univ. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – Universitatea București
• 1995-2001: Decan al Școlii Superioare de Jurnalistică AZR - București
• 1996: Co-fondator al Asociației Române a Formatorilor în Jurnalism și Comunicare - Mediaform
• 2005: Doctor (Magna cum laude) în Cinematografie și Media. Teza de doctorat: “Funcția narativă a imaginii de film” coordonata de prof.univ.dr.docent Manuela Cernat
• 2007: Autor al volumelor: „IMAGINEA CARE POVESTEȘTE - în comunism și în postcomunism”, „NARATIVITATEA IMAGINII DE FILM. Premise teoretice” , Editura UNATC Press, 2007

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• 1979-1990: Director de imagine la Studioul Cinematografic "București" – Buftea. Autor al imaginii unui număr de zece filme de ficțiune - lung-metraj (format 35 mm), conform filmografiei anexate, filme distinse cu premii naționale / internaționale.
• 1979: Membru al Uniunii Cineaștilor din România
• 1994-2009: Director VideoDialog, primul studio video independent din România postcomunistă fondat în 1990 de Grupul pentru Dialog Social, cu numele inițial Video GDS.
• 2000: Director general - ROFILM S.A. (fostul Studio Cinematografic "București", Buftea)
• 1998, 2000, 2003, 2005, 2007, 2008, 2009: Membru al Juriilor Premiilor anuale acordate de APTR (Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România)
• 1990-2009: Autor (și/sau co-autor) al filmelor documentar-artistice, conform filmografiei anexate, filme distinse cu premii naționale / internaționale.

ACTIVITATE CIVICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• 1990: membru fondator al Alianței Civice (2000-2005: membru al Senatului Alianței Civice)
• 1991: medaliat al Academiei pentru Devotament Național, Paris / Academie du Devouement National, Paris (“Medaille de bronze a titre de recompense pour services rendus aux oeuvres sociales et humanitaires”)
• 1994: membru fondator al Academiei Civică (1994-2008: membru al Consiliului Director)
• 2000: membru de onoare al Organizației Salvați Copiii – România
• 2005 (14 iunie): inițiator al Apelului pentru România semnat cele mai prestigioase ONG-uri civice din România (publicat de Revista 22, 14 iunie 2005, pag.1)
• 2005 (4 octombrie): autor al Raportului neoficial de condamnare a comunismului ca nelegitim și cfriminal, publicat de BBC-Romania în 5 oct.2005 http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/10/051005_raport_comunism.shtml . Raportul a fost publicat integral de: ziarul "Ziua" în 24 și 26 oct.2005 cu titlul „PROCESUL COMUNISMULUI” http://www.ziua.ro/display.php?data=2005-10-24&id=187182 http://www.ziua.net/display.php?data=2005-10-26&id=187349 ; web-site-ul Grupului pentru Dialog Social, în 10 martie 2006 http://www.gds.ong.ro/raport.htm ; Revista 22, suplimentul „22 plus”, 21 martie 2006
• 2005 (19 octombrie): autor al Apelului (personal) către președintele Traian Băsescu pentru a condamna comunismul ca nelegitim și criminal în baza raportului neoficial din 4 oct.2005. Apelul a fost publicat în ziarul "Ziua", împreună cu raportul neoficial, în 24 și 26 oct.2005 cu titlul „PROCESUL COMUNISMULUI” http://www.ziua.ro/display.php?data=2005-10-24&id=187182 http://www.ziua.net/display.php?data=2005-10-26&id=187349 .
• 2005: vicepreședinte - Alianța Civică
• 2006 (10 martie): autor al Apelului (colectiv) către Președintele României pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim și criminal, apel semnat de peste 700 de personalități și de peste 40 de organizații civice și sindicale (apelul, lansat la GDS în 10 martie 2006, a avut ca anexă raportul neoficial din 4 oct.2005 http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.revista22.ro/recunoasterea-asumarea-si-condamnarea-genocidului-comunist-2561.html
• 2006: membru al Societății Timișoara
• 2006: membru al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (președinte: Vladimir Tismăneanu); coautor al Raportului Final al acestei comisii; în baza acestui raport, la 18 Dec.2006, Președintele României Traian Băsescu a condamnat regimului comunist din România ca ilegitim și criminal.
• 2006 (17 mai): autor al Apelului pentru condamnarea internațională a criminalității și nelegitimității comunismului. Apelul este adresat Organizației Națiunilor Unite, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Parlamentului European, Congresului SUA, Societății civile din fostele țări comuniste. Apelul este semnat de sute de personalități din România și din afara României. http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/ http://www.revista22.ro/apel-pentru-condamnarea-internationala-a-criminalitatii-si-nelegitimit-3326.html
• 2007 (11 martie): autor al Apelului pentru decomunizarea României prin aplicarea recomandărilor Raportului Final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (președinte: Vladimir Tismăneanu) adresat Parlamentului României și Parlamentului European.

• 2009 (12 martie): autor al Apelului pentru condamnarea comunismului în Parlamentul European după modelul românesc și pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin http://www.libertates.com/en/content/view/93/7/

FILMOGRAFIE SELECTIVĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Filme documentare - 1990-2008. Autor/co-autor scenariu, regie, imagine[modificare | modificare sursă]

• TE IUBESC, LIBERTATE! –10min/35mm – 1990, Co-autori: VIVI DRAGAN VASILE, VLAD PĂUNESCU, SORIN ILIEȘIU. Premiu de popularitate - Festivalul filmului, Costinești 1990.
• PIAȚA UNIVERSITĂȚII - ROMÂNIA -72min/35mm.1991. Coautori: VIVI DRĂGAN VASILE, STERE GULEA, SORIN ILIEȘIU. Producător: LUCIAN PINTILIE. Marele Premiu pt. film documentar - Uniunea Cineaștilor ‘92. Premiu pt. film-eveniment - Festivalul filmului, Costinești 1991. Difuzat de TVR 1 și TVR INTERNAȚIONAL.
• PETRE ȚUȚEA - EMIL CIORAN -25min. 1991. Autori: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul Special – Festivalul Național, Costinești 1993. Difuzat de TVR1.
• CARTE-OBIECT. CARTE-SPIRIT -17min. 1991. Regia: SORIN ILIEȘIU. Comentariul: GABRIEL LIICEANU. Premiu pentru film de artă - Uniunea Cineaștilor 1992. Difuzat de TVR1.
• ARHITECTURĂ ȘI MODERNITATE -26min. 1992. Autori: MARIANA CELAC & SORIN ILIEȘIU. Premiul Uniunii Cineaștilor din România – Festiv. Internațional de Arhitectură și Urbanism, București 1994 (Președinte:LIVIU CIULEI ). Difuzat de TVR1.
• MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA ! -34min. 1992. Regia: SORIN ILIEȘIU. Comentariu istoric: DINU C. GIURESCU. Comentariu-eseu: GABRIEL LIICEANU. Difuzat de TVR1 și parțial de posturi TV din GERMANIA, FRANȚA și BELGIA.
• ELIBERARE -33min. 1993. Autori: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN. Premiul pt. Film Video - Festivalul Național, Costinești 1993.
• AUROLAC -20min. 1994. Autori: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN - Cel mai bun film românesc, Festivalul Internațional, Târgu Mureș 1994. VIDEO COMMUNICATION GOLD AWARD, TOKYO VIDEO FESTIVAL - JVC, 1999. MARELE PREMIU ex-aequo la Festivalul de film româno-maghiar Film.Dok, Sfantu-Gheorghe/Covasna, 2004. Difuzat de Televiziunea Națională Maghiară / Budapesta.
• APOCALIPSA DUPĂ CIORAN -60min. 1995. Autori: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul pt. Scenariu, Uniunea Cineaștilor 1996. Premiul special al juriului, Mediafest 1996.
• CONSTRUCT -13min. 1996. Regia: SORIN ILIEȘIU. Scenariul: MARIANA CELAC – Premiul APTR & Premiul pt. Imagine, Festivalul de Film, Costinești 1996. Difuzat de KUNSTKANAAL - AMSTERDAM si de TVRI. Difuzat de TVR Cultural.
• RESTAURATORUL (15min). 2002. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU. Premiul pentru cel mai bun scurt-metraj 2002, Uniunea Cineaștilor din România, 2003. Premiul pentru cel mai bun film documentar, Festivalul National de Film “7 arte”, Calarasi, Romania, 2004. Difuzat de TVR Cultural.
• PASIUNEA PENTRU FRUMOS. JURNALUL MARIEI, REGINA ROMANIEI (15min). 2002. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU . Premiul special, Festivalul Internațional de Film DaKino, București, 2003.
• EUROMERICAN NIGHTLOSERS / EUROMERICAN NIGHTLOSERS (15min). 2005. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU.
• CÂTE CEVA DESPRE REGINA MARIA (23min). 2006. Coproducător: Centrul National al Cinematografiei CNC. Autor : SORIN ILIEȘIU. Cu: Maia Morgenstern. Premiul “Made in Romania” acordat de Institutul Cultural Român – Astra Film Festival, Sibiu, 2006.

FILME DE FICȚIUNE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Director de imagine[modificare | modificare sursă]

Filme realizate în studiourile BUFTEA – ROMANIAFILM (cu excepția ultimului). Format: 35 mm / color.

• Fiul munților (1981) - cameraman
• TEMA 13 – BĂTRÂNEȚE (20 min) – Româniafilm, 1981. (Regia: CORNEL DIACONU; cu: OCTAVIAN COTESCU) Marele Premiu - Festivalul Internațional al filmului, Bilbao – Spania, 1982.
• RĂMÂN CU TINE (80 min) – Româniafilm, 1981. (R: GEORGE CORNEA; cu: FLORIN ZAMFIRESCU, DANA DOGARU, OCTAVIAN COTESCU, AMZA PELLEA, DINU MANOLACHE, SEBASTIAN PAPAIANI)
• ESCAPADA (80 min) – Româniafilm, 1982. (R: CORNEL DIACONU; cu: GEORGE CONSTANTIN, VALERIA SECIU, OCTAVIAN COTESCU, MAGDA CATONE)
• RACHETA ALBĂ (240 min, serial TV - 8 episoade x 30 min) - Româniafilm & TVR, 1983. (R: CRISTIANA NICOLAE; cu GEORGE CONSTANTIN) Premiul Săgeata de Aur - Festivalul Interviziunii, Plovdiv, 1984.
• O lumină la etajul zece (1984)
• Duminică în familie (1988)
• FIGURANȚII (90 min) – Româniafilm, 1986. (R: MALVINA URȘIANU; coautor imagine: Alexandru Întorsureanu; cu: MARIANA BURUIANĂ, GINA PATRICHI, STELA POPESCU, GHEORGHE DINICĂ, GEORGE CONSTANTIN). Premiul pentru Interpretare Feminină – Mariana Buruiană, Festivalul Național al Filmului, Costinești 1987.
• ORELE UNSPREZECE (75 min) - Româniafilm, 1987. (R: LUCIAN BRATU; cu VALENTIN URITESCU).
• Un studio în căutarea unei vedete (1989)
• MAREA SFIDARE (90 min) – Româniafilm, 1989. (R: MANOLE MARCUS; cu: MAIA MORGENSTERN, FLORIN ZAMFIRESCU, VICTORIA COCIAȘ, VICTOR REBENGIUC).
• SPIRIT OF THE NIGHT (85 min) – FullMoon, Los Angeles, USA & CastelFilm, România, 1994. (R: MARK MANOS; cu JENNA BODNAR).

SCENARII (AUTOR/CO-AUTOR) DE FILME DOCUMENTARE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• PETRE ȚUȚEA - EMIL CIORAN -25min. 1991. Documentar. Scenariul: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul Special – Festivalul Național, Costinești 1993. Difuzat de TVR1.
• CARTE-OBIECT. CARTE-SPIRIT -17min. 1991. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Comentariul: GABRIEL LIICEANU. Premiu pentru film de artă - Uniunea Cineaștilor 1992. Difuzat de TVR1.
• MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA ! -34min. 1992. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Comentariu istoric: DINU C. GIURESCU. Comentariu-eseu: GABRIEL LIICEANU. Difuzat de TVR1 și parțial de posturi TV din GERMANIA, FRANȚA și BELGIA.
• ELIBERARE -33min. 1993. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN. Premiul pt. Film Video - Festivalul Național, Costinești 1993.
• AUROLAC -20min. 1994. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN - Cel mai bun film românesc, Festivalul Internațional, Târgu Mureș 1994. VIDEO COMMUNICATION GOLD AWARD, TOKYO VIDEO FESTIVAL - JVC, 1999. MARELE PREMIU ex-aequo la Festivalul de film româno-maghiar Film.Dok, Sfantu-Gheorghe/Covasna, 2004. Difuzat de Televiziunea Națională Maghiară / Budapesta.
• APOCALIPSA DUPĂ CIORAN -60min. 1995. Documentar. Scenariul: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul pt. Scenariu, Uniunea Cineaștilor 1996. Premiul special al juriului, Mediafest 1996.
• CONSTRUCT -13min. 1996. Documentar. Scenariul: MARIANA CELAC și SORIN ILIEȘIU– Premiul APTR & Premiul pt. Imagine, Festivalul de Film, Costinești 1996. Difuzat de KUNSTKANAAL - AMSTERDAM si de TVRI. Difuzat de TVR Cultural.
• RESTAURATORUL (15min). 2002. Documentar. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Premiul pentru cel mai bun scurt-metraj 2002, Uniunea Cineaștilor din România, 2003. Premiul pentru cel mai bun film documentar, Festivalul National de Film “7 arte”, Calarasi, Romania, 2004. Difuzat de TVR Cultural.
• PASIUNEA PENTRU FRUMOS. JURNALUL MARIEI, REGINA ROMANIEI (15min). 2002. Documentar. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Scenariul: SORIN ILIEȘIU . Premiul special, Festivalul Internațional de Film DaKino, București, 2003.
• CÂTE CEVA DESPRE REGINA MARIA (23min). 2006. Documentar. Coproducător: Centrul National al Cinematografiei CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Cu: Maia Morgenstern. Premiul “Made in Romania” acordat de Institutul Cultural Român – Astra Film Festival, Sibiu, 2006.
• MEMORIA VICTIMELOR - Documentar scurt-metraj selectat în 2005 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU.
• DECLARAȚIE DE IUBIRE. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - Documentar lung-metraj selectat în 2006 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & GABRIEL LIICEANU. În prezent, în producție.
• ULTIMA ROMANTICĂ - PRIMA FEMEIE MODERNĂ - Documentar lung-metraj selectat în 2006 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. În prezent - în producție.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitești - reeducarea prin tortură. Documentar lung-metraj. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. În prezent, în producție.
• STALINISM PENTRU ETERNITATE. Secvențe din istoria comunismului românesc - Documentar lung-metraj. Scenariul: VLADIMIR TISMĂNEANU & SORIN ILIEȘIU.

PREMII ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Președintele Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004 Medalia „Meritul pentru Învățământ”, „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România. ^[3]

În 2008 a fost distins cu Crucea Casei Regale a României, însoțită de brevetul subscris nr. 54 din 5 iunie 2008, conferite și înmânate de M.S. Regele Mihai I cu ocazia ceremoniei solemne de la Domeniul Regal Sinaia.

Secvente din filme realizate de Sorin Iliesiu

MONICA BÂRLĂDEANU

Monica Bîrlădeanu
Date personale
Născută	12 decembrie 1978 (42 de ani)  Iași, România
Cetățenie	România
Ocupație	actriță model
Activitate
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Înălțime	170 cm
Alte nume	Monica Dean
Roluri importante	Sophie, Francesca
Prezență online
site web oficial Internet Movie Database
Modifică date / text

Monica-Elena Bîrlădeanu (n. 12 decembrie 1978, Iași, România), cunoscută și sub numele americanizat Monica Dean, este o actriță română.

Născută la 12 decembrie 1978 în Iași, România, Monica Bîrlădeanu este populară în România și în străinătate, în primul rând ca prezentatoare de televiziune. În SUA a acceptat un rol în serialul Lost, în anul 2006, după rolul din Moartea domnului Lăzărescu (regizor Cristi Puiu).

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Roluri în filme
• 3Legături externe
  • 3.1Interviuri

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Studii: Facultatea de Drept (universitatea "A.I. Cuza"), Iași;
• Debutează în industria de divertisment, în calitate de model în campanii de publicitate;
• Visul de al lucra în televiziune se materializează în 2002, când devine prezentator al emisiunii “La Strada”, pe B1TV;
• 2002 – este desemnată drept cea mai frumoasă celebritate din România de revista "Beau Monde" în luna noiembrie, iar în luna decembrie primește premiul revistei "TV Mania", fiind desemnată cea mai focoasă vedetă;
• 2003 – prezintă emisiunea TV "Viața în direct", împreună cu Dan Tudor;
• 2004 – prezintă spectacolul estival "Extravacanzza" – pleacă la Los Angeles, unde urmează cursuri de televiziune, apoi de actorie și începe o carieră în film;
• 2018 – prezintă telerealitatea Ferma vedetelor, de la Pro TV.

ROLURI ÎN FILME[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• 2005 - Moartea domnului Lăzărescu - asistenta Mariana

• 2019 - Vlad în rolul Carlei
• 2013 - Closer to the Moon (post-production) în rolul Soniei
• 2012 - Of Snails and Men în rolul Manuelei
• 2012 - Diaz: Don't Clean Up This Blood în rolul Constantine
• 2011 - Maternity Blues în rolul Eloisei
• 2010 - Angel of Evil în rolul Nicolettei (ca Monica-Elena Bârladeanu)
• 2010 - Maica Domnului de la parter (apariție scurtă) în rolul Doctoriței
• 2010 - Stopover (apariție scurtă) în rolul lui Ingrid
• 2009 - Francesca în rolul Francescăi (ca Monica Bârladeanu)
• 2007 - Fall Down Dead în rolul lui Helen Ritter (ca Monica Dean)
• 2007 - Living & Dying în rolul Det. Lascar (ca Monica Dean)
• 2006 - Nip/Tuck (serial TV) în rolul traficantului de organe atrăgător (ca Monica Dean) – ep. "Shari Noble" (2006)
• 2006 - Incubus în rolul lui Karen (ca Monica Dean)
• 2006 - Second in Command (video) în rolul Dr. Johnson
• 2006 - Lost (serial TV) în rolul Gabrielei (ca Monica Dean) – ep. "The Hunting Party" (2006)
• 2006 - Caved In (film TV) în rolul lui Sophie (ca Monica Bârladeanu)
• 2006 - Lombarzilor 8 (serial TV) în rolul Anei (ca Monica Dean)
• 2004 - Buds for Life în rolul Stephaniei (ca Monica Dean)

Monica Bârlădeanu vorbește deschis despre secvența care a consumat-o cel mai mult din serialul VLAD

AMZA PELLEA

Sari la navigareSari la căutare

Amza Pellea
Actorul Amza Pellea în rolul Nea Mărin
Date personale
Născut	7 aprilie 1931 Băilești, Dolj
Decedat	12 decembrie 1983 (52 de ani) București
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	cauze naturale (cancer)
Căsătorit cu	Domnica Mihaela Policrat
Copii	Oana Pellea
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă Română
Ocupație	actor de teatru[*] actor de film actor
Activitate
Alma mater	Colegiul Național Carol I din Craiova
Roluri importante	Decebal, Mihai Viteazul, Ipu, Manolache Preda, Nea Mărin, Pârvu
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931, Băilești, Dolj – d. 12 decembrie 1983, București) a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce. Printre alte roluri memorabile, Amza Pellea fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile sale pentru comedie. Totodată, a interpretat unele figuri celebre din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul.

CUPRINS

• 1Biografie
  • 1.1Educație
  • 1.2La Craiova
• 2La București
  • 2.1Personaje interpretate
  • 2.2Viața personală
• 3Distincții și funcții
• 4Filmografie
  • 4.1Actor
  • 4.2Scenarist
• 5Vezi și
• 6Note
• 7Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Educație[modificare | modificare sursă]

Amza Pellea s-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, iar tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova.

Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

La Craiova[modificare | modificare sursă]

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), vlădica Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).

LA BUCUREȘTI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht - 1962), Pietro (Umbra de Evghenii Şvarț - 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul (Capul de rățoi de G. Ciprian - 1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov - 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu - 1969), Noah (Arca bunei speranțe de I.D. Sîrbu - 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill și indienii de A. Kopit - 1973) și inginerul din Nic Nic de Anca Bursan și Gheorghe Panco.

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu - 1977) și lui Vlad Țepeș (A treia țeapă de Marin Sorescu - 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

Personaje interpretate[modificare | modificare sursă]

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (vlădica Ilarion din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horatio din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, reușește în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorit timp de 25 de ani, din 1958 până la moartea sa în 1983, cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat pe 12 decembrie 1983 la București, în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Mormântul actorului Amza Pellea din Cimitirul Bellu ortodox

Fundația Enciclopedică „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit „Douăzeci de ani fără Amza”.^[1]

DISTINCȚII ȘI FUNCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[2]

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Actor[modificare | modificare sursă]

• Dragul meu anonim
• Alarmă în munți (1955)
• Setea (1960)
• Darclée (1961)
• Celebrul 702 (1962)
• Tudor (1963)
• Pisica de mare (1964)
• Camera albă (1965)
• Neamul Șoimăreștilor (1965)
• Răscoala (1966)
• Haiducii (1966)
• Dacii (1967)
• Columna (1968)
• Războiul domnițelor (1969)
• Mihai Viteazul (1971)
• Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
• Puterea și adevărul (1972)
• Săgeata căpitanului Ion (1972)
• Ciprian Porumbescu (1973)
• Ultimul cartuș (1973)
• Aventurile lui Babușcă (1973)
• Bălcescu (1974)
• Proprietarii (1974)
• Un august în flăcări (1974)
• Porțile albastre ale orașului (1974)
• Un comisar acuză (1974)
• Stejar – extremă urgență (1974)
• Nemuritorii (1974)
• Cantemir (1975)
• Ulzana, căpetenia apașilor (1975)
• Tată de duminică (1975)
• Osînda (1976)
• Lumina pe coline (1976)
• Trei zile și trei nopți (1976)
• Tufă de Veneția (1977)
• Accident (1977)
• Războiul independenței (Serial TV) (1977)
• Împușcături sub clar de lună (1977)
• Das Verschollene Inka-Gold - Omul de aur - film TV (1978)
• Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
• Pentru patrie (1978)
• Melodii, melodii (1978)
• Revanșa (1978)
• Ecaterina Teodoroiu (1978)
• Nea Mărin miliardar (1979)
• Brațele Afroditei (1979)
• Mihail, cîine de circ (1979)
• Duios Anastasia trecea (1980)
• Casa dintre cîmpuri (1980)
• Capcana mercenarilor (1981)
• Șantaj (1981)
• Detașamentul „Concordia” (1981)
• Poarta de aur a incașilor (1981)
• Spectacolul spectacolelor (1981)
• Ana și „hoțul” (1981)
• Rămân cu tine (1982)
• Cucerirea Angliei (1982)
• Imposibila iubire (1984)

Scenarist[modificare | modificare sursă]

• Nea Mărin miliardar (1979) - în colaborare cu Vintilă Corbul și Eugen Burada

Amza Pellea - Nea Mărin în teleferic (Revelion 1978)

ILEANA PREDESCU

Ileana Predescu
Date personale
Născută	24 iunie 1927  București, România
Decedată	12 decembrie 1996 (69 de ani)  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	actriță actriță de film
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Ileana Predescu (n. 24 iunie 1927, București – d. 12 decembrie 1996, București) a fost o actriță română de teatru și film.

A jucat timp de patru decenii la Teatrul Bulandra. A rămas cunoscută prin rolurile interpretate în piesele „Cum vă place”, „Leonce și Lena”, „Menajeria de sticlă”, „Cezar și Cleopatra”, „Hamlet”, „Profesiunea doamnei Warren”, „Arsenic și dantelă veche” sau „Woyzeck”.

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[1]

A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.^[2]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Regizorul (1968) - ea însăși
• Agentul din Cahors (film TV, 1969) - Claire Lannes
• Iată femeia pe care o iubesc (1981)
• Încrederea (1984)
• Surorile (1984) - Eleonora Gorăscu, sora nebună a Catincăi
• De joi până duminica (film TV, 1986)
• Există joi? (1988)
• Flori de gheață (1989)
• Trandafirul și coroana (film TV, 1991)
• Neînțelegerea (film TV, 1991)
• Cei care plătesc cu viața (1991)
• Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
• În fiecare zi e noapte (1995) - bunica
• Un înger pe Planeta Cinema - Ileana Predescu (film TV, 1997) - ea însăși

Trandafirul si coroana - 

Lungul drum al zilei catre noapte ..de Eugene O'Neill

Viața și moartea Mariei Tănase (1990) Teatru