7. /9 IANUARIE 2023 - POEZIE
ION AL - GEORGE
| Ion Al-George | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud, România |
| Decedat | (65 de ani) București, România |
| Frați și surori | Vasile Al-George[*] |
| Ocupație | scriitor |
Modifică date / text  | |
Ion Al-George (n. , Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud, România – d. , București, România) a fost un poet român. A semnat și cu pseudonimele Terentius, Varro, Vilica, Ion Vilica, Ion Al. Francesco, Ion Al. Cozia.
Opera[modificare | modificare sursă]
- Aquile, Câmpina, 1913;
- Sapho, comedie în versuri în două acte, București, 1915;
- Domus taciturna, București, 1916.
Opere:
Aquile, poezii, Campina, 1913; ed. II, «H. Steinberg», 1916. - Domus taciturna, elegii, «H. Steinberg», 1916. -Sapho, comedie antica in doua acte, «L. Alcalav».
Colaborare la reviste:
Convorbiri literare. Vapaia, Flacara, Sburatorul, Spicul.
De consultat: C. Sp. Hasnas: Aquile, «Flacara», IV, 9-10, 1914. -Duiliu Zamfirescu: Raport academic despre Aquile, «Analele Academiei Romane» (Dezbateri), S. II. T. 36, 1913-1914. -G. T. [G. TopirceanuJ: Aquile si Domus taciturna, «Viata romaneasca», XI, 4-5, 1916. -T. A. [Tudor Arghezi]: Domus taciturna, Craiova, II, 6l-62, 1916.
Aquile, poezii, Campina, 1913; ed. II, «H. Steinberg», 1916. - Domus taciturna, elegii, «H. Steinberg», 1916. -Sapho, comedie antica in doua acte, «L. Alcalav».
Colaborare la reviste:
Convorbiri literare. Vapaia, Flacara, Sburatorul, Spicul.
De consultat: C. Sp. Hasnas: Aquile, «Flacara», IV, 9-10, 1914. -Duiliu Zamfirescu: Raport academic despre Aquile, «Analele Academiei Romane» (Dezbateri), S. II. T. 36, 1913-1914. -G. T. [G. TopirceanuJ: Aquile si Domus taciturna, «Viata romaneasca», XI, 4-5, 1916. -T. A. [Tudor Arghezi]: Domus taciturna, Craiova, II, 6l-62, 1916.
Floarea vârstei
Cand prin aerul straveziu ca izvorul de apa
se vede paienjenisul de miere
al miresmei de tei ;
cand prin apa stravezie ca vantul
se vede auria pacla de miere
a miresmei de tei
cand nourii alergatori mustesc
jumatate de apa, jumatate de mireasma ;
cand nourii buimaci, de pulbere,
sunt jumatate nisip, jumatate mireasma
de tei -
atunci e floarea varstei
lui
Manimazos.
A floare de tei miroase pamantul
Traciei -
sapat cu sapa de bronz ;
a floare de tei miros vitele
la jugurile zugravite
se vede paienjenisul de miere
al miresmei de tei ;
cand prin apa stravezie ca vantul
se vede auria pacla de miere
a miresmei de tei
cand nourii alergatori mustesc
jumatate de apa, jumatate de mireasma ;
cand nourii buimaci, de pulbere,
sunt jumatate nisip, jumatate mireasma
de tei -
atunci e floarea varstei
lui
Manimazos.
A floare de tei miroase pamantul
Traciei -
sapat cu sapa de bronz ;
a floare de tei miros vitele
la jugurile zugravite
La căpătâiul gigantului
Zvarlit cu fata-n iarba, ca o ganganie blanda si mare,
impilat de moarte, doarme taraneste si zace
de departe i se vad degetele de la picioare,
cum sta trantit in plasa lumii, de insecta rapace ;
cu gura-n pamant, parca ucis in batai,
prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frati ;
pe sfecla fetei, livida, spalata sa fie data la oi,
se coc tumorile vanatailor ca mugurii degerati.
Se-nfierbanta rupturile carnii, de vana de bou ; parca i-au scos caii samburele gigantic al capatanii, parul ca frunza de stevie-l bate vantul fara ecou - umflat de apele zoioase ale raului minciunii, pe branci, parca-ncercand sa-si smulga din razor monstruosul tubercul al capului sau de dihor.
In jur e numai vantul lingau si ipocrit,
impilat de moarte, doarme taraneste si zace
de departe i se vad degetele de la picioare,
cum sta trantit in plasa lumii, de insecta rapace ;
cu gura-n pamant, parca ucis in batai,
prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frati ;
pe sfecla fetei, livida, spalata sa fie data la oi,
se coc tumorile vanatailor ca mugurii degerati.
Se-nfierbanta rupturile carnii, de vana de bou ; parca i-au scos caii samburele gigantic al capatanii, parul ca frunza de stevie-l bate vantul fara ecou - umflat de apele zoioase ale raului minciunii, pe branci, parca-ncercand sa-si smulga din razor monstruosul tubercul al capului sau de dihor.
In jur e numai vantul lingau si ipocrit,
Gigant zvarlit cu fata-n iarba, pus cu botul pe labe atarna-n cangea soarelui ca o bucata putreda, de
momeala - curge sange din el ca dintr-un sac din care galgaie boabe pe urechea sparta rosul primordial se da la iveala.
Greu ca un morun nazdravan -
de vreme ce mainile rupte la gura par aripi de peste,
de vreme ce furca de fantana a cracilor lui de taran
s-a rascracanat pe doi astri sub care putrezeste :
cu botul pe labe, cu gura-n tarana,
pare c-a tabarat pe iarba, dedandu-se unui cumplit viol
si prins asupra faptului, nesabuit, de fiara batrana,
l-a strangulat zeul in iarba caltoasa ca panza de tol,
Doamne, ce prunc izbavitor, fiinta din fiinta unui zeu
S-ar fi iznodit din lacomia carnii gigantului asupra ierbii
sa fie ceea ce face, in caldurile toamnelor, cerbii.
insa iarba-l tine pe piept adormit neputincios ;
duhoarea sangelui ce i-o boraste-n fata
o nauceste ; si ea se lupta din rasputeri sa-l zvarle jos
sufocata de aburul durerii din mate.
Urias, cazut in plasa de paianjen fara sat,
il coace soarele de seara ca pe-un batal la protap -
zace-n iarba ca un dropioi batran cazut in lat,
uscandu-i-se gheara piciorului stang, de i se scurge
sangele-n cap.
Sub nasul lumii si-a bagat astfel degetul mare, de i se vede unghia ca streasina de manastire acoperita
cu branita - copita lui scortoasa pe care-a vindecat-o cu sare intinsa la apa rece a raului fara granita ; sub unghia aceasta s-a troienit pamantul stramosesc val de aparare, porti incercuite cu lant, transee-n care se vad arcasii cum incaruntesc
prefacuti in tufisuri de salcami si otetari - simpli arbori
de sant.
Acolo la stangul gigantului pus cu botul pe labe,
la degetul mare sub unghia crapata ca piatra de moara,
harbuita, legata cu picaturi de plumb si scoabe -
s-a adunat pamantul celei mai manoase bucati de tara.
Gigantul cazut in iarba ca pasarea lovita-n piept de ochiul urduros al farului ce lacrama lumina - o mana nevazuta-l tine de piciorul drept ca pe-un animal cu lana multa, trantit pe rogojina.
Cum sta rascracanat de parca se-atine la boi,
din randul degetelor gatlanoase ca niste prune,
se ridica degetul heghemon, scurt si teapan ca gatul de
ratoi, dand un sut in botul gros al
Soarelui -apune - solzos ca o soparla cu creasta in fruntea celorlalte, gheboase, jupuite ca nodurile unei
franghii, cu care s-a masurat mireasma pe mosia vasta a pamantului parintesc de sub unghii.
Mosie,
Patrie - si daca nu duhneste-n carne putreda a
sange acru, a bors de transpiratie si-a scarba tuturor privatilor aceasta se datoreste fluviului de sudoare vechi si sacru curgand prin apeductele de os ale batranilor in cruciadele
vene ale stranepotilor.
Pamantul de sub unghia gigantului, patria mea, ogor de
aur, adevarata tara a clasei mele mame,
tarina manoasa, aluat negru si gros ca sangele de taur caci din pamantul de sub unghii al gigantului traim si nu
stim de foame.
Trantit cu fata-n iarba raioasa ca pielea vacii, nepasator de sine cu botul pe labe,
bag seama ca-i pe moarte de vreme ce gandacii
urca pe el si-l umbla ca pe un sac cu boabe :
bag seama ca-i pe moarte de vreme ce bondari
si gargarite - din cele ce-mping oua si sfere de balega
roiesc in carduri nepasatoare si grase si mari
de se lovesc unul de altul, se rastoarna si se-ncaleca.
De vreme ce stoluri de muste-i dau roata trupului cu zumzaiala si forfota cu spaima si turbare - traind ca trantorii in miezul stupului, unde se plamadeste mierea acestei tari multe veacuri
agrare.
momeala - curge sange din el ca dintr-un sac din care galgaie boabe pe urechea sparta rosul primordial se da la iveala.
Greu ca un morun nazdravan -
de vreme ce mainile rupte la gura par aripi de peste,
de vreme ce furca de fantana a cracilor lui de taran
s-a rascracanat pe doi astri sub care putrezeste :
cu botul pe labe, cu gura-n tarana,
pare c-a tabarat pe iarba, dedandu-se unui cumplit viol
si prins asupra faptului, nesabuit, de fiara batrana,
l-a strangulat zeul in iarba caltoasa ca panza de tol,
Doamne, ce prunc izbavitor, fiinta din fiinta unui zeu
S-ar fi iznodit din lacomia carnii gigantului asupra ierbii
sa fie ceea ce face, in caldurile toamnelor, cerbii.
insa iarba-l tine pe piept adormit neputincios ;
duhoarea sangelui ce i-o boraste-n fata
o nauceste ; si ea se lupta din rasputeri sa-l zvarle jos
sufocata de aburul durerii din mate.
Urias, cazut in plasa de paianjen fara sat,
il coace soarele de seara ca pe-un batal la protap -
zace-n iarba ca un dropioi batran cazut in lat,
uscandu-i-se gheara piciorului stang, de i se scurge
sangele-n cap.
Sub nasul lumii si-a bagat astfel degetul mare, de i se vede unghia ca streasina de manastire acoperita
cu branita - copita lui scortoasa pe care-a vindecat-o cu sare intinsa la apa rece a raului fara granita ; sub unghia aceasta s-a troienit pamantul stramosesc val de aparare, porti incercuite cu lant, transee-n care se vad arcasii cum incaruntesc
prefacuti in tufisuri de salcami si otetari - simpli arbori
de sant.
Acolo la stangul gigantului pus cu botul pe labe,
la degetul mare sub unghia crapata ca piatra de moara,
harbuita, legata cu picaturi de plumb si scoabe -
s-a adunat pamantul celei mai manoase bucati de tara.
Gigantul cazut in iarba ca pasarea lovita-n piept de ochiul urduros al farului ce lacrama lumina - o mana nevazuta-l tine de piciorul drept ca pe-un animal cu lana multa, trantit pe rogojina.
Cum sta rascracanat de parca se-atine la boi,
din randul degetelor gatlanoase ca niste prune,
se ridica degetul heghemon, scurt si teapan ca gatul de
ratoi, dand un sut in botul gros al
Soarelui -apune - solzos ca o soparla cu creasta in fruntea celorlalte, gheboase, jupuite ca nodurile unei
franghii, cu care s-a masurat mireasma pe mosia vasta a pamantului parintesc de sub unghii.
Mosie,
Patrie - si daca nu duhneste-n carne putreda a
sange acru, a bors de transpiratie si-a scarba tuturor privatilor aceasta se datoreste fluviului de sudoare vechi si sacru curgand prin apeductele de os ale batranilor in cruciadele
vene ale stranepotilor.
Pamantul de sub unghia gigantului, patria mea, ogor de
aur, adevarata tara a clasei mele mame,
tarina manoasa, aluat negru si gros ca sangele de taur caci din pamantul de sub unghii al gigantului traim si nu
stim de foame.
Trantit cu fata-n iarba raioasa ca pielea vacii, nepasator de sine cu botul pe labe,
bag seama ca-i pe moarte de vreme ce gandacii
urca pe el si-l umbla ca pe un sac cu boabe :
bag seama ca-i pe moarte de vreme ce bondari
si gargarite - din cele ce-mping oua si sfere de balega
roiesc in carduri nepasatoare si grase si mari
de se lovesc unul de altul, se rastoarna si se-ncaleca.
De vreme ce stoluri de muste-i dau roata trupului cu zumzaiala si forfota cu spaima si turbare - traind ca trantorii in miezul stupului, unde se plamadeste mierea acestei tari multe veacuri
agrare.
Descântec de frământat pâinea
Se scula
Muma
Zeita, se spala pe maini,
vazu luna ca ugerii vacilor -
puse la cale zamislirea sfintei paini,
urzirea marturiilor si-a colacilor ;
un pumn de pietre de rau
arunca-n apa ca sangele de peste -
ceva tulbure, trosnind, turna-n faina de grau
ce zamisleste ;
basici ca ouale de broasca,
gogoloaie rostogolite de nevazute vietati,
din care sa nasca
sprintene zeitati :
sub mana tanara si sfanta
pe care cade faldul panzei de camasa
se leaga pasta lumii, se zvanta,
lenesa se-nvartoasa -
dar totul este inca sterp ;
mocirla alba, stari de valuri mazgoase,
in care mana
Marei
Mume ca umbra unui cerb
fuge spre planeta unor nisipuri de oase
Muma
Zeita, se spala pe maini,
vazu luna ca ugerii vacilor -
puse la cale zamislirea sfintei paini,
urzirea marturiilor si-a colacilor ;
un pumn de pietre de rau
arunca-n apa ca sangele de peste -
ceva tulbure, trosnind, turna-n faina de grau
ce zamisleste ;
basici ca ouale de broasca,
gogoloaie rostogolite de nevazute vietati,
din care sa nasca
sprintene zeitati :
sub mana tanara si sfanta
pe care cade faldul panzei de camasa
se leaga pasta lumii, se zvanta,
lenesa se-nvartoasa -
dar totul este inca sterp ;
mocirla alba, stari de valuri mazgoase,
in care mana
Marei
Mume ca umbra unui cerb
fuge spre planeta unor nisipuri de oase
Ci iata vine clipa cand in burta painii,
la ultima inghititura de apa,
Maica infige taicul cu calcaiul mainii
ca un taran care seamana ceapa ;
se-ntinde drojdia ca samburul de caisa
cat inima-n vita, cat oul in gaina, varos -
e apoi stransa painea, ridicata greu ca o mioara ucisa
si iarasi pusa jos :
dar acolo unde a scobit lebada mainii,
alba ca
Leda si somnoroasa -
se vede buricul painii
ca burta taranului gaurit de coasa
Fiind semnul sacru deasupra capisterii
o-nveleste
Maica
Muma cu stergarul de matase
si-o duce la capataiul prispei, unde se parguie merii
si-o pune sa traga la aghioase j
mai apoi geme painea durere de taranca batuta
in matca materna -
ci vine
Muma si-i muta capul pe perna ;
si-i clatina leaganul si iar face semn ;
o dezveleste si-o vede ghemuita ca un homuncul
alba, rasucindu-se-n matricea de lemn -
zbatandu-se si lovind cu piciorul in burta ca pruncul.
la ultima inghititura de apa,
Maica infige taicul cu calcaiul mainii
ca un taran care seamana ceapa ;
se-ntinde drojdia ca samburul de caisa
cat inima-n vita, cat oul in gaina, varos -
e apoi stransa painea, ridicata greu ca o mioara ucisa
si iarasi pusa jos :
dar acolo unde a scobit lebada mainii,
alba ca
Leda si somnoroasa -
se vede buricul painii
ca burta taranului gaurit de coasa
Fiind semnul sacru deasupra capisterii
o-nveleste
Maica
Muma cu stergarul de matase
si-o duce la capataiul prispei, unde se parguie merii
si-o pune sa traga la aghioase j
mai apoi geme painea durere de taranca batuta
in matca materna -
ci vine
Muma si-i muta capul pe perna ;
si-i clatina leaganul si iar face semn ;
o dezveleste si-o vede ghemuita ca un homuncul
alba, rasucindu-se-n matricea de lemn -
zbatandu-se si lovind cu piciorul in burta ca pruncul.
IOANA IERONIM
| Ioana Ieronim | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (75 de ani) Râșnov, Brașov, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poetă traducătoare scriitoare |
| Modifică date / text | |
Ioana Ieronim (n. 9 ianuarie 1947, Râșnov, județul Brașov) este o poetă și traducătoare română.[1]
Biografie[modificare | modificare sursă]
A debutat cu versuri în 1971, în „România literară” și „Luceafărul”, iar editorial în 1979 cu volumul „Vară timpurie”.
Are preocupări în domeniul teatrului, traducând din Shakespeare pentru piesele regizate de Cătălina Buzoianu:
- Furtuna, regia Silviu Purcărete;
- Măsură pentru măsură, regia Andrei Șerban și Dana Dima;
- Regele Lear, dar a tradus și piese aparținând lui Arthur Miller și Tennessee Wiliams.[2]
Opera[modificare | modificare sursă]
Versuri[modificare | modificare sursă]
- Vara timpurie, 1979;
- Proiecte de mitologie, 1981;
- Cortina, 1983;
- Egloga, 1984;
- Poeme, 1986;
- Luni dimineața, 1987;
- Când strugurii se prefac în vin, 2013.[3]
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- N. Petersen, Strada săndălarilor, 1977;
- J. Conrad, Țărmul refugiului, 1979;
- S. Vestdijk, Călătorie în Jamaica, 1980.
| |||||||||||
Lauda
Tot el mai presus
trupul, darul
si nu lumina de furat
lumina care te-a invatat sa taci
la umilinta si lovire
si batjocura
acolo unde trupul, o, cit de frumos
ar fi raspuns.
trupul, darul
si nu lumina de furat
lumina care te-a invatat sa taci
la umilinta si lovire
si batjocura
acolo unde trupul, o, cit de frumos
ar fi raspuns.
Portre de femeie
Poarta o mantie neagra de catifea
un acord al tainei de ore tirzii
si arcade
s-a fardat pe un singur obraz
caciula mare trasa pe frunte
bratele in fisul etern albastru
ivindu-se din faldurile moi
cu o mica poseta
sacosa
cizmele incarcate de noroiul
cartierului nou
copilul pe linga ea
intre tarabele de
zarzavaturi
flori vopsite rosu, vernil, auriu
miere solara
cu surisul ferit si stapin, de madona
ea stringe intr-un colt de geanta
hirtiile scrise azi-noapte
le apara
de tentaculele umede ale telinei.
un acord al tainei de ore tirzii
si arcade
s-a fardat pe un singur obraz
caciula mare trasa pe frunte
bratele in fisul etern albastru
ivindu-se din faldurile moi
cu o mica poseta
sacosa
cizmele incarcate de noroiul
cartierului nou
copilul pe linga ea
intre tarabele de
zarzavaturi
flori vopsite rosu, vernil, auriu
miere solara
cu surisul ferit si stapin, de madona
ea stringe intr-un colt de geanta
hirtiile scrise azi-noapte
le apara
de tentaculele umede ale telinei.
Viața e vis
ea cotrobaie in coltul de jos, la camara
isi umple de zarzavaturi castronul mare de plastic galben
pune un ziar pe masa de bucatarie
ia cutitul supranumit iataganul (un fier
negricios si aspru, cum nu gasesti in oras
cu una - cu doua)
instaleaza radioul portativ pe un scaun la priza
"Raspundem ascultatorilor
Paducelul,
Folia crataegi
este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri.
in zilele noastre"
Curata intai morcovi atosi de anul trecut
ii arunca pe rand in chiuveta,
radacinile de patrunjel razuite
isi raspandesc mirosul agresiv
si o telina obeza, cu fata crapata adanc
"fratii
Huascar si
Atahualpa
au purtat intre ei razboaie
isi umple de zarzavaturi castronul mare de plastic galben
pune un ziar pe masa de bucatarie
ia cutitul supranumit iataganul (un fier
negricios si aspru, cum nu gasesti in oras
cu una - cu doua)
instaleaza radioul portativ pe un scaun la priza
"Raspundem ascultatorilor
Paducelul,
Folia crataegi
este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri.
in zilele noastre"
Curata intai morcovi atosi de anul trecut
ii arunca pe rand in chiuveta,
radacinile de patrunjel razuite
isi raspandesc mirosul agresiv
si o telina obeza, cu fata crapata adanc
"fratii
Huascar si
Atahualpa
au purtat intre ei razboaie
grele, pentru stapanirea
Imperiului"
cutitul inconjoara leguma dura,
ii reteaza nodurile, mustatile
- deodata lama scapa si cresteaza degetul, sangele se prelinge pe pielea murdara de pamant, reflex, ea apropie mana de gura, se opreste la timp, da drumul apei sa curga peste taietura
(apa calda nu mai e la ora asta
si pana la os doare apa rece pe rana)
ia o zdreanta alba, o infasoara pe falanga,
leaga ata pe deasupra, rasucind mosorul
de mai multe ori
"Cel mai de seama diamant din lume, pe numele lui
Cullinan, a fost taiat in noua"
mai are cartofii si ceapa, da jetul puternic peste ele
pune marar, leustean, patrunjel palid de iarna
intr-o sita, le clateste indelung
"Cel mai mare vulcan al lumii
e un vulcan stins"
da la o parte capacul, aburul
rabufneste pana-n tavan - gaina fiarta
s-a umflat, alba, sta sa plesneasca
suna la usa - copilul - apasa repetat
- nu te mai distra asa ca se strica, nu ti-am spus? ce-ai facut la scoala?
hai sa mananci ceva, unt cu branza
unt cu miere unt cu gem, cel putin o portocala,
pe urma fugi la joaca
"Nu sunt baiat, dar
am indragit cariera armelor"
(ah, alta emisiune)
da drumul la zarzavaturi in supa
pune capacul, copilul a plecat,
ea intra in baie, isi curata mainile
pe un sfert de lamaie
suna telefonul, prinde receptorul cu doua degete
sunt aia de la servici, da-da, pana maine
incheie toate calculele
se intoarce la baie, isi strange parul se unge pe fata, spala chiuveta cu tix apa se prelinge pe perete
- numai de n-ar curge iar la vecini - merge in casa, inchide geamul
pune un radiator in priza, pune un disc
strange hainele de pe fotolii
le vara in dulapuri, le agata in cuier
uda palmierul din glastra
iar suna telefonul - bine, pe-aici si eu, ocupata
dar tu? ne vedem curand, da, neaparat
aduna niste scame de pe covor se asaza apoi la masa de lucru
- cerul - albastru, sarbatoare divina
Soarele pulseaza pe zidul din fata, ferestre, balcoane, scutece, asternuturi.
Tanarul cunoscut sub numele de "Prajina
Libertatii"
- in tura de noapte saptamana asta -isi scutura patura galbena
Ea coboara ochii pe hartii
lucreaza - ochii tes invizibile linii
de la o hartie la alta,
piciorul ritmeaza, imperceptibil,
muzica pusa in surdina.
Copilul navaleste pe usa
Ce-i? - imi iau patinele,
facem intrecere cu scara sase -
ea se asaza iar la birou, incremeneste
in cristalul mut al camerei.
Intr-un tarziu merge la bucatarie
apa in oala a scazut
peretii au asudat
Pune borsul sa fiarba.
E vremea pranzului
Imperiului"
cutitul inconjoara leguma dura,
ii reteaza nodurile, mustatile
- deodata lama scapa si cresteaza degetul, sangele se prelinge pe pielea murdara de pamant, reflex, ea apropie mana de gura, se opreste la timp, da drumul apei sa curga peste taietura
(apa calda nu mai e la ora asta
si pana la os doare apa rece pe rana)
ia o zdreanta alba, o infasoara pe falanga,
leaga ata pe deasupra, rasucind mosorul
de mai multe ori
"Cel mai de seama diamant din lume, pe numele lui
Cullinan, a fost taiat in noua"
mai are cartofii si ceapa, da jetul puternic peste ele
pune marar, leustean, patrunjel palid de iarna
intr-o sita, le clateste indelung
"Cel mai mare vulcan al lumii
e un vulcan stins"
da la o parte capacul, aburul
rabufneste pana-n tavan - gaina fiarta
s-a umflat, alba, sta sa plesneasca
suna la usa - copilul - apasa repetat
- nu te mai distra asa ca se strica, nu ti-am spus? ce-ai facut la scoala?
hai sa mananci ceva, unt cu branza
unt cu miere unt cu gem, cel putin o portocala,
pe urma fugi la joaca
"Nu sunt baiat, dar
am indragit cariera armelor"
(ah, alta emisiune)
da drumul la zarzavaturi in supa
pune capacul, copilul a plecat,
ea intra in baie, isi curata mainile
pe un sfert de lamaie
suna telefonul, prinde receptorul cu doua degete
sunt aia de la servici, da-da, pana maine
incheie toate calculele
se intoarce la baie, isi strange parul se unge pe fata, spala chiuveta cu tix apa se prelinge pe perete
- numai de n-ar curge iar la vecini - merge in casa, inchide geamul
pune un radiator in priza, pune un disc
strange hainele de pe fotolii
le vara in dulapuri, le agata in cuier
uda palmierul din glastra
iar suna telefonul - bine, pe-aici si eu, ocupata
dar tu? ne vedem curand, da, neaparat
aduna niste scame de pe covor se asaza apoi la masa de lucru
- cerul - albastru, sarbatoare divina
Soarele pulseaza pe zidul din fata, ferestre, balcoane, scutece, asternuturi.
Tanarul cunoscut sub numele de "Prajina
Libertatii"
- in tura de noapte saptamana asta -isi scutura patura galbena
Ea coboara ochii pe hartii
lucreaza - ochii tes invizibile linii
de la o hartie la alta,
piciorul ritmeaza, imperceptibil,
muzica pusa in surdina.
Copilul navaleste pe usa
Ce-i? - imi iau patinele,
facem intrecere cu scara sase -
ea se asaza iar la birou, incremeneste
in cristalul mut al camerei.
Intr-un tarziu merge la bucatarie
apa in oala a scazut
peretii au asudat
Pune borsul sa fiarba.
E vremea pranzului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu