3. /7 MARTIE 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ, ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

Sf Sfințiți Mc Efrem, episcopul Tomisului; Vasilievs; Evghenie; Capiton; Eterie; Agatodor și Elpidie, episcopi din Herson

În luna martie, în ziua a șaptea, pomenim pe Sfinții Sfințiți Mucenici, care au fost episcopi în Cherson: Efrem, Vasilievs, Evghenie, Agatodor, Elpidie, Capiton și Eterie

În al șaisprezecelea an al împărăției lui Dioclețian (301 d.Hr.) a trimis Ermon, patriarhul Ierusalimului, episcopi apostolici, care să vestească și la alte neamuri cuvântul lui Dumnezeu și să propovăduiască pe Hristos. Deci, doi din acești episcopi, Efrem și Vasilevs, au fost trimiși în țara Sciților, pe Efrem în părțile de la Dunăre, iar pe Vasilevs la Cherson (Crimeia). Și intrând ei Cherson și mult ostenind împreună, pe mulți din cei ce zăceau în întunericul închinării idolești, i-au adus la lumina credinței în Hristos. Iar, după o vreme, Sfântul Efrem, voind să meargă la sciții de lângă Dunăre, a lăsat pe chersoneni în grija Sfântului Vasilevs. Și Efrem propovăduind și acolo, cu multă trudă și multe înfruntări, pe mulți i-a adus la Hristos. S-a ridicat, însă, împotriva lui, mulțimea necredincioșilor, învinuindu-l ca pe un stricător al vechilor obiceiuri, de la părinți. Și, prinzându-l, după destule chinuri și suferințe, i s-a tăiat capul în ziua de 7 martie.

Iar Sfântul Vasilevs, propovăduind neîncetat pocăința și calea cea dreaptă a mântuirii prin credință și prin fapte bune, a pornit mânia necredincioșilor. Și, prinzându-l, acei păgâni l-au bătut fără milă și l-au izgonit din cetate. Și, ducându-se el în munte, ședea într-o peșteră, ce se numea Partenon, și se bucură cu duhul că s-a învrednicit a suferi pentru Hristos și se ruga lui Dumnezeu, cu lacrimi, pentru întoarcerea lui între oameni. În cele din urmă, poporul dreptcredincios îl aduse, din nou, cu mare cinste, la scaunul său. Dar, minunile ce făcea și propovăduirea lui au adus un nou val de furie a necredincioșilor, împotriva Sfântului episcop și, năvălind în casa lui, l-au luat și l-au târât pe ulițe și, călcându-l în picioare, l-au ucis tot în ziua de 7 martie.

Au venit apoi, în scaunul Chersonului, alți episcopi: Evghenie, Elpidie și Agatodor, care, și ei, au pus multă râvnă în propovăduirea dreptei credințe. Toți au primit cununa muceniciei, în aceeași zi de 7 martie, după multe chinuri, îndurate cu bărbăție, și cu tare credință.

Iar, după câțiva ani, a fost trimis din Iersualim episcopul Eterie, care, văzând sălbăticiunea poporului, s-a dus în Constantinopol și a vorbit cu împăratul despre dânșii, ca atunci ocârmuia marele Constantin, împărăția romanilor (306-337). Și, luând cuvânt și sprijin de la împărat, a potolit furia necredincioșilor și a zidit, în cetatea Cherson, o preafrumoasă biserică. Și, venind din nou la Constantinopol, ca să dea seama împăratului de cele înfăptuite, Sfântul s-a îmbolnăvit pe cale și și-a dat sufletul, în insula Aas, unde a și fost îngropat. Și era, și acum, o zi de 7 martie.

Creștinii din Cherson au făcut deci, rugăminte către împărat, și li s-a trimis un alt episcop, pe Sfântul Capiton, și s-au bucurat credincioșii că, pe lângă iscusit propovăduitor, episcopul lor era și făcător de minuni. Deci, cu osteneli și cu ajutor de la Hristos, noul episcop a adus la credința pe toți necredincioșii din cetate și din împrejurimi. Iar, după o vreme, a voit Sfântul Capiton să meargă la Constantinopol, ca să ducă vestea cea bună a biruințelor credinței și în părțile Chersonului. S-a ridicat însă o năpraznică furtună pe mare, iar corabia, rătăcind drumul, a fost dusă spre gurile Niprului. Și, căzând în mâinile unor păgâni, au fost jefuiți și aruncați în mare, toți cei din corabie, împreună cu episcopul lor. Și, astfel, s-a sfârșit, mucenicește, Sfântul Capiton, la 22 ale lunii decembrie.

Dar, Biserica Ortodoxă a rânduit că toți acești episcopi, care s-au nevoit pentru răspândirea dreptei credințe în părțile de la Dunăre până la Cherson, să fie pomeniți la 7 martie, în fiecare an.

Tot în această zi, pomenim pe Sfântul Sfințit Mucenic Efrem, episcopul Tomisului

Al doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului, care a ocupat un timp scaunul de păstor al Daciei Pontice, după atestarea sinaxarelor grecești și latine, a fost Sfântul Mucenic Efrem. El s-a născut în sudul Dunării din părinți creștini, care l-au crescut de mic în frică de Dumnezeu. Mergând să se închine la Sfintele Locuri, a rămas aici și a fost făcut preot și slujitor la una din biserici. În vremea aceea în Imperiul Roman se slujea în limbile greacă, latină, siriană, și tracă (besă).

Ajungând apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300–314), a fost pregătit din tinerețe să propovăduiască Evanghelia lui Hristos la popoarele „barbare” de la Gurile Dunării și din jurul Pontului Euxin (Mării Negre). La începutul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon să păstorească pe credincioșii daco-romani din Episcopia Tomisului, convertind la creștinism numeroși daci, romani, goți și sciți și răscumpărând de la moarte mulți sclavi, pe care apoi îi creștina.

În timpul păstoriei acestui fericit episcop, au fost martirizați pentru credința în Hristos zeci de creștini daco-romani, sciți, besi, traci, greci și capadocieni surghiuniți în Dacia Pontică, ale căror sfinte moaște episcopul Efrem le răscumpăra, le îngropa în locuri tăinuite, înălța biserici de lemn sau de piatră peste ele și rânduia preoți să slujească noaptea Sfânta Liturghie.

În marea persecuție a lui Dioclețian din anii 304–305, fericitul episcop Efrem a fost prins, întemnițat și chinuit cumplit la Herson (Crimeea), pentru a se lepăda de adevăratul Dumnezeu și a se închina idolilor. Însă, mărturisind că este gata să-și dea viața pentru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, i s-a tăiat capul în anul 304 și i se face pomenirea la 7 martie.

În „Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae”, col. 517, la 7 martie, când se sărbătorește Sfântul Mucenic și episcop Efrem, se spun următoarele: „7 martie. În timpul împărăției lui Dioclețian, Hermon, episcopul Ierusalimului, a trimis episcopi în Scythia pe Efrem, iar la Chersones pe Vasile”. Deși sunt păreri că Efrem ar fi fost episcop în Sciția Mare, ele nu sunt întemeiate, căci în Viața Sfinților Epictet și Astion se menționează la Tomis, în Sciția Mică, un episcop Efrem.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

A.   PLĂCINTE , GUSTĂRI

Fasole pe pâine

De preferat o fasole care fierbe repede şi o poţi face ca o pastă.
Schimbaţi mai multe ape la ea şi va fi cu mult mai bine pentru digestie. În urma fierberii înlăturaţi toată zeama.
Cu ajutorul mixerului, faceţi o pastă adăugaţi puţin ulei, zeamă de lămâie, sare şi ceapă roşie tocată mărunt.
Consumaţi această pastă de fasole pe felii de pâine proaspătă şi cu câteva rondele de ceapă roşie pe deasupra.

 

B.    SALATE

Salată de varză albă

* 500 g varză,

* 1/4 pahar oţet,

* 1/2 lingură zahăr,

* o lingură ulei,

* sare,

* zahăr,

* 2-3 buc. morcovi,

* frunze de pătrunjel sau ţelină.

 

Se curaţă varza şi se spală, se scoate cotorul, apoi se taie subţire. Se sărează uşor şi se freacă între palme să se înmoaie.

Se stoarce zeama, apoi varza se aşază în salatieră, se toarnă oţet amestecat cu puţin zahăr şi se lasă totul să stea timp de 30-40 minute.

În salata de varză se pot adauga 2-3 morcovi raşi, frunze de pătrunjel sau ţelină tăiate mărunt şi o lingură de ulei.

Salata se poate prepara şi în felul următor:

Varza tocată se pune într-o cratiţă, se adaugă sare şi oţet şi amestecând mereu se ţine la foc până scade şi se înmoaie.

După aceea se lasă să se răcească şi se adaugă puţin zahăr şi ulei.

 

C.    SOSURI

Nu este nevoie să pregătim separat nici un sos pentru meniul de azi.

 

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de chimen
• zarzavat obişnuit pentru supă
• 1 lingură chimen
• 1 lingură făină
• 5 linguri ulei
• Crutoane
Se pune la fiert zarzavatul împreună cu chimenul.
Când zarzavaturile sunt fierte, se prăjeşte făina în ulei, se stinge cu 2 ceşti de zeamă din supă strecurată şi se adaugă în oala cu supă.
Se potriveşte de sare, se adaugă crutoanele şi verdeaţa.

 

E.     MÂNCĂRURI

Ciuperci la cuptor

·       1 kg ciuperci potrivite

·        1 ceapă roşie

·        tofu tăiat bucăţele (opţional)

·        sare,

·       Piper

·        pătrunjel,

·        mărar,

·        usturoi

Se toacă ceapa şi codiţele ciupercilor şi se pun în tigaie, în puţin ulei. Când se înmoaie şi scade zeama ciupercilor se adaugă restul, în afară de pătrunjel.
Se umplu pălărioarele ciupercilor şi se dau la cuptor în jur de 40 de minute, la foc potrivit.

 

F.     DULCIURI

Prăjitură de post

·       4 smochine

·        50 g nuci

·       30 g stafide

·        60 g pesmet

·        600 g mere

·       100 g margarină

·       Un vârf de cuţit de piper

·       Sare

·       Zeama de la 1 lămâie

·       1 lingură ulei de măsline

·       400 g lasagna


1. Fierbe lasagna în apă sărată, după indicaţiile producătorului. Apoi separă fiecare strat, ca să nu se lipească.

2. Taie smochinele în bucăţi mici, macină nuca nu foarte mărunt şi înmoaie stafidele în apă călduţă. Spală merele, scoate-le cotorul şi taie-le cubuleţe.

3. Topeşte margarina într-o cratiţă, adaugă merele, nucile, smochinele şi stafidele şi căleşte-le pe toate. Dacă este necesar, adaugă şi puţină apă şi mai lasă-le pe foc încă cinci minute. Condimentează amestecul cu sare, piper şi zeama de lămâie.

4. Unge o tavă cu ulei de măsline. Pune o foaie de lasagna, apoi o parte din amestecul cu fructe, iar lasagna, iar fructe, până când termini ingredientele. Dar ai grijă ca ultimul strat să fie cu amestec de fructe. Pune lasagna la cuptorul încins la 200°C, aproximativ 30 de minute.